1,263 matches
-
sau, mai nou, Basarab Nicolescu, le pune în evidență ideile, fiind de fiecare dată atent la posibilele corelații cu tematizarea blagiană a antinomicului. Și de această dată probează forță de înțelegere și esențializare, precum și o capacitate deosebită de a se plia pe idei diverse. Cea mai importantă parte a cărții mi se pare a fi aceea în care tematizarea blagiană a antinomicului este interpretată din perspectiva evoluției filosofiei pe parcursul secolului al XX-lea. Căutând să-i înțeleagă determinările și sensul, autorul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ajungem astfel, în mod natural, la consecințele spațiale ale acestor strategii de creștere. Acestea au o dimensiune mondială și trebuie să țină seama de constrîngerile legate de spațiu și de poziția ocupată. În pofida puterii lor, firmele sunt obligate să se plieze după directivele globale, dar mai ales după mediile locale, cu culturile, cu riscurile și cu exigențele lor. 4.5.5. Strategii spațiale ierarhizate În noul management, strategiile firmelor trebuie să se schimbe într-o lume deschisă dar compartimentată, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Europa trebuie adusă la cel mai mic numitor comun, iar acest lucru este hotărît de piețe și nu de birocrația de la Bruxelles. Oricît se va încerca tergiversarea lucrurilor, forța piețelor este implacabilă și cel mai înțelept lucru este să ne pliem pe aceasta. Nuriel Roubini mai dă încă șase ani monedei unice europene. Noi suntem mai pesimiști : trei-cinci ani. 5.11. DEPRESIUNEA : SINDROMUL IUGOSLAV "Dumneavoastră vedeți lăstari verzi ? Eu da. Eu văd lăstari verzi." (Shalom Ben Bernanke, președinte FED, 2009) În
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
proiect de lege peticit și diletant. Este vorba despre reforma în educație, despre poiectele de lege în curs de implementare. Acesta susține că înainte de a aplica o lege, aceasta ar trebui bine gândită, în prealabil, pentru a verifica dacă se pliază sistemului în care urmează a fi implementată. Andrei Marga exemplifică aceast lucru cu Finlanda anilor '80 și '90 când cei care au dat legea "mai întâi au gândit ce vor să facă, după aceea au articulat viziunea și au legiferat
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
limbi în toate țările lumii, printre care cele mai cunoscute fiind Egipteanul, Etruscul sau Amanții din Bizanț. (...) Mika Waltari și-a creat o manieră proprie de abordare a subiectelor cu potențial de larg succes, o formă specifică de roman istoric, pliat pe câte o perioadă a istoriei vechi"769. Cele spuse anterior apar în partea introductivă a articolului Încă un secret marca Waltari, articol care îi aparține Luminiței Marcu. Și în acest articol, la fel ca și în celelalte dedicate lui
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
tija e ținută de alt copil; toarnă greu apă din sticlă În pahar (ridică sticla brusc, paharul se umple repede și curge apă pe jos); nu reușește să toarne apă din pahar În sticlă (toată apa se prelinge În afara sticlei); pliază În două, fără precizie, o foaie de hârtie; taie hârtie cu foarfecele, dar fără o sarcină precisă, fără să respecte un contur; răspunde la comenzi (culcat, pe spate, pe burtă, fugi, mergi normal etc.) imitând un alt coleg; dacă este
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina-Elena STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2157]
-
necesare transpunerii principiilor generale ale schimbării în practica educațională, cu atât mai mult, cu cât schimbarea în educație înseamnă schimbarea sistemului și a procesului de învățământ deopotrivă. Caracterul funcțional al principiilor schimbării se manifestă numai în măsura în care acestea reușesc să se plieze pe trei paliere esențiale: a) proiectarea schimbării educaționale, ca nivel de maximă generalitate, realizată prin raportare la prescripții axiologice, sau prin capacitatea indivizilor/organizațiilor de a anticipa viitorul; b) compatibilizarea cu cerințele procesului de învățământ, nivelul real, concret la care
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a sublinia caracterul multinivelar al principiilor schimbării educaționale, prima intenție a fost aceea de a realiza o taxonomie a acestor principii, după formula: principii generale ale schimbării, principiile schimbării individuale, principiile schimbării organizaționale. Deoarece, în mare parte, conținutul acestora se pliază pe toate cele trei nivele, am renunțat, fapt pentru care propunem și avansăm spre analiză următoarele principii ale schimbării educaționale: * principiul fundamentării axiologice a schimbării; * principiul racordării la social; * principiul proiectării schimbării; * principiul stimulării motivației pentru schimbare; * principiul schimbării prin
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
organizaționale, se poate spune că aportul acesteia în lumea organizațiilor a fost considerabil, iar preocupările în domeniu vor evidenția, probabil, aspecte necunoscute deocamdată, deoarece evoluția societăților în care ne mișcăm va fi continuă. Important este ca dezvoltarea organizațională să se plieze pe nevoile indivizilor, organizației, mediului și să se bazeze pe obiective clar definite. Deși evoluția dezvoltării organizaționale este strâns legată de spațiul occidental, cunoașterea reperelor sale poate constitui un element esențial pentru înțelegerea mecanismelor care au generat apariția acestui curent
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cu dinamică rapidă, în acest caz fiind necesare schimbări radicale, structurale, de tipul reformelor. Suntem de părere că acest ultim aspect caracterizează școala românească la momentul actual, iar procesul de dezvoltare a organizației școlare prin schimbare este modelul ce se pliază în mod necesar pe paradigma educației la timpul prezent. Dacă raportăm teoria dezvoltării organizaționale la realitatea școlii românești, putem afirma că dezvoltarea organizațională se prezintă ca un curent educațional menit să explice importanța și necesitatea schimbării radicale a paradigmei educaționale
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Generează participare la schimbare; * Adaptarea la schimbare, dar, obligatoriu, și a schimbării la individ, deși nu se realizează în manieră liniară; * Internalizarea, moment la care schimbarea este adoptată, experimentată, iar noul comportament este considerat "normal". Algoritmul acceptării schimbării nu se pliază în manieră absolută sau obligatorie la toți indivizii. Aceste etape au caracter general, putând exista cazuri mai rare, e drept în care saltul de la negare la internalizare să se realizeze brusc. Altfel spus, nu putem vorbi de un tipar al
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de sine pozitive și pentru conservarea unui climat organizațional deschis comunicării. Din acest joc al interacțiunilor și activităților ar rezulta cultura unei organizații, responsabilă, în multe cazuri, de performanțele acesteia. Suntem de părere că viziunea dramaturgică a culturii organizaționale se pliază perfect pe realitatea școlii. Nu puține sunt cazurile în care cadrul didactic este asemuit unui actor cu mii de fețe care-și joacă propriul rol, cât mai bine posibil. Partenerul de scenă este atât elevul, față de care trebuie să manifeste
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
creativitatea și ingeniozitatea. Se poate observa cu ușurință complementaritatea celor două tipuri de presupoziții cu tipologia culturii propusă de Schein. Astfel, presupozițiile teoriei X sunt concordante culturii B, devalorizând atât indivizii, cât și munca acestora, în timp ce presupozițiile teoriei Y se pliază pe caracteristicile culturii A, promovând valorile responsabilității și respectului față de om. 2. Valorile împărtășite de membrii organizației. De cele mai multe ori, acestea apar ca impuse la nivel managerial, motiv pentru care se constituie în grile de evaluare a performanțelor indivizilor. În
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
patronajul lui Dionysos, valorizează din plin indivizii, rolul managerului limitându-se la coordonarea activităților. Reprezintă o cultură ce se regăsește mai rar la nivelul organizațiilor. Activitățile derulate se caracterizează prin profesionalism și un nivel crescut al expertizei. Deși organizațiile se pliază, în general, pe un tip sau altul de cultură, Handy precizează faptul că nu este de dorit absolutizarea acestora, în realitate neexistând culturi pure, ci doar predominanța unei culturi față de alta. În orice organizație se desfășoară activități care solicită un
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pot servi interesului financiar. Cultura de rețea și cultura comunitară par a se regăsi foarte puțin la nivelul școlii, ultima fiind chiar foarte slab reprezentată. Raportând cultura școlii la tipologia elaborată de C. Handy, constatăm că, deși organizația școlară se pliază cel mai bine pe cultura sarcinii, care valorizează echipa și competențele profesionale ale indivizilor, menținerea unei anumite doze de birocrație și centralism la nivelul sistemului educațional face ca la nivelul școlii românești să se perpetueze elementele culturii puterii și ale
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
individului ocazia de a îndeplini anumite roluri sociale, mai exact comportamente și atitudini care să fie conforme statutului. În acest caz, pot apare două situații de blocaj: * Conflictul de roluri ce apare când interlocutorul adoptă un comportament care nu se pliază pe statutul său; Rigiditatea rolurilor ce apare în situațiile în care individul păstrează un rol (comportament) care se potrivește în alte situații (de ex. profesorul care continuă să fie profesor și în timpul liber). b) Prejudecăți și stereotipuri. Conștient sau nu
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de profesionalizare a domeniului managementului educațional este reprezentat de selecția, recrutarea viitorilor directori de școli, oferind în acest sens două experiențe: * Recrutarea managerilor școlari din rândul cadrelor didactice (din interiorul școlii), experiență întâlnită în multe țări europene și care se pliază pe tradiția școlii românești. Avantajul constă în faptul că managerul cunoaște bine realitatea școlii și nevoile acesteia. Dezavantajul este generat de lipsa unei pregătiri specifice domeniului managerial; * Recrutarea managerilor școlari din afara școlii, gen administratori școlari, persoane cu pregătire științifică în
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
întrucât oamenii asociază obiectivele cu propria personalitate. Mai exact, fiecare dintre noi avem anumite reprezentări față de conținutul obiectivului sau față de posibilitatea de îndeplinire a acestuia, iar aceste reprezentări se vor traduce în comportamente specifice. Se poate spune că acestea se pliază pe nivelul încrederii în sine, pe imaginea de sine a fiecărui individ. Dacă aceasta este pozitivă, atunci șansele de a realiza anumite finalități sunt evaluate la un nivel superior. Din acest motiv, se impune ca obiectivele organizaționale sau educaționale să
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
prin toate documentele de partid. El era universitar? Ion Iliescu vorbește de profesorul Dodea Ilie. D. T.: Da, preda economie politică la IMF, iar seminariile i le ținea Liviu Druguș. A fost la secția de propagandă, era inteligent și se plia pe responsabilități. S. B.: Iliescu amintește de perioada când el era șef al Centrului de Librării, după debarcarea lui de la Școala de Partid, ca director. D. T.: Exact, îl știu de acolo, din mai multe ipostaze. Făcea multe lansări de
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
programe de activități", cum se numeau. S. B.: Deci aici se cocea tot. D. T.: Da. Și astea ajungeau prin organizațiile de partid din universități, deveneau părți componente ale tuturor hotărârilor de partid din universități. O parte din ele se pliau pe planurile de măsuri ale organelor de învățământ (rectorat, prorectorat, decanate, catedre) și erau organele de partid din universități care vegheau la respectarea politicii partidului acolo. Deci aceasta era cureaua de transmisie, acesta era mecanismul instituit în partid. S. B.
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Da, am mai vorbit. Oportunist, carierist, contestabil și contestat în Agronomie, a creat conflicte. A fost ținut în brațe câtva timp de Surdu. S. B.: A fost omul lui Surdu? D. T.: Și de Bujor. Un tip care s-a pliat pe conjucturi, dur în acțiune. S. B.: Mai departe: Maxim Gheorghe. D. T.: Nu-mi aduc aminte acum. S. B.: Mungiu Costel. Cum v-ați cunoscut cu el? D. T.: Ei, când era lector el pe la Medicină. El a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
lui Crăciun, dar Ion Chiriac i-a dat o amploare mai mare, avea nevoie să potențeze tot ce era resursă artistică în facultăți chiar la nivel de ani de studii. Din momentul apariției conceptului de "Cântarea României", proiectul acesta se plia foarte bine pe ceea ce se dorea. S. B.: Cum era organizat? D. T.: "Gaudeamusul" era gândit într-o primă etapă ca să stimuleze studenții, competiții între anii de studiu, ai fiecărei facultăți, mai mici sau mai mari, cum era Mecanica sau
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
prezintă avantajul, pe de o parte, de a reprezenta un demers replicabil și, pe de altă parte, de a putea fi ulterior completat și/sau amendat de alte cercetări care, în final, contribuie la construirea unei sociologii a educației familiale pliată pe realitățile românești. Întrebările și obiectivele cercetării. Conform strategiei abductive, utilizată în analiza calitativă, nu se folosesc ipoteze, ci un cadru de lucru sub forma unor întrebări, supuse unui proces de dezvoltare și rafinare pe parcursul investigației. Prin selectarea întrebărilor și
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
o bază consistentă pentru abordarea, atît teoretică, cît și practică, a unui domeniu pe care îl considerăm de o mare importanță pentru evoluția noilor generații. Există, în plus, avantajul ca parteneriatul școală-familie-comunitate, pe care intenționăm să-l inițiem, să fie pliat pe specificul comunității vizate (municipiul Aiud). Pentru informațiile vizînd reușita școlară a elevilor pe parcursul ciclului gimnazial (și, evident, pentru a afla domiciliul acestora) am apelat la documentele școlare (cataloage și foi matricole), iar pentru rezultatele la testele naționale și repartizarea
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
s-au distribuit destul de apropiat unei selecții aleatoare). Referitor la validitatea instrumentului de recoltare a informațiilor (conținînd și itemi preluați din cel aplicat în Elveția), în cadrul pre-anchetei am încercat să eliminăm ambiguitățile, am renunțat la acele întrebări care nu erau pliate pe modelul cultural al populației. Nu am avut semnale de la operatori că subiecții ar fi avut dificultăți de înțelegere a întrebărilor sau că au avut tendința de a le interpreta greșit decît în cazul celor care vizau situații ipotetice, în
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]