1,235 matches
-
cu mirosul greu al whisky-ului și pierduse. — Mă întrebam dacă ești liberă în seara asta. Știu un restaurant franțuzesc încântător și discret... Am avut o clipă imaginea în fața ochilor. Am sta la lumina lumânărilor pe o canapea roșie de pluș în cel mai îndepărtat colț, iar el mi-ar atinge lipicios mâna. Apoi ar tot urca până când piciorul lui l-ar atinge lipicios pe al meu. După asta, mintea mea s-a golit printr-un mecanism de autoapărare antilipicios. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
În aerul proletar al „Capșei“, în cofetăria devenită doar un vestigiu încețoșat de timp pierdut, ne plăcea, Esterei și mie, să ne cufundăm ca și cum am fi alunecat, fie doar și în curgerea unei simple închipuiri, în poveștile păstrate încă în plușul acelor canapele sau grele draperii, în apele marilor oglinzi, în scrijeliturile scaunelor sau în încrețiturile mușamalelor de sub cristalurile de pe mese. Din studenție ne obișnuiserăm să mergem uneori la „Capșa“, când pur și simplu voiam să ieșim pentru câteva ceasuri din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Aveam bani, știam ce urmăream, puteam pregăti în aproape toate detaliile întâlnirea proiectată. Nu mai intrasem niciodată în acel local. Știam că era un restaurant select. Urmăream, uneori, din stație, așteptând troleibuzul, cele ce se petreceau dincolo de perdelele grele, de pluș, vișinii. De obicei erau trase. Uneori, totuși, mai rămânea câte o crăpătură între ele, nu mai mare de un lat de palmă, prin care zăream câteva mese, undeva în centrul sălii, ringul de dans și platforma orchestrei. Cântau formații destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Ba m-am Întors, m-am gîndit eu, dar erai foarte ocupată. Cuvintele Îmi pieriră pe buze, odată cu ranchiuna și amărăciunea lor, Îndepărtate, ridicole dintr-o dată. — Știu. Iartă-mă. Am ieșit de la duș și m-am proțăpit pe covorașul de pluș. Haloul aburului ardea În bobițe argintii, luminozitatea lucarnei azvîrlind un văl alb peste chipul Clarei. Nu se schimbase nici un pic față de cum mi-o aminteam eu. Patru ani de absență nu-mi slujiseră la nimic. — Ți s-a schimbat vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
chibițat, dându-și cu părerea. Nu era totuși nevoie de martori când era vorba de orgii sentimentale... Papil putea face pe rățoiul Donald și În „plomba” lui. Putea toca liniștit mărar pe timbre, fără să-l deranjeze cineva. „Cătușe din pluș, atingere de catifea Lila, bici de piele din colecția Rolls Royce, vă pot satisface cele mai secrete fantezii În materie de sex...” Biciul Îl folosise el sau Satanovski? Sau distinsa domnișoară arhitect Îi biciuise pe amândoi, altoindu-i, rând pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
frig; Karl, numele lui Carol cel Mare, ajunge sub forma krali (=rege) În toate limbile slave, dar și În română (crai) și maghiară (kiraly); Th. Roosevelt este un președinte american mare amator de vânătoare și de atunci toți ursuleții de pluș din America se numesc Teddy; Bolivarul, Napoleonul și Ludovicul sunt monezi (unele Încă mai circulă); amiralul englez Vernon a fost poreclit mai Întâi Grog pentru că purta o manta ordinară din gros grain, iar când nu a mai avut destul rom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
un număr vechi de doi ani din Redbook și rugându-mă În tăcere ca domnul supraponderal de lângă mine să nu-și mai morfolească guma. Am privit cu jind ușa pe care scria VIP și am fantazat În legătură cu paradisul dentar de pluș care se deschidea cu siguranță de partea cealaltă. M-am resemnat la ideea că voi fi Întotdeauna dintre cei care se uită de pe margine. Dar iată-mă, la numai câteva luni după asta, În față la Sanctuary, În hainele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
când apuca brusc mâna Linei fără să spună nimic. Lina șoptea atunci cuvinte liniștitoare și îi lua pulsul. O invita să bea apă zaharată, în care turnase o lingură de valeriană, dar Lenora respinge;, paharul, din care cădeau picături pe plușul verde pictat cu gouache ce acoperea masa. Lina, gospodină neobosită, le ștergea cu un șervețel brodat. Ochii Lenorei erau fixați pe fereastră, căutând poarta cea mare de intrare. Acolo era concentrată și privirea lui Mini. O strămuta numai câte puțin
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
proiector. Un fascicul alb de lumină se revarsă pe un ecran, punând în evidență o duzină de capete tunse modern, dar goale. Cu părul scurt, ondulat și pomădat, prințul Firoz și prietenii săi speciali, sunt prăbușiți în fotoliile roșii, de pluș, în întuneric, anexe inutile și neputincioase ale acestor tunsori elaborate. Rămășițele fostei lor preocupări sunt aruncate pe jos, la picioarele lor; sportive sau sexuale, poate o combinație din amândouă, la modă pe Riviera. Indiferent ce ar fi fost, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
așază la masa lor, o sărută. Se așează. O sărută pe Star. Star, sărut, Star, sărut; o buclă continuă, grețoasă. Nu mai suportă confuzia creată de acel sărut. Bănuiala s-a insinuat în avanposturile minții sale; cu genunchii striviți de plușul roșu al rândului de scaune din față, se uită pe furiș, dorindu-și să poată pleca de acolo, dar este ținutit în scaunul său de aglomerația monstruoasă de corpuri. Pe vas, își petrece cam tot timpul pe un scaun de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
suflul, și mâna, Și buze-mpreună Visează unirea Cristal și tăcut. Dar Straniul mă simte Și-mi prinde făptura Cu degete gheare în pori nepătrunși, Sculptură să facă Pe soclu de piatră Și picuri de tine Să-mi pară de pluș. Prea mult arid Dă-mi, Doamne, Calmul pietrei Și pacea prelinsă Din stâncă De gheara de vultur Mă-ngheară Și vântul de toamnă Mă-mbrâncă. Asmute la stână Doar luna, Din raze împleată Oftatul Ca bice să-mi Scapere-ntruna Pe dorul
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
știi, am mers la etaj ca să ne uităm la jucăriile soțului ei... — Jucăriile soțului? Parcă mi-ai pus că tipul e biochimist! — Chiar e biochimist! Numai că, accidental, îi face plăcere să se joace. Cu jucării. Trenulețe electrice, ursuleți de pluș și altele de genul ăsta. Femeia zice că soțul ei e un caz de creștere întârziată. Totuși îl acceptă așa. E genul ăla de nevastă fidelă. — Și ce s-a întâmplat dup-aia? Dacă las la o parte faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
făcut-o, începu inspectorul, care era un familist convins, amărâții ăia mici or să aibă ceva pentru care să mulțumească. Nu prea multe, după cum arată treaba, dar totuși... Wilt își strecură capul pe ușă și se uită la ursul de pluș și la căluțul de lemn. — Sunt ale lui Gaskell, explică el. îi place să se joace cu ele. Parcă mai înainte ziceai că nu știai că au vreun copil, nu? — Nici nu au. Gaskell e dr. Pringsheim. E biochimist și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
arătase față de tot ce făcuse el pentru ea, incapacitatea ei de a fi o soție bună, obsesia ei pentru Harpic... revărsă totul din ea. Așezat în scaunul său, părintele St. John Froude dădea neîncetat din cap, ca un cățel de pluș așezat într-o mașină, pe pervazul din spatele lunetei, și-și înălță capul ca să se uite la femeie doar atunci când ea îi mărturisi că era o nimfomană, după care uită brusc de asta ca să amintească de Harpic, și în tot acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
în cealaltă. Văzusem toate astea în filme și știam cum trebuie să arate. Obișnuiții locului la parter, în barul cu pian, sorbind din paharele cu martini sec. Cazinoul de la etaj, cu masa pentru ruletă și zarurile rostogolindu-se înăbușit pe plușul verde, crupierul de la masa de bacara vorbind în șoaptă, cu un accent străin, uleios. Sala de bal de la parter, cu separeuri de piele lucioasă și cântăreața scăldată în lumina unui reflector, cu voce afumată și rochie sclipitoare, argintie. Asta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
grăbește să mi-o deschidă. — Ce proastă sunt ! zic stresată. Nu-mi vine să cred că urc În mașina asta. Eu. Emma Corrigan. Mă simt ca o prințesă. Mă simt ca un star de cinema. Mă așez pe scaunul de pluș, Încercând să nu mă gândesc cât de diferită e mașina asta de toate mașinile În care am intrat vreodată. — Stai bine ? zice Jack. Da ! Foarte bine ! Vocea mea e doar un scâncet nervos. — Emma, spune Jack. O să ne distrăm de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Mă duc să mă aranjez puțin, spun, În momentul În care ni se iau farfuriile cu felul principal, iar Jack se mulțumește să dea din cap. Toaleta femeilor e mai degrabă palat decât budă: oglinzi cu rame aurite, scaune de pluș și o femeie În uniformă, care Îți Întinde prosopul. O clipă mă rușinez un pic la gândul de a o suna pe Lissy În fața ei, dar probabil că a văzut deja tot ce se poate vedea la viața ei, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
foarte fericită să fie făcută haină... tocmai zice Jemima În clipa În care deschid ușa de la sufragerie. Tace și ridică ochii spre mine. Emma ! Ești bine ? — Nu. Mă las să cad pe canapea și mă Învelesc cu păturica Împletită de pluș pe care Lissy a primit-o de la mama ei de Crăciun. M-am certat groaznic cu Jack. Cu Jack ? — Te-ai Întâlnit cu el ? — A venit să... Își ceară scuze, bănuiesc. Lissy și Jemima schimbă priviri Între ele. — Și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Jemima ofuscată, dându-și părul spre spate. Cum altfel o să-i afli secretul ? Poate că nu vreau să-i aflu secretul, răspund, cu o tresărire de orgoliu. Poate că nu mă interesează. Mă Învelesc și mai bine cu păturica de pluș și mă uit deprimată la degetele de la picioare. Deci Jack are nu știu ce mare secret pe care consideră că eu nu sunt demnă de a-l afla. Foarte bine. Să și-l păstreze sănătos. N-am să mă Înjosesc scormonind după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
uitându-mă la cei patru pereți ai dormitorului meu. Nu Încă. În loc de asta, traversez zona cu pietriș, spre sala goală. Ușa e descuiată și intru. Îmi croiesc drum În Întuneric către un scaun din mijloc și mă așez sfârșită pe plușul moale, purpuriu. Și, cum stau așa privind spre sala goală, mută și Întunecată, două lacrimi mari și grele Încep să-mi șiroaiască pe obraji. Nu-mi vine să cred că am dat greș Într-o manieră atât de catastrofală. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
valijoara mea nu e decât vârful aisbergului. Nu după ce m‑am dat atât de mare cu chestia asta. Va trebui să... improvizez, mă gândesc cu viteza fulgerului, cum dăm un colț și o cotim pe alt coridor cu mochetă de pluș. O să‑i port hainele lui, ca Annie Hall sau... o să sfâșii draperiile și o să caut o mașină de cusust... o să învăț repede să cos... — Ești bine? mă întreabă Luke și eu îi arunc un surâs chinuit. Liniștește‑te, îmi spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
de casè al Corinei este plasat undeva în ansamblul postmodernistei construcții ce prinde, în mijlocul covorului, un contur ferm sub mâinile harnicului constructor, un caiet, gèsit cine stie pe unde, cu foile rupte, ursulețul strèmutat din condiția să de jucèrie de pluș în aceea de virtualè cariatidè la o clèdire care nu face nici o concesie funcționalului, cuburi, mașinuțe, vagoanele trenulețului, apoi elicopterul cu elicea ruptè, Îl urmèresc cu deosebit interes, n-aș spune cè Vlad junior ar fi strèin de sentimentul importanței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
jos era un covor cu un delfin, pe șifonier erau pictate scoici, iar pe pătuțul ca dintr-o cabină de vapor fuseseră reproduse niște valuri. Dedesubtul pătuțului se afla un birou în miniatură și două rafturi încărcate cu jucării de pluș. —Au fost ale lui Caitlin, a spus Jenny urmărind privirea lui Susan. Ne-am gândit c-ar fi frumos. —E o idee minunată. Susan a zâmbit cu căldură și s-a dus la pătuțul unde Milly stătea și se juca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
mâna pe taliile prietenelor, Julia le-a ghidat în partea cealaltă a sălii, acolo unde James își întreținea oaspeții spunându-le un banc. — Și, când au intrat în dormitor, omul a văzut că peste tot nu erau decât jucării de pluș. Rafturi întregi cu jucării de pluș, depozitate până la tavan... James a ridicat un deget ca să-i dea de înțeles Juliei să-l lase să-și termine bancul. Tipul a crezut că fata e nebună, dar s-a gândit totuși să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
a ghidat în partea cealaltă a sălii, acolo unde James își întreținea oaspeții spunându-le un banc. — Și, când au intrat în dormitor, omul a văzut că peste tot nu erau decât jucării de pluș. Rafturi întregi cu jucării de pluș, depozitate până la tavan... James a ridicat un deget ca să-i dea de înțeles Juliei să-l lase să-și termine bancul. Tipul a crezut că fata e nebună, dar s-a gândit totuși să i-o tragă. Când a terminat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]