1,123 matches
-
și Black, 1996; Depolo et al., 1998) notează că proactivitatea se dezvoltă pe mai multe registre: strategiile de construire a relațiilor interpersonale, negocierea unor schimbări în muncă... Apoi, alți autori (Baubion, 1998) pledează pentru luarea în considerare a unei socializări plurale, care nu ar fi limitată la registrul profesional. Unii cercetători adoptaseră deja o asemenea orientare. Higgins et al. (1992), de exemplu, se bazează pe modelul lui Kopelman et al. (1993) referitor la "conflictul muncă-familie". Pe urmele lui Kahn et al
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
registre de viață îi oferă subiectului activ posibilități de a face față. 3. Sistemul de activități și șomajul Când am definit modelul sistemului de activități (cap. 1), arătam că el se bazează pe o anumită concepție despre omul activ și plural. Această concepție va fi aplicată în analiza șomajului: șomajul este o situație de tranziție. Pentru a sublinia activitatea subiectului, Curie (1993) va vorbi mai puțin despre "efectele șomajului cât despre reacțiile la efectele șomajului". Șomerul nu este o giruetă lăsată
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de la caz la caz. Decorticările urmăresc ameliorarea funcției respiratorii. Rezecțiile pulmonare au ca obiectiv extirparea unor teritorii parenchimatoase „vindecate cu defect”: caverne vindecate deschis, stenoze bronșice, bronșiectazii care au un potențial supurativ. Toracoplastiile își propun ca obiectiv desființarea unor pungi plurale sau extrapleurale posibile oricând de a se suprainfecta, care din varii motive nu pot beneficia de decorticare. Indicațiile tratamentului chirurgical al SPT Indicațiile tratamentului chirurgical au fost adaptate morfopatologic leziunii, localizării, complicațiilor generate de boală și nu în ultimul rând
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
de indicativ, subjonctiv și condițional din aceste două varietăți, observăm că în italiană (77a) există paradigme sintetice pentru toate cele trei moduri, iar gradul de sincretism este foarte redus, pe când în română (77b), cu excepția persoanei a III-a singular și plural, subjonctivul este sincretic cu indicativul, iar condiționalul se realizează analitic. (77) a. Ro. lucra INDICATIV SUBJONCTIV CONDIȚIONAL 1SG (să) lucrez aș lucra 2SG (să) lucrezi ai lucra 3SG lucrează (să) lucreze ar lucra 1PL (să) lucrăm am lucra 2PL (să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
încheia alianțe electorale cu celelalte partide politice franceze. Frustrat de aderența socială, pe de o parte, și de incapacitatea politică autoimpusă practic, pe de cealaltă parte, Marchais a ajuns la concluzia că PCF trebuie să devină parte a scenei politice plurale a celei de-a cincea republici (vezi Bernard: 1990, 63; Brown în Schwab: 1981, 92-99). Cu un an înaintea conferinței mai sus amintite, desfășurată câteva luni mai târziu, la care li s-a adăugat și Partidul Comunist Spaniol (PCS), PCF
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
economice și sociale"" nu din exterior, așa cum își propuneau regimurile leniniste est-europene. Așa cum am putut observa, PCF și PCS subscriau la rândul lor la această nouă abordare a problematicii "luptei revoluționare" împotriva capitalismului, iar comuniștii japonezi considerau de asemenea democrația plurală drept ""un produs al victoriei umanității"" (Cioabă: 1988, 190). Fidel mijloacelor democratice de cucerire a puterii, PCIt se pronunța în favoarea alianțelor politice, dublate de un consens social profund, apt de a antrena progresiv transformări majore în interiorul structurii capitaliste a societăților
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
unor partide pretins proletare cu sistemul politic de tip capitalist, menținând și legitimând astfel un "mod de producție", pentru a folosi o expresie marxistă, inechitabil și opresiv. Idealul comunist rezida însă în surmontarea capitalismului prin utilizarea propriului mecanism politic, democrația plurală, așa cum afirmă, fără echivoc, liderul PCS: "Lupta pentru o democrație politică este o parte din drumul nostru spre o democrație politică și socială, spre o societate fără exploatați și explatatori (Documente ale Partidului Comunist din Spania: 1976, 11-12, 30-31; Leonhard
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pentru socialism, totul pentru popor, totul pentru patria noastră socialistă Republica Socialistă România!"" (Națiunea socialistă: 1972, 141). "Poporului muncitor unic" nu îi putea fi propriu altceva decât "patriotismul revoluționar socialist", iar aceasta din urmă nu putea fi exprimat în termeni plurali. Analizând, în spiritul "Programului PCR de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate..." la care s-a făcut trimitere mai sus, Elena Florea ajungea la concluzia că [...] în România socialistă s-a pus capăt pentru totdeauna relațiilor de asuprire socială și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pe care nu le-a făcut niciodată, menționându-le doar ca idealuri cu rol orientativ în viața de zi cu zi, nu ca realități a căror fezabilitate este dincolo de orice îndoială. Toleranța ca atitudine socială și componentă a filosofiei politice plurale nu are nicio șansă de a fi reconciliată cu intransigența revoluționară tipică regimurilor leniniste. Este esențialmente "contrarevoluționară" deoarece slăbește coeziunea "monolitică" a partidelor leniniste, unitatea lor de "granit", și permite astfel inamicului ideologic să câștige teren prețios, o eroare care
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
menținerea unui climat economic echilibrat și corect) nu pot exista în absența democrației politice, adică în absența asigurărilor de libertate de asociere în scopuri civice sau pentru profit economic, a căror garanție nu poate fi oferită decât de către un regim plural (vezi Sartori: 1999, 36-37). Ideologii PCR erau conștienți de apatia și pasivitatea populației în raport cu ideologia oficială tocmai de aici "tezele din iulie" și atenția specială acordată de Ceaușescu acestui capitol dar sperau ca, în timp, populația să fie atrasă de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Europa, cu unele excepții. La noi, nici un român nu s-a adresat niciodată cu „măi romule”, a spus „măi țigane”, fără ca prin acest apelativ să-l înjosească. Așa cum spunea Dimitrie Dan în lucrarea „Țiganii din Bucovina”, Cernăuți, 1892, apelativul „rom”, plural „roma”, înseamnă bărbat (țigan), iar „romni” sau „rumni” înseamnă femeie (țigancă). Același apelativ „rom”înseamnă „om care aparține societății celei de mai jos”, paria, după sistemul castelor indiene. De asemenea, ei, țiganii, își mai spuneau „sinto” sau „sindhi”, care însemna
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pasados irregulares - La interrogacion y la exclamation Clasa a X-a - Grados de comparacion de los adjetivos - Adjetivos con formas irregulares de comparacion - Posicion del adjetivo - Sustantivos que Gambian de sentido segun el genera - Sustantivos, que Gambian de sentido en plural - Pronombres y adjetivos posesivos - Pronombres de cortesia - El subjuntivo perfecto - El subjuntivo pluscuamperfecto - Adverbios de tiempo - Locuciones adverbiales de tiempo - La comparacion de los adverbios - Las preposiciones a, de, en. - Conjunciones coordinativas - Formacion de palabras mediante derivacion - Abreviaturas espanolas - Sintanis
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
procedură penală, care determină competența teritorială, și deci una dintre instanțele teritorial competențe, organele de urmărire penală corespunzătoare acelei instanțe putând fi sesizate cu privire la infracțiunea săvârșită. Se mai arată că toate legile procedurale penale moderne au adoptat sistemul competenței teritoriale plurale, astfel că infractorii să nu poată găsi azil și impunitate oriunde s-ar refugia. Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului
DECIZIE nr. 98 din 6 martie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149025_a_150354]
-
sau documente după cum vor fi amendate, modificate, înnoite sau suplimentate periodic; ... b) articole și secțiuni - sunt la articolele sau secțiunile acestor Condiții generale; ... c) clauze și subclauze - sunt la clauzele și subclauzele Acordului de împrumut. ... Secțiunea 2.04. (Singular și plural) Acolo unde o solicită contextul, cuvinte semnificând numărul singular vor include pluralul și viceversa. Secțiunea 2.05. (Calculație) Dacă nu este prevăzut altfel, orice dobândă, taxa, comision sau alta suma plătibila referitoare la orice perioadă se vor calcula începând cu
ACORD DE ÎMPRUMUT din 14 iulie 1997 între România, reprezentată de şi actionand prin Ministerul Finanţelor, şi Banca de Export-Import a Japoniei*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147575_a_148904]
-
variabilei coexistă mai multe sensuri gramaticale, într-un relativ izomorfism cu structura morfematică a flectivului; flectivul -au din structura cuvântului luptau, format din două morfeme: -a + u, exprimă patru sensuri gramaticale: ‘trecutul imperfectiv’ (timp + aspect) și ‘persoana a III-a’ ‘plural’ (persoană + număr). Planul semantic al cuvântului-în-sistem, reprezentat de constanta cuvântului-în-text, conținut în rădăcină (sau temă lexicală), cuprinde două categorii de sensuri: sensul lexical + sensuri lexico-gramaticale. Planul semantic al cuvântului-ân-text, reprezentat de unitatea dintre constantă și variabilă (rădăcină/temă lexicală + flectiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sensului gramatical categorial, prin opoziția în care intră în plan semantic, și marcă a acestui sens gramatical, prin opoziția pe care o manifestă în planul expresiei. Categoria gramaticală a numărului, de exemplu, este organizată în doi termeni corelativi: singular și plural. În enunțul „El își face casă.”, substantivul casă este la singular; morfemul ă marchează sensul gramatical ‘singular’ pe care îl conține în opoziție cu morfemul e („El își face case.”), purtător și marcă a sensului ‘plural’. Categoriile gramaticale determină variațiile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termeni corelativi: singular și plural. În enunțul „El își face casă.”, substantivul casă este la singular; morfemul ă marchează sensul gramatical ‘singular’ pe care îl conține în opoziție cu morfemul e („El își face case.”), purtător și marcă a sensului ‘plural’. Categoriile gramaticale determină variațiile flectivului din structura binară (rădăcină+flectiv) a cuvântului, orientând flexiunea specifică a claselor lexico-gramaticale ale vocabularului. Flexiunea nominală, proprie substantivului și adjectivului, se realizează prin categoriile gramaticale de gen, număr, caz și determinare și este, în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
templ-e; consili-u/consili-i). Aceleași dezinențe sunt alomorfe ale arhimorfemului e pentru substantive feminine, cu dezinența -ă la singular, când sunt condiționate de structura fonetică a morfemului-rădăcină: cas-e, în opoziție cu cas-ă, țăr-i, în opoziție cu țar-ă (-ă, singular/-e, -i, plural). Cu deosebire numeroase sunt alomorfele morfemelor-rădăcină, ceea ce face din alternanțele fonetice în care se concretizează un mijloc de subliniere a opozițiilor categoriale; sensurile de persoana I și persoana a II-a, la prezent indicativ sau conjunctiv, se exprimă prin dezinențe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
directoare, ceea ce duce la neutralizarea opoziției de număr. Opoziția se restabilește prin introducerea altor morfeme; articolul-morfem al determinării dezvoltă, în aceste structuri, o dublă funcție; exprimă sensul de ‘determinare definită’ și precizează sensul de număr al substantivului: ‘singular’ - directoare-a/‘plural’ - directoare-le. În flexiunea nominală, omonimia la nivel de dezinență poate fi anulată de prezența morfemului pe, specific genului personal: „A venit Maria/mama.” vs „Am văzut-o pe Maria/mama.” Polisemia morfemelortc "Polisemia morfemelor" Este o caracteristică a limbilor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sincretismul diferitelor categorii gramaticale și sincretismul diferitelor sensuri dezvoltate în interiorul acelorași categorii gramaticale. Sincretismul generează polisemia morfemelor. Astfel, în flexiunea verbală, dezinența exprimă concomitent numărul și persoana: -i (persoana a II-a + ‘singular’: cânta-i)/-ți (persoana a II-a + ‘plural’: cânta-ți). În flexiunea substantivelor, dezinența exprimă concomitent genul, numărul și cazul; în structura termenului luptă din versul lui G.Coșbuc „O luptă-i viața...”, dezinența -ă marchează apartenența substantivului la genul feminin, deci, sensul lexico-gramatical de gradul I ‘feminin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cazul; în structura termenului luptă din versul lui G.Coșbuc „O luptă-i viața...”, dezinența -ă marchează apartenența substantivului la genul feminin, deci, sensul lexico-gramatical de gradul I ‘feminin’, și exprimă sensurile de ‘singular’ (în opoziție cu dezinența -e pentru ‘plural’: lupte) și de ‘nominativ’ (în opoziție cu dezinența -e pentru ‘genitiv-dativ’: lupte(i)). În interiorul categoriei gramaticale a cazului, dezinența -ă determină sincretismul nominativ-acuzativ singular (fată, casă etc.), așa cum dezinența -e determină sincretismul genitiv-dativ (unei case, fete etc.). Acuzativul, apoi, adună
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cele trei clase de genuri sunt impuse de modul diferențiat în care exprimă substantivele opozițiile din interiorul categoriilor de număr și determinare. Sunt de genul feminin substantivele care prezintă următoarele combinații ale morfemelor de număr și determinare la singular și plural: sg.: o cas-ă stea-Ø cazma-Ø zi-Ø vulp-e pl.: niște cas-e ste-le cazma-le zi-le vulp-i o învățătoar-e banc-ă chei-e vrem-e blan-ă niște învățătoar-e bănc-i chei-Ø vrem-uri blăn-uri Sunt de genul masculin substantivele care prezintă combinațiile: sg.: un student-Ø
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la neutre: seminar-seminarii. Deosebirea dintre substantivele feminine, pe de o parte, și substantivele masculine și neutre, pe de alta, se face, numai în parte, la nivelul dezinențelor de număr, cu o singură excepție, masculinul pașă-pașale; numai substantivele feminine prezintă la plural dezinența -le (zile, stele, cazmale). Numai substantivele feminine cunosc opozițiile -ă (singular)/-e (plural), -e/-Ø (femeie-femei), -e/-uri (vreme-vremuri), -ă/-uri: treabă-treburi). Și tot așa, numai în parte, corelația de dezinențe singular-plural este specifică neutrului: dezinența -uri marchează genul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și neutre, pe de alta, se face, numai în parte, la nivelul dezinențelor de număr, cu o singură excepție, masculinul pașă-pașale; numai substantivele feminine prezintă la plural dezinența -le (zile, stele, cazmale). Numai substantivele feminine cunosc opozițiile -ă (singular)/-e (plural), -e/-Ø (femeie-femei), -e/-uri (vreme-vremuri), -ă/-uri: treabă-treburi). Și tot așa, numai în parte, corelația de dezinențe singular-plural este specifică neutrului: dezinența -uri marchează genul neutru. Fac excepție substantivele cu dezinența -e sau -ă la singular, care sunt feminine
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-uri (vreme-vremuri), -ă/-uri: treabă-treburi). Și tot așa, numai în parte, corelația de dezinențe singular-plural este specifică neutrului: dezinența -uri marchează genul neutru. Fac excepție substantivele cu dezinența -e sau -ă la singular, care sunt feminine. Corelațiile: -u (singular), -e (plural): templu-temple, -Ø/ -e (nivel/nivele), -Ø/-ă, (ou-ouă) sunt caracteristice substantivelor neutre. Când dezinențele de număr nu asigură distincția de gen prin ele înseși, diferențierea se face la nivelul combinării dezinențelor de număr cu morfemul de determinare la singular: o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]