971 matches
-
animal care se roagă la ceva. Caută un model ideal. Și uneori nimerește, alteori nu. Cei care au descoperit modelul ideal și succesiunea fenomenului din el sunt creștinii. Creștinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filozofic, monist, dualist sau pluralist. Creștinismul este, pur și simplu. Despre creștinism, Bergson spune că noi îl respirăm. Are materialitatea aerului. Seamănă cu aerul. Noi suntem creștini fără să vrem. Și când suntem atei suntem creștini: că respirăm creștinismul cum respirăm aerul. Creștinismul nu e
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Adunare Națională era mult mai logică decât Parlamentul de astăzi. Spunea Constituția din ’65: „forța conducătoare din Republica Socialistă România este Partidul Comunist Român” - monopolul puterii. Era clară puterea. Deputații votau așa cum spunea Partidul. Acuma nu! Avem un regim, chipurile, pluralist și, în schimb, ne asumăm răspunderea încât orice lege poate să treacă în momentul de față, fiindcă Guvernul beneficiază de o majoritate aritmetică, care nu mai corespunde în niciun fel cu opțiunile și cu sentimentele populației. Revin la județe. Acestea
Dinu C. Giurescu: Manifest către români - "Mergeţi la vot în număr mare!" () [Corola-journal/Journalistic/41323_a_42648]
-
obiective sau subiective? Cum pot fi determinate interesele obiective? Este conceptul de interese obiective adecvat ca instrument analitic sau trebuie avute în vedere interesele subiective, respectiv cele care au ca punct de plecare preferințele, dorințele indivizilor? Potrivit punctului de vedere „pluralist” (xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir, 1988, p. 36) sau „liberal” ori „subiectiv” (xe "Bartels"Bartels, 1996, p. 3), interesele obiective ale unui grup sau individ depind de valorile subiective ale cercetătorului. O altă interpretare a punctului de vedere subiectiv îi aparține lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
grupuri de femei în moduri distincte. El presupune practic o direcție inversă în abordarea realităților sociale care afectează femeile: mai degrabă decât să plece de la o propoziție generalizatoare - de tipul „Există o feminizare a sărăciei” - , se pornește de la o abordare pluralistă, care ia în calcul diferențele dintre variatele grupuri de femei pentru ca apoi, eventual, să fie mutat planul către unul mai general. Astfel, cresc șansele de a surprinde realitățile multiple ale sărăciei femeilor, de a concepe și aplica politici adecvate. Concluzietc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
de prevenție și curative prin rețele asociative care cooperează la nivel național și internațional. Dificultățile nu sunt puține, în parte izvorând și din coexistența a trei tipuri distincte de reprezentări și practici în domeniu: primul este legat de tradiția chineză pluralistă, al doilea a fost introdus de ideologia marxistă ca suport pentru proiectul de construire a unei societăți socialiste și ultimul este asociat modelului global, în care China reprezintă doar un actor printre celelalte societăți (actori) ai lumii. Tensiunea generată la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
sociale și economice. Evenimentele din Decembrie 1989, au însemnat nu numai eliminarea lui Nicolae Ceaușescu, ci și a structurilor dictatoriale și de oprimare, caracteristice societății, în care am trăit o jumătate de secol. Noua etapă a însemnat și instaurarea democrației pluraliste și a statului de drept, trecerea la pluripartitism, revigorarea proprietății private, desființarea economiei etatiste și trecerea la economia liberei concurențe. Toate acestea, în loc să ducă la optimizarea energiilor, au produs și o libertate de acțiune prost înțeleasă în societate, lipsă de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
își fondează propria legitimitate atât pe garanțiile de egalitate formală a cetățenilor, cât și pe tutela drepturilor esențiale, în special cele prevăzute ale ECHR și de Carta Socială Europeană. Identitatea europeană pentru Consiliul Europei = Drepturile omului + Rule of law + Democrația pluralistă Democrația + Rule of law + Drepturile omului + Protecția minorităților = Identitatea europeană în funcție de criteriile de la Copenhaga (criterii politice) Fig. 3.1 Ancorarea semantică a criteriilor de la Copenhaga în discursul Consiliului Europei Tema constituționalismului se compune din trei argumente. Primul este legat de
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
de realitatea din țara beneficiară. Acestea nu sunt mai puțin relevante însă în discursul asupra unei governance democratice. În perioada dintre 1996 și 2000, bugetul EIDHR a fost subîmpărțit în cinci zone de acțiune: "democratizarea", "rule of law", "societatea civilă pluralistă", "măsurile de încredere pentru înfăptuirea păcii", "inițiative pentru grupuri selecționate", "asistență tehnică". Primele trei zone de acțiuni își identifică drept intenție spațiul de intervenție menit construirii democrației, atât în dimensiunea procedurală, cât și în dimensiunea sa substanțială. În perioada următoare
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
instituții", "governance", "prevenirea și soluționarea conflictelor"240. Chiar dacă în mod aparent zonele au fost împărțite în categorii diferite, cu o mai mare specificitate în a doua perioadă, de fapt, subcapitolele incluse în "demoocratizarea și rule of law" și "societatea civilă pluralistă" acoperă cea mai mare parte din cele indicate în bugetul celei de-a doua perioade de finanțare 241. Dacă se ia în considerare cluster-ul de concepte reconstruit în figurile 2.2 și 2.4, se poate observa puternica convergență
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
fapt, o organizație internațională care își identifică propria misiune cu apărarea rule of law și a drepturilor omului: "Consiliul Europei, organizație interguvernamentală creată în 1949, are ca obiectiv apărarea și promovarea drepturilor omului, a rule of law și a democrației pluraliste" (Council of Europe, 2005). 110 În baza acestei activități de monitorizare, Consiliul Europei a intrat în contact cu o parte a elitelor politice și juridice din ȚECE, în special în țările din Europa Centrală, unde regimul comunist nu eliminase tradiția
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
și alocarea efectivă a fondurilor, dat fiind că proiectele nu au fost încă îndeplinite. 241 Zonele acoperite de "Democratizare și rule of law" sunt: tranziția democratică și alegerile; activitățile parlamentare; ordinea juridică; asistența judiciară; transparența. Zonele acoperite de "Societatea civilă pluralistă" sunt: libertatea de expresie și mijloacele de informare; educația în materie de drepturi, șanse egale și lipsa discriminării; organizații non-guvernamentale. 242 Interviu DG AIDCO, noiembrie 2004. 243 Singurele proiecte care se referă la subcapitolul tematic "good governance" sunt gestionate de
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
cu instituțiile comunitare și cu advocacy networks transnaționale (Vatta, 2004, p.226). 265 Sunt finanțate mai ales asociațiile de apărare a minorităților rome, a căror protecție se situează la răscrucea dintre două priorități de tip politic, construirea unei societăți civile pluraliste și respectarea drepturilor omului și ale minorităților (a se vedea project fiche, BG/IB/2001-SO-01-TL, proiectul CZ 9806, CZ 9901.1, HU 0002-01). 266 Socializarea ONG-urilor este centrală și în aceste proiecte (2003/004-979-01-01, project fiche). 267 Raportul Grupului
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
slavă, devenind ai locului pe care l-au descoperit și reinventat. Așa am intrat În contact și cu iudaismul Europei Centrale. Părinții mei aveau relații cu evrei. Nu erau evreii italieni naționaliști și antifasciști. Reprezentau o spontană nouă dimensiune culturală pluralistă.” Cum de s-a orientat interesul său spre evreul parohial, tradițional, izolat În limba și obiceiurile sale? Citisem, În germană, extraordinara sa exegeză (Weit von wo1) despre Joseph Roth. De fapt, despre cultura evreiască de „shtetl” din centrul și estul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
tehnici de comunicare sănătoase și etice, ca instrumente de bază pentru acțiunile sale"4. O altă definiție care descrie foarte bine sintagma de "public relations" a fost elaborată de societatea americană de relații publice (PRSA): "Relațiile publice ajută complexa societate pluralistă să ia decizii și să funcționeze mai eficient, prin contribuția adusă de acest sistem la realizarea unei înțelegeri mutuale între diferitele grupuri și instituții. Au rolul de a realiza armonie între opinia publică, respectiv cetățenii, și politicile publice [...]. În scopul
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
și întreprinderi pentru a crea un climat de încredere și simpatie în rândul propriului personal, precum și în rândul publicului"8. Heinz Flieger: "Relațiile publice sunt înțelese ca fiind acțiuni funcționale care își aduc contribuția la menținerea și dezvoltarea potențialităților sistemelor pluraliste. PR cuprind potențialități informaționale, comunicaționale și interactive, ca-pabile să realizeze un climat de transparență și deschidere atât în interiorul organizației, cât și în afara acesteia. Scopul relațiilor publice este acela de a face publice și a legitima interesele, țelurile și negocierile diferitelor
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
vor necesita un nou gen de leadership vizionar conceput, care să ghideze viitorul Americii. Numai în acest mod va reuși America să își împlinească integral destinul său, promovând atât democrația, cât și libertatea pe o scenă a lumii mai sigură, pluralistă, prosperă și eterogenă din punct de vedere cultural. Viitoarea Americă Imaginea lumii, așa cum se proiectează în viitor, va fi plină de noi genuri de riscuri care vor amenința viitorul Americii. Capacitatea Americii de a formula răspunsuri acestor riscuri va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Asemănări și deosebiri cu satul devălmaș românesc / MESAJELE COMUNICĂRII Paul Dobrescu Studiile culturale britanice și problemele comunicării. Contribuția lui Raymond Williams / Alina Bârgăoanu Orientarea experimentală - cea mai fertilă contribuție americană la studiul comunicării / Arlette Bouzon, Joelle Devillard, Laurent Morillon Practici pluraliste în relațiile publice din Franța / VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ Maria Mureșan Conferința internațională CAENTI - Regiune, identitate și dezvoltare durabilă - Alba Iulia, 20-23 septembrie 2006 / RECENZII Zoltan Rostas, Sorin Stoica Televizorul în „micul infern” (Antonio Momoc) / Lynette Šikic-Micanovic și Mária Mátéffy (eds) New
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Village (Sat devalmas) / COMUNICATION MESSAGES Paul Dobrescu British Cultural Studies and Problems of Communication. The Contribution of Raimond Williams / Alina Bârgăoanu The Experimental Approach - the Most Fertile American Contribution to the Study of Communication/ Arlette Bouzon, Joelle Devillard, Laurent Morillon Pluralist Practices in Public Relations in France / SCIENTIFIC LIFE Maria Mureșan The International Conference CAENTI - Region, Identity and Sustainable Development - Alba Iulia, September 20-23, 2006/ REVIEWS Zoltan Rostas, Sorin Stoica The Television Set in the „Little Inferno” (Antonio Momoc) / Lynette Šikic-Micanovic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
with some considerations on Wilbur Schramm’s contribution to building the institutional infrastructure of communication study, boosting its further development and changing it from a mere field of inquiry to a sign of modernity. Primit la redacție: octombrie 2006 Practici pluraliste în relațiile publice din Franța Arlette Bouzon, Joelle Devillard, Laurent Morillon LERASS-MICS, IUT, Université Toulouse III Serviciul de relații publice al unei organizații are ca scop diseminarea unei culturi unice, dezvoltarea mobilizării, cooperării și solidarității colective. Dezvoltarea TIC și diminuarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ne-au înstrăinat acestelucidități. Nu știu dacă trebuie să ne bucurăm prea mult că istoria presupune existența națiunilor ca unicul ei mijloc de realizare și că devenirea își justifică substanța în conflictul dintre ele. În tot cazul, entuziasmul pentru structura pluralistă a istoriei îmi pare fructul unei viziuni nu prea adânci. Dar, în definitiv, ceea ce ne interesează și ne doare sânt stările de fapt care ne determină condiția și care din perspectiva istoriei ne prezintă națiunea ca un absolut, chiar dacă o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
aspect ține de tipul democrat de om. Dacă persoana este real democrată și deschisă are „ochi” să vadă că și în relațiile de gen este o mare nedreptate care trebuie înlăturată. Dacă ei vor să fie până la capăt principiali și pluraliști, atunci acceptă că patriarhatul este o gravă problemă socială care, de altfel, este și problema lor, îi afectează și pe ei. În cazul bărbaților feminiști avem de-a face cu o corelație între: lipsa de complexe, deschidere și democrație, onestitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
receptor. Respectarea acestor drepturi depinde foarte mult de regimul politic care guvernează la momentul respectiv. Astfel, în sistemele de guvernământ totalitare, mass-media se află sub un control strict și permanent, iar înființarea lor ține de acordul conducătorilor politici. În cadrul sistemelor pluraliste, reglementările din domeniu se bazează pe principiul libertății ce își are întemeierea în Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului din 26 august 1789 care, în articolul 11, afirma "libera comunicare a gândurilor și opiniilor este unul din drepturile cele mai valoroase
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
spațiul public într-unul singur. Situația este diferită în cazul statelor democratice. Pluralismul surselor de informare și de creare a discursului public este real. Chiar și atunci când se mai află sub tutela statului, radioul și televiziunea publică sunt supuse controlului pluralist al Parlamentului. Teoretic, s-ar părea că în acest caz nu mai este posibil controlul spațiului public. Practic, însă, după cum nu există o piață pe care să fie o concurență perfectă, așa nu există nici un spațiu public democratic complet liber
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
că acela care are de suferit e copilul, cel puțin, psihic. Dar faptul că e interzis poate fi explicat dintr-o perspectivă psihologică sau sociologică. Un biolog radical precum Froehlich refuza să creadă În asta, dar, din fericire, era un pluralist convins și era deschis față de orice fel de discuție. În ceea ce-l privea pe Karp, acesta era de părere că prohibiția exprima doar o repulsie generală față de relațiile sexuale Între persoane care au copilărit Împreună. — Exogamia constituie baza schimbului, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
catehizarea tinerilor și adulților. (Nota redacției: nu în formă obligatorie, ci potrivit liberei opțiuni a fiecăruia); reactualizarea operei de caritate a bisericii în spitale, azile de bătrâni, închisori; identificarea lucrării misionare și culturale a Bisericii, în cadrul noii societăți libere și pluraliste; reforma învățământului teologic; reînviorarea vieții parohiilor și mănăstirilor; reînnoriea activității ecumenice a Bisericii; promovarea reconcilierii între toți românii de pretutindeni. În această din urmă direcție, Sfântul Sinod a anulat toate pedepsele de caterisire și depunere din treaptă pe care a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]