900 matches
-
iar etica de tip kantian acceptă în comunitatea morală numai ființe raționale autonome. Criteriile de mai sus sunt consonante cu poziția teoretică generală specifică individualismului etic. Există teoreticieni ai mediului care resping individualismul și propun alternativa holistă sau o perspectivă pluralistă, demers posibil prin acceptarea tezei conform căreia se consideră că au valoare intrinsecă atât indivizii, cât și întregii. Dar o asemenea extindere a sferei moralității poartă asupra ei riscul unei generalizări inflaționiste, în sensul acordării de valoare intrinsecă oricărei entități
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
hemodializă/transplant) și, nu în ultimul rând, capacitatea de înțelegere și posibilitățile societății (ale colectivității) de a oferi individului bolnav șansele dezvoltării autonome și integrării comunitare. De aici și dificultatea de a oferi soluții univoce. Abordarea trebuie deci să fie pluralistă, descriptivă și analitică. Conflictele etice în cazul bolii ADPKD apar atunci când percepția este fragmentară, axată asupra unei singure categorii morale sau valori etice și când presupuneri sau idei preconcepute înlocuiesc rezultatele certe și progresele istorice în protecția drepturilor omului. De
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
originale de investigare empiric? a faptelor c?rora cercet?torul le r?m�ne �ntru totul supus, dec�ț abstrac?îi conceptuale prin mijlocirea c?rora aceste fapte s? fie construite ?i interpretate. Acest empirism este deci �n mod natural pluralist: fiecare ?coal? �?i elaboreaz? problematică �mprumut�nd tradi?îi ?tiin?ifice exterioare din care selecteaz? ?i reinterpreteaz? foarte liber elemente teoretice ?i conceptuale. Astfel, ra?ionalitatea �ecologic?� va caracteriza orientarea teoretic? a ?colii de la Chicago, iar ra?ionalitatea �psihanalitic?� pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Limb? Francez? � AISLF � �mpreun? cu belgianul Henri Janne) ?i marile sistematiz?ri teoretice (durkheimismul, marxismul, structuro-func?ionalismul ?i structuralismul). Sociologia trebuia s? mai combat? nominalismul, determinismul, dogmatismul ?i � nu �n ultimul r�nd � istoricismul. Concep?ia să pretins realist? ?i pluralist? asupra socialului a urm?riț s? disting? diversele �paliere de profunzime� pe care sociologul trebuia s? le descopere, sub suprafa?a empiric? a fenomenelor, f?r? a le afecta �efervescen?a� ori contingen?a, printr-o conceptualizare definitiv?, raport�ndu-le
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de prevenție și curative prin rețele asociative care cooperează la nivel național și internațional. Dificultățile nu sunt puține, în parte izvorând și din coexistența a trei tipuri distincte de reprezentări și practici în domeniu: primul este legat de tradiția chineză pluralistă, al doilea a fost introdus de ideologia marxistă ca suport pentru proiectul de construire a unei societăți socialiste și ultimul este asociat modelului global, în care China reprezintă doar un actor printre celelalte societăți (actori) ai lumii. Tensiunea generată la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
rezultat, pe de o parte, din scrutinul de la 20 mai 1990 (alegându-se atunci Parlamentul bicameral, cu statut de Constituantă, și Președintele Republicii), iar pe de altă parte, din actele normative specifice elaborate de forul legislativ; c) faza statului constituțional pluralist, după adoptarea Constituției în Parlament și validarea ei prin referendum, la 8 decembrie 1991. După intrarea în vigoare a noii Constituții, România a început un proces laborios de completare și de consolidare a structurilor instituționale, evoluând spre un sistem politic
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
aleși în primul lor mandat constituțional; autoritățile administrației publice locale funcționau în provizorat, fără o lege de organizare; independența și inamovibilitatea magistraților nu erau încă realizate. Totuși, existau de acum înainte cadrele juridice necesare dezvoltării statului de drept și democrației pluraliste. Ca orice construcție juridică, legea fundamentală a României adoptată în 1991 nu a fost infailibilă. Din tensiunile generate de principalele tendințe ideologice care au marcat adoptarea ei (conservatorismul național-comunist, etnicismul minoritar și liberalismul amendat de precepte social-democrate și creștin-democrate) s-
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și cariera judecătorilor. Respectând varietatea sistemelor de drept existente, Comisia de la Veneția recomandă ca statele să aibă în vedere constituirea unui astfel de organism acolo unde el nu există încă. În toate cazurile, consiliul ar trebui să aibă o componență pluralistă, unde judecătorii să reprezinte o parte importantă, dacă nu chiar majoritară. Cu excepția membrilor de drept, acești judecători trebuie aleși sau numiți de către colegii lor. [...] 6. Consiliile judiciare sau autoritățile disciplinare trebuie să aibă o influență decisivă în procedurile disciplinare. Împotriva
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Hitler a făcut în așa fel încît să depășească repede modelul, upoi, la rîndul său să-l impună pe omologul său latin, deși el nu neagă influența profundă pe care acesta din urmă a exercitat-o asupra lui. Transformarea regimului pluralist autoritar, pe care Mussolini îl instaurase după Marșul asupra Romei, într-o dictatură totalitară care nu a avut de înfruntat nici o opoziție și care viza clar înregimentarea maselor, datează, așa cum am văzut din anii 1925-1926. După adoptarea legilor fascistissime, din
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
cărui efect a fost acela de a radicaliza dreapta politică, venirea lui Daladier la putere în 1938 are același rezultat. În toate aceste țări, la care trebuie adăugată și Cehoslovacia care reușește și ca să-și păstreze pînă în 1939 structurile pluraliste, acest fenomen este consecința relativei ameliorări a situației economice, a puterii de mobilizare a maselor și a rezistenței pe care o opun partidele democratice și guvernele acțiunilor acestor organizații rebele. Eșecul tentativelor autoritare și totalitare în statele Europei Occidentale și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
formată din delegați desemnați de parlamentele naționale. Altfel spus, contrar speranțelor nutrite de conducătorii mișcărilor pan-europene, nu este vorba nici de o uniune, nici de o federație, ci mai degrabă de un fel de "club" al națiunilor atașate de pluralist și de democrație. Prezidată de belgianul Paul-Henri Spaak, adunarea de la Strasbourg din care fac parte personalități strălucite, printre care Winston Churchill și Paul Reynaud, nu este altceva decît un "laborator de idei" a căror aplicare în practică depinde de consimțământul
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
formulează pe 22 octombrie un număr de revendicări radicale, multe dintre ele cu mult mai radicale decît cele prezentate în același timp în programul în zece puncte elaborat de cercul Petöfi. Ei cer plecarea trupelor sovietice, organizarea alegerilor libere și pluraliste, revizuirea sistemului economic "în funcție de condițiile specifice Ungariei" și cheamă populația capitalei să manifesteze pe străzi. În noaptea de 23 spre 24 manifestația se transformă în luptă armată, o parte a trupelor trecînd de partea răsculaților. Convocat în grabă pe 24
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
universal: o Dietă, în care opoziția trebuia să se mulțumească cu 35%, restul locurilor fiind obținute de PC polonez și de aliații săi și un Senat avînd puterea de a respinge legile votate de Dietă. Se adoptase deci practica democrației pluraliste care pătrundea în sistemul politic al unei democrații populare. Alegerile din iunie 1989 au constituit un succes pentru opoziția grupată în jurul Solidarității, în Senat, unde numerus clausus nu conta, opoziția a obținut 99 de locuri din cele 100 supuse votării
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
încă pe ajutorul vechilor săi militanți care fluturase amenințarea fascismului (în unele manifestații au apărut lozinci naționaliste) și pe controlul structurilor statului. Cu toate acestea, pe 11 noiembrie, Comitetul Central al Partidului Comunist a aprobat votul "secret, liber, democratic și pluralist". Alături de revendicarea democrației și pluralismului, manifestanții care continuau să-și exercite presiunea asupra puterii cu vigoare (guvernul Modrow, dominat tot de comuniști) o adăugau deja pe cea a reunificării, primită la început cu răceală de sovietici, cu un entuziasm temperat
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
demonstrează astfel cum textele culturale produc identități și poziții sociale și pun în antiteză aceste poziții contrastante. Ele analizează mesajele media și efectele lor și încearcă să arate cum anumite figuri, modele și discursuri subminează valorile și etosul unei societăți pluraliste, egalitare, democratice și multiculturale, în vreme ce alte figuri și modele promovează construirea unei societăți mai democratice și mai egalitare. Acele studii culturale care sînt critice și multiculturale intervin, așadar, în războaiele culturale ale vremii și folosesc analizele aplicate culturii media pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pare să fie gradul de diversitate etnică sau lingvistică, ci gradul în care diversitatea este percepută drept conflict de membrii corpului politic într-adevăr, un conflict fără o soluție aparentă. Se întâmplă astfel atunci când societatea este plurală fără să fie pluralistă. Așa cum indică Rabushka și Shepsle, "diversitatea culturală [este] o condiție necesară pentru o societate plurală: dacă o societate este plurală, atunci este variată cultural. Totuși, aproape fiecare societate modernă este variată cultural. Astfel, deși existența unor grupuri etnice bine definite
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Teoria grupurilor și abordarea optimistă O schimbare a început să se producă, în două sensuri. Mai întâi a fost recunoscut faptul că sistemele politice constituționale, care la sfârșitul secolului al XIX-lea puteau fi numite democrații liberale, erau în realitate pluraliste altfel spus, se bazau pe entități oarecum autonome unele față de altele, precum parlamentele, partidele și grupurile economice. În al doilea rând, la începutul secolului XX a început să fie recunoscut rolul general (cu adevărat copleșitor) al grupurilor în Statele Unite. Forurile
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
controlate de fiecare partid politic major, fiind astfel asociații "dependente" ale acestor partide aceasta înseamnă de fapt libertate limitată. În sfârșit, poate exista o singură organizație națională, care poate fi controlată într-un mod în întregime impus sau într-unul pluralist gradul de libertate variază în funcție de modul cum sunt alcătuite organele de control. Deoarece complexitatea tehnică crește pe măsură ce ne deplasăm de la presa scrisă la radio și apoi la televiziune, o soluție a fost uneori ca presa scrisă să fie organizată pe
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sistemele complet autoritare din lumea comunistă și de peste tot, la cealaltă; majoritatea țărilor vest-europene au avut tendința de a adopta un model intermediar. Tabel 8.2 Exemple de prevederi legale pentru presa scrisă, radio și televiziune Presă Radio Televiziune (1) Pluraliste și bazate în întregime pe acorduri comerciale SUA Japonia Brazilia Marea Britanie Franța Italia SUA Japonia Brazilia SUA Japonia Brazilia (2) Intermediare: parțial de stat, parțial private Marea Britanie Franța Germania Italia Germania Italia (3) Monopol China Suedia Suedia Dacă ținem seama
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Hearst ("eroul" filmului Cetățeanul Kane regizat de Orson Welles). Acea problemă nu a fost rezolvată. Se credea că cel puțin o soluție se descoperise pentru radio și televiziune, din moment ce aceste noi mijloace de comunicare trebuiau să fie politic "neutre" și pluraliste, dar această soluție nu s-a putut extinde și în presa scrisă. În plus, în contextul unui radiou și al unei televiziuni "neutre", modul în care știrile sunt selectate și prezentate a stârnit întrebări privind natura atracției acestor mijloace de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ca mijloc de impunere a regimurilor, dovedindu-se în aceasta mai eficient decât alte structuri precum forțele armate sau birocrația. S-a sugerat că partidele din sistemele cu un singur partid sunt diferite de partidele care apar în sistemele politice pluraliste (Sartori, 1976: 42-7). În fapt, așa cum vom vedea mai târziu în acest capitol, între ele nu există nicio diferență clară, și nici rolul partidelor în sistemele cu un singur partid și în cele pluraliste nu este întru totul diferit. Partidele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
partidele care apar în sistemele politice pluraliste (Sartori, 1976: 42-7). În fapt, așa cum vom vedea mai târziu în acest capitol, între ele nu există nicio diferență clară, și nici rolul partidelor în sistemele cu un singur partid și în cele pluraliste nu este întru totul diferit. Partidele nu sunt totuși prezente peste tot. În a doua jumătate a secolului XX, între o cincime și un sfert din țările lumii aveau regimuri care excludeau partidele. Era vorba de regimuri tradiționale sau militare
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de un partid Țările din regiunea atlantică reprezintă o proporție mică a celor care sunt sau au fost conduse de un sistem cu mai mult de un partid. La finele anilor '80, alte 82 state au avut sisteme de partide pluraliste; iar încă 20 de țări au fost guvernate în acest mod la un moment dat după al Doilea Război Mmondial. Astfel, sisteme cu mai mult de un partid au existat în 125 dintre cele 182 națiuni ale lumii. (172) Totuși
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în acest mod la un moment dat după al Doilea Război Mmondial. Astfel, sisteme cu mai mult de un partid au existat în 125 dintre cele 182 națiuni ale lumii. (172) Totuși, multe dacă nu chiar majoritatea sistemelor de partide pluraliste care există sau au existat dincolo de regiunea atlantică nu sunt complet dezvoltate sau sunt relativ fragile, în ciuda succeselor de la sfârșitul anilor '80 și începutul anilor '90, care sunt uneori mai mult aparente decât reale. Așa cum am observat, sistemul de partide
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
care există sau au existat dincolo de regiunea atlantică nu sunt complet dezvoltate sau sunt relativ fragile, în ciuda succeselor de la sfârșitul anilor '80 și începutul anilor '90, care sunt uneori mai mult aparente decât reale. Așa cum am observat, sistemul de partide pluralist nu a supraviețuit în 20 de țări, posibil fiindcă nu a putut face față presiunilor. În alte 32 de țări, sistemul cu mai mult de un partid nu a avut o existență continuă începând cu al Doilea Război Mondial sau
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]