2,462 matches
-
pe drum, apoi au înțeles că se revarsă Prutul. Puținul ce-l aveau l-au lăsat în colibă, și-au aruncat câte un sac pe cap și toți trei am părăsit acea întindere de ape mișcătoare. Când ajungem la Pruteț, podețul din bârne era aproape acoperit, nu a trecut mult și a dispărut sub apă. Am intrat toți în coliba mea, băietanii au curățat locul de paiele umede, au lărgit șanțul de protecție dimprejurul colibei și au adus din poala unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
epocă, Îmbălsămate În vinuri rafinate (de Cotnari, de Bohotin, de Huși...). Scriitura alertă, fantezista, parodica, topârceniană. Mai lipsesc doar lăutarii și caleștile poetului demnitar Costache Conachi, spre a stârni, pe ulițele târgului, deopotrivă, admirația cititoarelor și praful (colbul) metafizic al podețelor de lemn domnesc: ,,Noaptea-și duce umbră la Ciric pe jos/ Tot mai sunt prin Cucu străzi patriarhale/ Pe sub dealul Bucium tandru și spătos/ Fierbe-n vinuri scumpe hanul Trei Sarmale/ Liniștea respira fir domnesc de nalba/ Neștiuți se musca
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ținînd seama de vecinătatea județului cu Rusia sovietică, bolșevică. Reușisem ca în cîteva luni să cunosc toate comunele și toate satele. Examinam la fața locului, personal, care erau nevoile pentru îmbunătățirea vieții satelor și a oamenilor. Lipseau drumuri, poduri și podețe, dispensare, spitale, școli. Stăteam de vorbă, ore întregi, cu sătenii, ca împreună să vedem ce se putea face și ce nu. Găseam la ei, de cele mai multe ori, multă înțelegere, pentru că își dădeau seama că nu erau bani pentru toate. Se
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
pe gurguiul pietros, În fața lor apărură pereții masivi de piatră și o poartă fixată În lanțuri, care se putea coborî sau ridica. Totul era pustiu, ca mort, nicăieri nu se ghicea vreun semn de viață. Gregor Își Îmboldi catârul pe podețul de lemn, sub care se ghicea un șanț adânc, și bătu cu pumnul În poartă. După câteva bătăi repezite, se auzi Într-un târziu o voce cam adormită care-l Întrebă cine era și ce voia. — Vreau să merg la
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
se dădu În lături și, În aceeași clipă, răsăriră ca din pământ un mare număr de slujitori Înarmați, care le Înconjurară pe cele două fete. La lumina făcliilor aprinse pe dată, fură trase cu repeziciune de pe cai și târâte peste podeț În curtea castelului. VIII Planul ministerialului Eglord reușise pe deplin. Bodo zăcea grav rănit, aproape mort, la mânăstirea Sfântul Petru. și iată, acum fusese capturată și frumoasa Adelheid. Fără Îndoială, numai cu ajutorul unei minți iscusite ca a starețului Otto fuseseră
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de mătase albastră, ajunseseră astfel În mâinile celor doi tineri. E adevărat, lui Bodo i se spusese că Reinhard, fratele Berthei, mesagerul personal al prințesei, Își rupsese piciorul. Iar domniței i se spusese că Niklaus, curierul lui Bodo, alunecase pe podețul din fața casei jupânului Urs și-și rupsese mâna. Deoa rece scrisorile erau legate ca totdeauna cu șnur al bastru și scrisul nu părea măsluit, cei doi primiră misivele cu Încre dere. Fără să piardă timp, Bodo porni spre mânăstirea Sfân
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
goi, cu straiul cernit pe care nu-l lepădase de la Înmormântare. Slugile ascunse În șopronul din fundul curții se uitau În urma lui, clătinând din cap cu milă. Trecu, fără să se uite nici În dreapta, nici În stânga, prin curtea Înghețată, peste podeț, și se Îndreptă spre lac. Dincolo de podul cel mare, pe o costișă, se afla cimitirul. Apa verzuie pe care pluteau sloiuri de gheață Îl ademenea și trebui să se stăpânească cu toată puterea ca să nu sară În unda ei. „Am
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
care locuiau mai ales sașii, iar acum este împărțită între români și popu‑ lație romă care a intrat în fostele sate săsești. Este un sat, de exemplu, în județul Sibiu, Cârța, peste care am nimerit acum patru zile, magnific ! Fiecare podeț de la curtea gospodarului spre șosea este spoit în alb și pe fiecare podeț, și pe stânga, și pe dreapta, sunt mușcate. Tot satul strălucește. Vezi niște tomberoane drăguțe pen‑ tru reciclat PET-uri, ca să nu se arunce sticlele în natură
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
lație romă care a intrat în fostele sate săsești. Este un sat, de exemplu, în județul Sibiu, Cârța, peste care am nimerit acum patru zile, magnific ! Fiecare podeț de la curtea gospodarului spre șosea este spoit în alb și pe fiecare podeț, și pe stânga, și pe dreapta, sunt mușcate. Tot satul strălucește. Vezi niște tomberoane drăguțe pen‑ tru reciclat PET-uri, ca să nu se arunce sticlele în natură. Pe bani europeni s-a refăcut o abație cisterciană absolut magnifică, de prim
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de Machado de Castro. În afara clădirii, dar în prelungirea ei, un spațiu acoperit cu prelată ascunde un șantier arheologic, dezgolind, ca într-un ecorșeu, câteva straturi de civilizație: romană, maură și cea portugheză propriu-zisă, pe care le poți contempla traversând podețele atârnate deasupra excavației. Coloane subțiri ce susțin o boltă de mult dispărută, fragmente de statui antice risipite în neorânduială. E ușor să exulți în fața unei asemenea generoase intimități cu istoria, o relație imposibilă în țara fără identitate de unde ai venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pe o arie de 20 ha, are două porți principale și trei construcții imbricate una în alta: partea „de sus” - citadela care domină întreaga așezare, folosită ca mănăstire, este situată pe o colină despărțită printr-un șanț adânc, cu un podeț de acces, de prima curte, mai largă -, apoi partea „de mijloc“, unde se afla Palatul Marelui Maestru, și castelul „de jos“, cunoscut și cu numele polonez Przedzamcze, cu ziduri puternic fortificate. Traversăm curtea inferioară, împrejmuită cu clădiri și acareturi în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a curții, puțin în pantă, salut statuile de bronz ale celor patru mari maeștri ai Ordinului Teuton, foști, importanți stăpâni ai castelului, înțepeniți în diverse atitudini - Hermann von Salz, Siegfrid von Feuchtwangen, Winrich von Kniprode și Albrecht Hohenzollern -, și trec podețul spre edificiul superior, Citadela. Nimeresc într-o curte mult mai mică, înconjurată de jur-împrejur de ziduri cu portic: sunt galerii dispuse pe trei niveluri, pe care le străbați învârtindu-te în patrulater. În mijlocul strâmtului perimetru se află o fântână de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sinistră. Călătorim cu autobuzul, cam vreo două ore, printr-o regiune agrară. Pășuni și fânețe, cât vezi cu ochii. Satul scriitorului e un fel de cătun format din căsuțe de lemn presărate pe o suprafață întinsă, cu râulețe și sălcii, podețe, garduri de nuiele, arbuști pitici și straturi de flori - o idilă pastorală, departe de imaginile cu care obișnuim să asociem realitățile din această țară transformată în fieful unui șef paranoic. Dacă ți s-ar arăta un film sau un album
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vast, cu copaci bătrâni și înțelepți, cu un deal scund, pe care-l escaladam cu mândrie de alpinist, cu un chioșc în care duminicile fanfara militară cânta valsuri de Johann Strauss și cu un lac cu bărci și cu un podeț boltit. Am mai spus-o: când treceam cu barca pe sub pod, dincolo, aveam o senzație de stranietate pe care n-am încercat-o nici la Veneția, când am trecut cu gondola pe sub Ponte Rialto. Două cinematografe, Modern și Trianon, la
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Gării Pașcani. S-a remarcat prin buna gospodărire și înfrumusețare a localității: asfaltări de străzi, amenajări de terenuri sportive, de scări care leagă terasa de sus cu cea de jos, bazinul de înot, plantări de arbori, arbuști, flori, construirea de podețe etc. A sprijinit construcția bisericilor ortodoxe: „Adormirea Maicii Domnului“ din zona Gării Pașcani și „Înălțarea Domnului“ din cimitirul municipiului, fiind trecut printre ctitorii acestora. În perioada 22 octombrie 1979 și 8 noiembrie 1989 a condus cu demnitate, seriozitate și conștiinciozitate
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
două minute consecutive de sens. Aflînd că mama ei a murit, Margo pornește într-o călătorie purificatoare spre satul natal. știm că e o călătorie purificatoare pentru că Margo merge mult cu trenul, după care merge mult pe jos, trecînd peste podețe șubrede, străbătînd codri deși (te aștepți să dea nas în nas cu Gollum din Stăpînul inelelor și să iasă împreună la poalele Muntelui Osîndei), urcînd o scară interminabilă (din fericire și-a adus pantofii cu toc), însoțită mereu de piuiturile
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
altfel nu se poate... Plec peste dealuri, străbat cei 30 de km. și ajung la Căuești pe la 10. Din vârful dealului privesc modestele căsuțe înșirate pe pante costelive. Mi se spune că în vale se află școala. Intru pe un podeț șubred, o poartă larg deschisă și, iată-mă, în fața școlii. Doi oameni încercau să facă ceva. Iau legătura cu ei, cercetez iscoditor incinta școlii, exteriorul pe toată întinderea, iar cei doi oameni mă întreabă cu ce ocazie pe la ei? Le
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
câte o crenguță căzută ca s-o retez cu sensibila roată din față; șerpuind Între două frunze plate și apoi Între o pietricică și gaura din care fusese dislocată În seara precedentă; bucurându-mă de scurta suprafață netedă a unui podeț peste un pârâu; mergând de-a lungul gardului de sârmă al terenului de tenis; deschizând cu botul bicicletei poarta spoită cu var de la capătul parcului; și apoi, cuprins de un extaz melancolic de libertate, goneam pe marginile din pământ bătătorit
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
lemn, deasupra unei vâlcele cu ferigi În partea mai veche, dinspre râu, a parcului nostru de la Vira. Exact așa cum era sau poate și mai perfectă. În cel adevărat lipseau o parte din geamuri și frunzele fărâmițate fuseseră măturate de vânt. Podețul Îngust care se arcuia peste vâlcea În porțiunea sa cea mai adâncă, pavilionul Înălțându-se În mijlocul lui ca un curcubeu condensat era atât de alunecos după o rafală de ploaie, Încât părea uns cu o alifie Închisă la culoare și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
dai cei patruzeci, patruzeci și doi de ani pe care-i are. Vă mulțămesc! închină el spre adunare. Am împlinit un gând drag nouă: neatârnarea. Am ridicat fruntea. Vă tare mulțămesc! Viteji ai Moldovei! Ați luptat bine! Ați săvârșit la "Podețul" acela, o.... o poznă nemaipomenită! Nici în vis n-am visat. Vă mărturisesc: inima-n mine era cât un purice!... "Marți 10 ghenarie văleatu 6983 de la Zidire" e o zi ce nu va fi uitată în veac. Sunt douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
un târgușor greblat de nenumărate canale. Din cauza asta i se mai spunea și orașul furculiță. Un fel de schelet de pește cu fiecare osicior, un canal mai subțire sau mai mare. Între case se circula mai mult cu barca fiindcă podețele de trecut de ici colo nu prea erau. Toamna zecile de gutui de pe maluri luminau a galben până seara târziu, mirosul de frumos pus la grinda Cerului cobora cu liniște și balsam pe suflet. Noroc de unchiul Ion Istrati, nenea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
nu făceau pâine acasă. Șoseaua era parțial asfaltată, iar în rest era pietruită și oarecum întreținută. Pe marginea șoselei erau șanțuri, care se înfundau adeseori din cauza aluviunilor aduse de ploi. Periodic iarba era cosită și erau refăcute șanțurile. Prin sate, podețele necesitau lucrări de reparații și de schimbare a tuburilor. În satul reședință de comună, în centru, era o clădire cu etaj care adăpostea atelierul de croitorie, de metalurgie ușoară, de împletit coșuri. La parter era un magazin bine aprovizionat cu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ce despart satele Avântu la vest și Ursoaia la est. Tunelul este în lungime de cca 1000 m la altitudinea de 173 m; s-au construit cinci poduri mari, din fier, peste râurile Miletin, Sitna și Jijia, o serie de podețe, traverse și circa 1000 km de șină. Au fost ridicate 12 gări, 10 cantoane și trei pompe cu castel pentru apă. Clădirele gărilor erau de același tip, cu fundație de beton, zid din cărămidă de Ciurea, lăcuită, având beci, parter
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ce despart satele Avântu la vest și Ursoaia la est. Tunelul este în lungime de cca 1000 m la altitudinea de 173 m; s-au construit cinci poduri mari, din fier, peste râurile Miletin, Sitna și Jijia, o serie de podețe, traverse și circa 1000 km de șină. Au fost ridicate 12 gări, 10 cantoane și trei pompe cu castel pentru apă. Clădirele gărilor erau de același tip, cu fundație de beton, zid din cărămidă de Ciurea, lăcuită, având beci, parter
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
se curăță iar și iarba cu bălți nu mai are aceeași coloare. Șanțurile s-au umplut cu apă și peste toate lucește în cerul limpede soarele. Suflecați până la genunchi, oamenilor le aburesc spinările. Au preocupări ciudate: câte unul priponește un podeț cu furca; altul caută în răchiți găinile cu cocoș care trâmbițează despărțirea apelor de pământ. Oameni aspri și dârji, între ei s-au numărat adesea haiduci și hoți. Nopțile, munții răsună de bubuituri: sunt vânătorii de fiare și uneori de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]