2,904 matches
-
zona nordică) și Platforma Pliocenică Moldovenească, cu cele trei componente esențiale, care au influențat benefic mediul ambiant: a)Colinele Tutovei, situate între apele Siretului și Bârladului; b)Depresiunile deluroase din est ale Hușiului, Elanului și Horincei; c)Câmpia Piemontană a Podișului Bârlad, plasată la contactul cu „Piemontul Poiana Nicorești” și Câmpia Covurluiului („Platforma Covurluiului”). Elementele structurale ale Podișului Bârlad (Podișul Central Moldovenesc și Platforma Pliocenică Moldovenească), alături de Podișul Sucevei și Câmpia Moldovei, contribuie la desemnarea Podișului Moldovenesc ca cea mai mare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a)Colinele Tutovei, situate între apele Siretului și Bârladului; b)Depresiunile deluroase din est ale Hușiului, Elanului și Horincei; c)Câmpia Piemontană a Podișului Bârlad, plasată la contactul cu „Piemontul Poiana Nicorești” și Câmpia Covurluiului („Platforma Covurluiului”). Elementele structurale ale Podișului Bârlad (Podișul Central Moldovenesc și Platforma Pliocenică Moldovenească), alături de Podișul Sucevei și Câmpia Moldovei, contribuie la desemnarea Podișului Moldovenesc ca cea mai mare unitate de acest gen din țară. Dintre componentele bazinului bârlădean, Colinele Tutovei, regiunea dintre Bârlad și Siret
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Tutovei, situate între apele Siretului și Bârladului; b)Depresiunile deluroase din est ale Hușiului, Elanului și Horincei; c)Câmpia Piemontană a Podișului Bârlad, plasată la contactul cu „Piemontul Poiana Nicorești” și Câmpia Covurluiului („Platforma Covurluiului”). Elementele structurale ale Podișului Bârlad (Podișul Central Moldovenesc și Platforma Pliocenică Moldovenească), alături de Podișul Sucevei și Câmpia Moldovei, contribuie la desemnarea Podișului Moldovenesc ca cea mai mare unitate de acest gen din țară. Dintre componentele bazinului bârlădean, Colinele Tutovei, regiunea dintre Bârlad și Siret, sunt constituite
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Depresiunile deluroase din est ale Hușiului, Elanului și Horincei; c)Câmpia Piemontană a Podișului Bârlad, plasată la contactul cu „Piemontul Poiana Nicorești” și Câmpia Covurluiului („Platforma Covurluiului”). Elementele structurale ale Podișului Bârlad (Podișul Central Moldovenesc și Platforma Pliocenică Moldovenească), alături de Podișul Sucevei și Câmpia Moldovei, contribuie la desemnarea Podișului Moldovenesc ca cea mai mare unitate de acest gen din țară. Dintre componentele bazinului bârlădean, Colinele Tutovei, regiunea dintre Bârlad și Siret, sunt constituite din dealuri sub formă de culmi prelungi, orientate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Horincei; c)Câmpia Piemontană a Podișului Bârlad, plasată la contactul cu „Piemontul Poiana Nicorești” și Câmpia Covurluiului („Platforma Covurluiului”). Elementele structurale ale Podișului Bârlad (Podișul Central Moldovenesc și Platforma Pliocenică Moldovenească), alături de Podișul Sucevei și Câmpia Moldovei, contribuie la desemnarea Podișului Moldovenesc ca cea mai mare unitate de acest gen din țară. Dintre componentele bazinului bârlădean, Colinele Tutovei, regiunea dintre Bârlad și Siret, sunt constituite din dealuri sub formă de culmi prelungi, orientate de regulă nord-sud și separate între ele de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Câmpia Piemontană (Înaltă) de la Poiana-Nicorești. Relieful este format din dealuri joase, prelungi, oarecum paralele între ele și cu văi înguste. Solurile sunt reprezentate prin cernoziomuri levigate (propice culturilor de cereale, pomilor fructiferi și viței de vie), din sudul și sud-estul podișului, apoi soluri de pădure cenușii, de pe culmile înalte din est și sud-est, cele brun-cenușii de pădure și podzolite sunt în nord-vest, iar pe văi găsim soluri aluviale și lăcoviști. O dovadă în acest sens (terenuri favorabile agriculturii) este oferită de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ce variază între 65/70 - 170 m, precum cele de la Crasna, Bursuci, Bălăbănești, că sunt acoperite cu prundișuri considerate cuaternare. Cu alte cuvinte, relieful colinelor este cuaternar, a cărui periodizare climatică se încadrează între 1-1,85 milioane ani. Pe întreg Podișul Bârladului a fost semnalată prezența prundișurilor carpatice, ele fiind găsite inițial în zona teraselor, iar pe coline au format acumulări importante. Colinele Podișului Central Moldovenesc sunt, din punct de vedere al evoluției, o treaptă intermediară, între dealurile din nord și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
relieful colinelor este cuaternar, a cărui periodizare climatică se încadrează între 1-1,85 milioane ani. Pe întreg Podișul Bârladului a fost semnalată prezența prundișurilor carpatice, ele fiind găsite inițial în zona teraselor, iar pe coline au format acumulări importante. Colinele Podișului Central Moldovenesc sunt, din punct de vedere al evoluției, o treaptă intermediară, între dealurile din nord și câmpiile din sud. Situația este similară Podișului Getic. Majoritatea colinelor sunt alcătuite din formațiuni pliocene, argilo-nisipoase, deci supuse intens degradărilor de teren. Orizonturile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
carpatice, ele fiind găsite inițial în zona teraselor, iar pe coline au format acumulări importante. Colinele Podișului Central Moldovenesc sunt, din punct de vedere al evoluției, o treaptă intermediară, între dealurile din nord și câmpiile din sud. Situația este similară Podișului Getic. Majoritatea colinelor sunt alcătuite din formațiuni pliocene, argilo-nisipoase, deci supuse intens degradărilor de teren. Orizonturile dure sunt cel mai des reprezentate prin straturi de tufuri andezitice, motiv pentru care torenții le atacă cu ușurință. Nisipurile, mai ușor de spălat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Conachi. Alunecările de teren din cadrul bazinului sunt întâlnite pe versanții dealurilor, însă nu le depășesc pe cele din depresiunea Jijia-Bahlui, pe văile Crasnei și Lohanului sau în bazinul văii Racova. În ansamblu, din punct de vedere stratigrafic și litologic, nordul podișului bârlădean aparține Sarmațianului superior (format din gresii, calcare oolitice, argile), iar la sudul paralelei orașului Vaslui apare Pliocenul (alcătuit din nisipuri și argile). Deasupra formațiunilor pliocene este un orizont de prundișuri, acoperit spre sud de o cuvertură de luturi, care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
câmpie litorală recentă pentru această zonă. Pe fundalul extinderii vechii câmpii sarmatice, din nord către sud și concomitent cu retragerea apelor pliocene, râurile au acoperit câmpia litorală cu pietrișuri carpatice, de vârstă villafranchiană, etapă specifică perioadei cuaternare. Sub aspect morfometric, Podișul Bârladului are o medie ponderată hipsometrică, de aproape 200 m, caracterizată printr-un contrast între zona nordică și cea sudică. Astfel, circa 19% din suprafața podișului se află la o altitudine de 15-100 m, 35% de 100-200 m, peste 30
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
litorală cu pietrișuri carpatice, de vârstă villafranchiană, etapă specifică perioadei cuaternare. Sub aspect morfometric, Podișul Bârladului are o medie ponderată hipsometrică, de aproape 200 m, caracterizată printr-un contrast între zona nordică și cea sudică. Astfel, circa 19% din suprafața podișului se află la o altitudine de 15-100 m, 35% de 100-200 m, peste 30% de 200-300 m și aproximativ 16% între 300-500 m. Altitudinea maximă este întâlnită pe Dealul Doroșanu (568 m), iar următoarele două puncte sunt pe Măgura Coloneștilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
maximă este întâlnită pe Dealul Doroșanu (568 m), iar următoarele două puncte sunt pe Măgura Coloneștilor (564 m) și Dealul Cuculina (461 m). Media rețelei hidrografice este de 0,42 km/km2, situație datorată unui procent de peste 51% din teritoriul podișului, care are o densitate cuprinsă între 0,40-0,50 km/km2, urmat de 20% cu 0,50-0,60 km/km2, 18% între 0,30-0,40 km/km2 și 10% sub aceste valori. Relieful Podișului Bârlad este tipic deluros, fiind o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unui procent de peste 51% din teritoriul podișului, care are o densitate cuprinsă între 0,40-0,50 km/km2, urmat de 20% cu 0,50-0,60 km/km2, 18% între 0,30-0,40 km/km2 și 10% sub aceste valori. Relieful Podișului Bârlad este tipic deluros, fiind o subunitate geomorfologică etalon, având în partea nordică un relief structural, reprezentat prin văi consecvente (majoritatea afluenților Bârladului), subsecvente (Bârladul superior, Racova, Lohanul), cueste (Coasta Racovei, Bârladului, Lohanului) sau suprafețe structurale dispuse sub forma unor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în contextul înțelegerii situației actuale și au mai puțină relevanță pentru perioada veche, deși considerăm că nu s-au produs modificări majore, de esență, între etapa Evului Mediu timpuriu și cea contemporană. În consecință, clima este mai blândă decât în Podișul Sucevei, iar primăvara sosește mai timpuriu. Precipitațiile sunt puține, nicăieri nu se înregistrează 700 mm pe an, ci între 400-500 mm/an. În mare măsură, clima este silvostepică (Depresiunea Elanului, Jijia-Bahlui, Platforma Covurluiului și partea sudică a Colinelor Tutovei) și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Platforma Covurluiului și partea sudică a Colinelor Tutovei) și caracterizată prin apariția deselor perioade de secetă. Climatul este caracterizat printr-un grad de continentalism accentuat, marcat prin contrastul temperaturii (-180 în ianuarie și + 290 în iulie). În zona sudică a podișului vegetația include pădurile de fag, iar restul este domeniul stejarilor mezofili (stejarul pedunculat, stejarul pufos), iar în sud-est apar elemente de silvostepă. 2. BAZINUL BÂRLADULUI 2.1. Noțiuni de hidrologie Suprafața de pe cuprinsul căreia se alimentează un râu sau în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bârladul, este diferit, atât ca tip, fiind dezvoltat uniform (IV), însă din punct de vedere al generării și derulării viiturilor, în perioadele cu precipitații abundente, inundații, se comportă diferit, fie își iese din matcă pe cursul superior (în zona de podiș), fie pe cel inferior (în zona de câmpie). 2.2. Caracteristicile rețelei hidrografice Pe teritoriul României rețeaua hidrografică are un caracter radiar față de orientarea reliefului, majoritatea râurilor fiind carpatice. Excepție de la această categorie fac câteva râuri de importanță mică în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
rețelei hidrografice Pe teritoriul României rețeaua hidrografică are un caracter radiar față de orientarea reliefului, majoritatea râurilor fiind carpatice. Excepție de la această categorie fac câteva râuri de importanță mică în ansamblul rețelei, cum ar fi Bahluiul, Jijia, Bârladul și Elanul, pentru Podișul Moldovei. Cauza aspectului radiar este relieful înalt din interiorul țării, de aceea centrul de maximă distribuție a apelor îl reprezintă Carpații Orientali, de unde izvorăște și Siretul, în care se varsă Bârladul. Densitatea rețelei hidrografice are la bază creșterea treptată în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de unde izvorăște și Siretul, în care se varsă Bârladul. Densitatea rețelei hidrografice are la bază creșterea treptată în volum dinspre regiunile periferice spre Carpați. Ca urmare, în zona pădurilor, densitatea crește la 0,1-0,3 km/km2, în regiunile de podiș este de 0,3-0,7 km/km2, iar în munți atinge 0,5-1 km/km2, putând ajunge în anumite locuri și la 1,4 km/km2. În cadrul acestei creșteri etapizate, valoarea râului Bârlad variază între 0,3-0,7 km/km2
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
complet de scurgere în timpul verii, însă, fiind situate într-o zonă de stepă și silvostepă, permit apariția unor viituri izolate, de scurtă durată, ca urmare a ploilor ciclonale locale. Repartiția precipitațiilor indică o cantitate medie anuală de 500-700 mm pentru Podișul Moldovei; de altfel, partea estică este mai slabă în precipitații decât cea vestică. În funcție de alimentare și regimul precipitațiilor, se disting două tipuri: stepic și temperat. În regimul stepic intră Bârladul, Bahluiul, Jijia, și se caracterizează printr-un maxim de ape
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
care ele sunt râuri periodice. În privința debitului mediu al râurilor, cantitatea principală de apă este dată în proporție de circa 84% de zonele aflate la altitudini de peste 400m, iar restul provine din regiunile de deal și câmpie; spre exemplu, în Podișul Transilvaniei debitul este de 75 m3/s, iar în Podișul Moldovei de numai 35 m3/s. Cantitatea cea mai mare de apă, dintre toate râurile țării, este transportată de Siret cu 225 m3/s, însă la o viteză extrem de mică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cantitatea principală de apă este dată în proporție de circa 84% de zonele aflate la altitudini de peste 400m, iar restul provine din regiunile de deal și câmpie; spre exemplu, în Podișul Transilvaniei debitul este de 75 m3/s, iar în Podișul Moldovei de numai 35 m3/s. Cantitatea cea mai mare de apă, dintre toate râurile țării, este transportată de Siret cu 225 m3/s, însă la o viteză extrem de mică dacă o raportăm la fluviul Dunărea, colectorul majorității apelor, care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și se varsă într-unul dintre cele mai mari râuri din Moldova, Siret, în dreptul localității Nămoloasa (jud. Galați). Prin intermediul afluenților săi, râul Bârladului străbate teritoriul a șase județe, dintre care cel mai „irigat” este Vaslui. Bazinul hidrografic al Bârladului traversează podișul cu același nume, în ale cărui granițe se încadrează, fiind limitat la nord de apa Bahluiului, la est prin depresiunea Elan-Horincea-Prut, iar la sud și vest de râul Siret. Orașele pe care le parcurge, în drumul său, de la izvoare până la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
doar să le semnalăm: Pâncești, Crăiasca, Fătăciune, Bujorăni, Trestiana, Hobana, Bârzota, Buda, Fundătura, Găureanca, Hăușei ș.a. După ce colectează acești afluenți, râul Bârladului devine la rândul său un afluent pentru Siret, iar prin intermediul bazinului foarte ramificat ajunge să dreneze toată zona Podișului Central Moldovenesc. Inițial, prin cursul său spre sud-est, Bârladul dă impresia că se îndreaptă spre Prut, însă el strânge afluenți precum Șacovățul, Stavnicul, Racova, Vasluiețul, Crasna (ultimii trei acoperă zona mlăștinoasă din sudul orașului Vaslui) și se arcuiește, schimbându-și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
viscole la veri călduroase și secetoase, cu vânturi uscate și fierbinți. În pofida acestor condiții fluctuante, clima a permis extinderea pădurilor pe suprafețe mari, ce acoperă luncile râurilor și culmile dealurilor. Temperatura medie anuală variază între 80C (în zonele înalte de podiș și dealuri) și 9,80C (în regiunile mai joase, la Bârlad). Precipitațiile sunt inegale ca răspândire teritorială, mai mari cantitativ (circa 600 mm anual) în nordul și vestul județului (zonele deluroase și de podiș) și mai puține în locurile depresionare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]