2,948 matches
-
magie, ca talismane sau alte practici. 'Luceafărul'lui Eminescu - este o capodoperă nu numai prin profunzimea ideilor, ci și prin perfecțiunea formei. Dintre particularitățile de stil ale poeziei, se remarcă, mai întâi, limpezimea clasică. Aceasta a fost obținută prin înlăturarea podoabelor stilistice. Poetul utilizează puține adjective, în majoritate de origine latină. Oul - simplitatea formei de ou, forma perfectă, este, paradoxal, încărcată de simbolism. Este știut că în mitologiile mai multor popoare, există credințe potrivit cărora Universul s-ar fi născut din
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
universale. De la pietrele „căzute din cer”, folosite ca pietre oraculare (Omphalos-ul de la Delfi), pietre neșlefuite, ca piatra neagră a Cybelei, transportată de la Selinuntum la Roma în secolul al III-lea până aici, unde s-au găsit fresce încrustate cu asemenea podoabe, de un verde antic, numeroase sculpturi din piatră în roșul antic, un mozaic cu imaginea lui „God Dionysos”, de o frumusețe artistică unică, aflat la intrarea primului palat, ca și mozaicurile din templul denumit „Goddess Cibela” sau cele din templele
SERBIA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354796_a_356125]
-
40 de ani (971-931). În anul 586 î.Hr. Templu a fost jefuit și distrus de Nabucodonosor (anul 586 Î.Hr). Ca urmare a încălcării repetate a poruncilor și a păcatelor săvârșite, Dumnezeu i-a trimis în robie. Vasele sfinte și podoabele din aur, argint și aramă au fost duse în Babilon, cu excepția Chivotului Legii, pe care cei însărcinați cu paza și protecția lui l-au ascuns. Liderul Bisericii Ortodoxe Etiopiene, Patriarhul Abuna Pauolos, a afirmat, în timpul unei vizite întreprinse la Vatican
TABLETA DE WEEKEND (33): CHIVOTUL LEGII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354857_a_356186]
-
a fost lăsată să judece drept și să spună adevărul.” Profesorul Liviu Stan, prieten devotat al lui Nicolae Popoviciu, scria despre el cu admirație: „Ierarh cu rară pregătire cărturărească și monahicească, înzestrat și cu o energie greu de egalat, o podoabă a Ortodoxiei noastre și un exemplar de elită al neamului românesc. Neobosit, modest, aspru cu sine și blând cu alții, a lucrat în tăcere, dar temeinic și cu rară râvnă de apostol.” Teologul doctorand Stelian Gomboș, s-a aplecat cu
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – STELIAN GOMBOŞ, O REMARCABILĂ PERSONALITATE A VIEŢII BISERICEŞTI ŞI NAŢIONALE – EPISCOPUL DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI, EDITURA „ROMÂNIA ÎN LUME” de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/354889_a_356218]
-
30) - CONDEIUL UNUI SUFLET ZBUCIUMAT, de Viorel Nichols, publicat în Ediția nr. 599 din 21 august 2012. Motto: Tu, cartea mea, vei merge la Roma fără mine,/ Acolo unde mie a merge nu mi-i dat./ Te du făr' de podoabe, căci astfel se cuvine:/ Un exilat ți-i tată, ia-ți strai de exilat!/ (Ovidiu, Tristele) Încă din crudă tinerețe am avut o viață foarte aventuroasă. Acest fapt m-a determinat să o dezvălui în scris. Mulți ani însă, am
VIOREL NICHOLS [Corola-blog/BlogPost/355272_a_356601]
-
am născut, eram și eu o fărâmiță de nisip în marele deșert al lumii! Citește mai mult Motto:Tu, cartea mea, vei merge la Roma fără mine,/ Acolo unde mie a merge nu mi-i dat./ Te du făr' de podoabe, căci astfel se cuvine:/ Un exilat ți-i tată, ia-ți strai de exilat!/ (Ovidiu, Tristele) Încă din crudă tinerețe am avut o viață foarte aventuroasă. Acest fapt m-a determinat să o dezvălui în scris. Mulți ani însă, am
VIOREL NICHOLS [Corola-blog/BlogPost/355272_a_356601]
-
IV-III î. Hr. Prezența acestei colecții la Bruxelles, a cărei calitate este de invidiat, se datorează muncii a doi ingineri belgieni, frații Siret, care după stabilirea lor în Spania în secolul al XIX-lea, au scos la lumină toate aceste documente, podoabe din aur și argint, arme din cupru, textile, ceramică, statui... Colecțiile departamentului de antichități ies în afara frontierelor belgiene și conduc vizitatorii de la valea Nilului până la Tibru și Eufrat sau la insulele Greciei continentale. Colecția egipteană ilustrează mai mult de trei
CINQUANTENAIRE – MUZEUL REGAL DE ARTĂ ŞI ISTORIE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355363_a_356692]
-
Manuscris > Amintiri > CUM A MURIT NICĂ IONAȘCU (AMINTIRI MOȘTENITE) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 467 din 11 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului În Delenii de Sus, în anul acela, spre sfârșitul lui martie dealurile începură deja să-nverzească. Podoaba cea albă a iernii se subțiase încet-încet, lăsând pe ici-colo petice răzlețe de omăt, întârziate de umbra colinelor. În două-trei săptămâni colțul ierbii a învelit de-a binelea costișele dinspre miază-zi ale locului. Satul dezmorțit dădea semne de învigorare. Pe
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
ușor Aducând lumină în al inimii pridvor, Un mare nesecat de viață izvor, Fără gânduri de moarte. Lasă-mi gândul să alerge vioi Spre constelații, sisteme vecine, În univers nimeni nu fie ca mine S-adun meteoriți și pulberi fine. Podoabe pentru voi! Coborând din înălțimile astrale, Din Lebăda și până la Steaua Polară, Îmi voi găsi o situație mai clară Căutând în adâncuri calea normală În liniști abisale. Dar nu. Nimic nu-mi place, Nici pulberile fine de asteroizi, Nici aripile rechinilor
O NOTĂ DE EGOISM de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356946_a_358275]
-
largă-mbrățișare Tot pământul îl cuprind. Gerul A apărut din senin Ca un abur vechi de vin Și-a desenat în ferestre Cu migală, flori măiestre. Azi cărările-s de gheață Până și suflarea-ngheață Streșinile-s toate pline De podoabe cristaline. Albă-i casa, alb e drumul, Plin de cântec e cătunul, Gerul e la el acasă, Pruncilor nici că le pasă. În opincă și cojoc Poftă mare au de joc, Sănii multe sunt pe vale Și coboară în urale
SUFLET DE COPIL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356626_a_357955]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > TRUVERĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 288 din 15 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Truveră Îmi place mult să vă fac curte, doamnă, Precum odinioară trubadurii ... O doamnă e podoabă a naturii În orice anotimp, și chiar în toamnă. Transpune armonia uverturii Ca fumul nestatornic ce îndeamnă O fantezie însă și înseamnă Impuls al amăgirii aventurii. Ci poleiește luna cald porticul, Risipă face și de fantezie - Cum mângâie o adiere
TRUVERĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356642_a_357971]
-
Motto: Tu, cartea mea, vei merge la Roma fără mine,/ Acolo unde mie a merge nu mi-i dat./ Te du făr' de podoabe, căci astfel se cuvine:/ Un exilat ți-i tată, ia-ți strai de exilat!/ (Ovidiu, Tristele) Încă din crudă tinerețe am avut o viață foarte aventuroasă. Acest fapt m-a determinat să o dezvălui în scris. Mulți ani însă, am
TAINA SCRISULUI (30) – CONDEIUL UNUI SUFLET ZBUCIUMAT de VIOREL NICHOLS în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355249_a_356578]
-
îmi este tot mereu. Îmi place să revin tot pe-nserat, Când pulbere de aur praful pare, Un Univers de vise legănat, Cătun pierdut în spațiu și uitare. La drumu-i veșnic Luna stacojie Privește curioasă și timidă Ciorchinii stalactitelor din vie, Podoabă siderală translucidă Doar ciutura pe ghizduri părăsită Visează însetată numai apă, Îngândurare cernere prin sită, Tăcerile în turme se adapă. În murmurul de calde violine Se leagănă în visele senine, Cu pași neauziți uitarea vine, Pasc herghelii pășuni diamantine. Nu
SATUL MEU, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355550_a_356879]
-
s-a dăruit fără-un cuvânt! Și drept, așa cum eu îl știu, în fața timpului pustiu Ce-n toamnă totul i-a luat, îl simt puternic, brav bărbat! Nu plânge doar se leagănă și dorul și-l tăragănă, Chemând la el, podoaba-i iară să-l împresoare-n primăvară. Și-n ochiul de ferestră-albastră, oglinda de la casa noastră, Deși e gol, neputincios e vede verde Făt-Frumos. Dor de toamnă Mi-e dor de fumul serii, de luna coaptă în lumină, De râsetul
TABLOU DE TOAMNĂ II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355606_a_356935]
-
nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului A mai fost odată în Rucăr o Mărie de poveste născută de Poțincu și luată în pereche de Fărcășanu. Iubind în mult arta cu acul, fusul și suveica a adus în podoabă casa, satul și-apoi locuri străine. Cu suflet în prisos a ființat o școală de artă românească și a școlit ani cincisprezece în Bucureștiul capitală. Marele Iorga îi lăuda strădanii și-i răspândea faima în țară și în depărtări ... A
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (II) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355728_a_357057]
-
de început. Povestea spune că sătenii erau în vânj numai din lapte, măligă și pastramă, trudeau în obște cu sudoare și-n sărăcie de avut. Bărbatul avea-n grijă s-aducă de-ale gurii iar femeia își punea casa-n podoabă de covoare și copchii, își cinstea răsăritul cu icoane, apusuri cu moșii plecați și-n rest doar alb de var. Când stâlpul casei pleca la oi cu bâta, la coasă, cu țapinul ori la oaste, femeia lui grijea copchiii, mânuia
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355729_a_357058]
-
de temut, aproape inexpugnabil. În acest sens merită consemnată aprecierea lui Alexandru Bărcăcilă primul care a cercetat cu temeinicie acest obiectiv: „Această cetate de apărare n-a fost o reședință seniorială de viață pașnică și bogată. Aproape complet lipsită de podoabe de valoare artistică, în afară de mari cantități de ghiulele de piatră de toate dimensiunile, de pile de fier de variate forme, gloanțe și mici ghiulele de fier și plumb, fragmente de tunuri din bronz, bucăți de pucioasă și zgură de fier
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
cerul nemaipomenit de senin, plin de stele și parcă aud și acum, acea melodie frumoasă cântată la chitară de cineva, pe banca din parc, în jurul căreia ne adunasem toți, vrăjiți... La câțiva pași de noi, veghea semeț și plin de podoaba florilor,Teiul lui Eminescu! Cum să nu devin o visătoare, în fața acestui ”tablou idilic”? Cum să nu-mi simt inima cum bate, de parcă atunci ar fi bătut pentru ultima dată în viață...! Așa păstrez în amintire prima mea iubire...: nebună
DUMNEZEUL DRAGOSTEI SĂ RĂMÂNĂ MEREU CU NOI TOŢI DE-A PURURI! de DOINA THEISS în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346105_a_347434]
-
fi depășită. Programul de activități al Casei de Cultură dedicat Zilelor Municipiului Pașcani este următorul: Vineri 5 iulie, incepand cu ora 10.00, în Holul Casei de Cultură va avea loc o expoziție de roci și minerale dar și de podoabe din pietre semiprețioase cu vânzare denumită Vară Cristalelor, expusă de ing. Oscar Edelstein. De la ora 18.00, pe Scena Casei de Cultură va urca actrița Manuela Harabor și actorul Rareș Ioan Stoica, dar și doi dansatori de tango în spectacolul
DUBLĂ LANSARE DE CARTE. ZILELE ORAŞULUI PAŞCANI.2013. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346166_a_347495]
-
rătăcești noaptea, cauți Steaua Polară și știi că acolo-i miază-noapte... - Ce plăpândă-i Steaua Polară!... Parcă pâlpâie... Cerul părea o comoară în ochii mei de copil, avizi după senzație. Pe fondul negru, de catifea, sclipeau stele de toate mărimile, ca niște podoabe strălucitoare. Mai erau acele roiuri de stele ca niște ulcioare de aur sparte, cu multe denumiri pitorești: Cloșca cu puii de aur, Orion, Cosașii, Câinele... - Tată, a căzut o stea!... - Nu e stea, băiatule, ci-i meteorit!... - Ce-i aia
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368955_a_370284]
-
de briză, flutură drăgălaș înspre spate. Aburul părului mi-amintește de-un câmp de levănțică în bătaia vântului la-nceput de mai. Dac-aș avea parte de culoare în jur, mi-aș dori să-ntrezăresc ușoare umbre de mov în podoaba ei capilară. Nările-mi sunt pătrunse de-un parfum inconfundabil... E îmbrăcată adolescentin, bluză albă cu guler marinăresc, pantaloni evazați gri-deschis. I se potrivește. Îi conferă un aer de navigator prin apele vieții. Mă scutur grăbit. În urechi același fond
CAPTIV de ANGELA DINA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370902_a_372231]
-
Numai paznicul, la datoarie, si Arhanghelul Mihail, sfanțul prins în frescă de ev mediu, stau impasibili. Unul sprijinit pe picioarele răschirate, cu mâinile în șold. Celălat, un războinic cu sabie și cruce bătută cu diamanate. Însemne heraldice ? Nu are importanță podoaba vesmântului sfânt, doar față nevăzuta, obrazul ascuns sub apărătoarea cu viziera lăsată. Un bărbat în carcasa din fier. Mărțina Herseni se ridică, iese din basilică, trece pe sub turnul rotund, prin sanscrita cu lespedea cripeti în care își doarme somnul de
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
diversității realului, refuzul unui stil înalt, ermetic și impersonal, precum și practicarea unei poetici a concretului și a banalului, sunt câteva dintre punctele forte ale tehnicii de lucru aparținând autorului volumului de versuri „Lumea nebunilor”. Sinceritatea discursului poetic, frumusețea limbii, puținătatea podoabelor stilistice fac din Alex Daniel o voce aparte, originală, în conglomeratul ultrapostmodern al lirismului românesc actual. Domnița NEAGA Roșiorii de Vede, Teleorman decembrie 2015 Referință Bibliografică: Domnița NEAGA - NOTE DE LECTURĂ - ALEX DANIEL: „LUMEA NEBUNILOR” / Domnița Neaga : Confluențe Literare, ISSN
ALEX DANIEL: „LUMEA NEBUNILOR” de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370951_a_372280]
-
ai risipit groaznice dureri de cap Bucură-te, că boala diabetului tot prin darul tău a încetat Bucură-te, potir ceresc ce te pogori în revărsări de har Bucură-te, nestemată dată firii omenești în dar Bucură-te, Mare Mucenice, podoaba nevoitorilor Bucură-te, icoană preaslăvită a cetei călugărilor Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem, de-a pururi fericite! Condacul al 10-lea Cuvioasele monahii te-au văzut în dumnezeiască vedenie ori în vis, preumblându-te prin locașul tău, Sfinte Părinte Efrem, și
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
Electrecord „Maria Surpat-Zenovia Țâmpău”, interpretele fiind surori. Nemergând singură pe calea dulcii doine bucovinene, în pitoreasca Sodova de sub Rarău, doinitoarea Bucovinei, Mina Pâslaru, a lăsat doina folositoare sufletului, folclorului românesc, încununând-o și cu roadele culese de la Maria Surpat, așadar. Podoabele de doine glăsuite de Mina Pâslaru sunt mărturie că timpul nu are inimă și ființă, nu iubește și nu urăște, dar poate fi iubit sau urât! Cântece cum ar fi „Mândră floare-i norocul”, „Spune-mi dor ce ai cu
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]