7,468 matches
-
seama că acesta va reține, din zona poeziei care "dă în clocot", doar "ceea ce e cu adevărat substanțial, după abolirea cantitativului și repetitivului". Un plus de dramatism, o adîncire a "rădăcinilor" și o "contorsionare" a "ramurilor" mai autentice, îi îngăduie poetei în discuție a-și recîștiga, pe alocuri, substanța risipită în numele unui ideal metapoetic: Nu întîmplător cele mai expresive poeme ale volumului se apropie de acest tip de abordare a realului, încît considerațiile ajung să fie eliminate. Lucrul acesta îi reușește
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
în discuție a-și recîștiga, pe alocuri, substanța risipită în numele unui ideal metapoetic: Nu întîmplător cele mai expresive poeme ale volumului se apropie de acest tip de abordare a realului, încît considerațiile ajung să fie eliminate. Lucrul acesta îi reușește poetei (în poeme ca: Spărgătoarea grevei, Colind pentru Hopa Mitică, Transfigurare, Pastel în roșu, Peisaj sărac, Priveliște, Moloz, Rîmă să fii, Duminică, Rezervații, Acvariu stagnant, cele mai multe din ultimul ciclu, "Fundătura", mai accentuat notativ), ori de cîte ori slăbind hățurile speculației, poeta
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
poetei (în poeme ca: Spărgătoarea grevei, Colind pentru Hopa Mitică, Transfigurare, Pastel în roșu, Peisaj sărac, Priveliște, Moloz, Rîmă să fii, Duminică, Rezervații, Acvariu stagnant, cele mai multe din ultimul ciclu, "Fundătura", mai accentuat notativ), ori de cîte ori slăbind hățurile speculației, poeta îngăduie însușirilor congenere înzestrării sale, precum gingășia și darul coloristic, să-și facă simțită prezența, și astfel chiar poemul direcționat caustic capătă, ca să vorbim gazetărește... legitimitate". Din consemnarea iscusită a unor atari alternanțe de "minusuri" și "plusuri" reiese adevărata fire
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
fills my cells with blood; it lends color to my/ cheeks flushed with hope", am citat dintr-unul din poemele traduse în engleză în a doua parte a volumului de către Adam J. Sorkin și Radu Andriescu), aduce gravitate în tonul poetei, dar și sarcasm față de formulele forțat-optimiste: "treci înfiorat de libertate/ din viață în moarte din viață în moarte./ ce bine ce boierește în lumea ta/ interioară se trăiește!". Și tocmai poemele acestea lungi, care întorc ironia în absurd, care resping
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
și reacții pe marginea comentariilor criticilor la volumele deja apărute. Descoperim o persoană veselă care scrie poezie neagră, violentă, eliberîndu-se astfel de frici și de tabuuri, "concentrating on bitter visions and bitter truths", cum scrie Paul B. Roth în prezentarea poetei. Dacă ar fi să alegem o formulă a poeziei Ruxandrei Cesereanu așa cum și-o definește poeta (formulă fatal aproximativă, desigur), ea ar fi: "my poetry starts from a mood, it comes about through a violent birth and then tries to
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
poezie neagră, violentă, eliberîndu-se astfel de frici și de tabuuri, "concentrating on bitter visions and bitter truths", cum scrie Paul B. Roth în prezentarea poetei. Dacă ar fi să alegem o formulă a poeziei Ruxandrei Cesereanu așa cum și-o definește poeta (formulă fatal aproximativă, desigur), ea ar fi: "my poetry starts from a mood, it comes about through a violent birth and then tries to enter others (also violently), pushing deliriously on hallucinatory gates." Imagini de delir deci, populînd o lume
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
Gheorghe Grigurcu Construită, în timp, pe două registre, cu o aparent radicală deosebire, creația lirică a poetei și pictoriței clujene Mariana Bojan e în măsură a-și releva o lăuntrică unitate. Ruptura e mai mult de ordin plastic decît de substanță morală, aceasta din urmă, în pofida unei linii evolutive, dînd tonul omogenizator al unei poezii a candorii
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
imaginativă, dar sub sclipitoarea, voioasa suprafață mustește amarul dezamăgirii. Am putea zice că iluzia jocului frenetic de imagini e convocată pentru a marca deziluzia de fond. Ironizînd și autoironizîndu-se prin mijlocirea unei fantezii ațîțate (ciclul în chestiune se intitulează Phantastikon), poeta nu abordează de-a dreptul realiile dure ce-o rănesc, ci prin intermediul imaginarului solemn, convențional, în care ele se drapează adesea, ergo prin referire la mitologia lor. Deși adînc decepționată de real, se luptă cu reprezentanța abstractă a acestuia. Și
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
Adulmecînd dulceaga lui sminteală/ M-am potrivit spre dulce hoinăreală// Foșneau gingașe silfe sub veșminte/ Pămîntul mirosea a jurăminte/ Noi, cîntăreții patrupezi, în van/ Visam s-ajungem prin livezi la Pan"(În aer carnavale). Plantată în spațiul unei mitologii inversate, poeta găsește suficiente resurse productive, se arată suficient de inventivă, ca și acum, prin stăruitor exercițiu, ar căpăta dexteritatea de-a merge, repede și fără greș, de-a-ndărătelea. Eliberată de respectul factice față de forme și formule, le cultivă, provocator, pe cele ce
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
mei/ Să iubești cu gura mea/ Să trăiești prin inima mea..." (Lîngă tine viață, lîngă tine moarte). Declarîndu-și sufletul "un azil al săracilor", arătîndu-se gata a executa munci umile ("Voi freca podelele mai tîrziu,/ voi coace plăcinte" - Paznicul cel bun), poeta se simte expurgată treptat de ispitirile lumescului, situată în perspectiva indefinibilă a absolutului: "Eu cred că Dumnezeu/ mi-a sortit acest peron/ spre Purgatoriu/ unde se despart rădăcinile/ de florile lor ziliere.// Acum ați venit/ cu microfoanele voastre lustruite/ și-
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
de o rară limpezime, iar la apus totul devine grandios. Văd niște femei, unele așezate pe bănci răsturnate ori sfărîmate, altele stînd pe vine în nisip. Sînt dantelărese pricepute, iar acul jucăuș saltă în mîna lor. Casa lui Niezsche! Un poeta tedesco,5) îmi zice o bătrînă, cea mai isteață. Poeta! Oare i-ar fi plăcut acest titlu printre toate cele pe care i le-au acordat admiratorii lui? Mă așez alături de dantelărese, pe o barcă fărîmată și mă uit la
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
Văd niște femei, unele așezate pe bănci răsturnate ori sfărîmate, altele stînd pe vine în nisip. Sînt dantelărese pricepute, iar acul jucăuș saltă în mîna lor. Casa lui Niezsche! Un poeta tedesco,5) îmi zice o bătrînă, cea mai isteață. Poeta! Oare i-ar fi plăcut acest titlu printre toate cele pe care i le-au acordat admiratorii lui? Mă așez alături de dantelărese, pe o barcă fărîmată și mă uit la casă. O casă banală, cocoțată pe o stîncă și cît
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
22 din 24-30 iulie, dl Matei Călinescu își amintește de o întîlnire întîmplătoare cu Borges, care conferențiase la Bloomington, la Universitatea Indiana. Auzindu-i numele românesc, Borges (era prin 1980) i-a recitat cîteva versuri în franceză, dar dintr-o poetă de origine română, pe care le citise cu peste șase decenii mai înainte, la Geneva, pe cînd era student. I-a trebuit oarecare timp d-lui Călinescu pînă a descoperit, după cercetări amănunțite, că versurile populare, traduse din română în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
meditație, evident, deschis. Am insistat mai mult asupra acestui aspect, nu numai pentru că mi se pare semnificativ din perspectiva concepției vitaliste a Ilenei Mălăncioiu în privința tragicului, dar și pentru frumusețea în sine a acestor rînduri în care se simte vocația poetei, de astă dată, de a înregistra "plusul de suferință din lume." Între Iov și eroii dostoievskieni, pe de o parte, între aceștia și personajele tragediei antice, pe de altă parte, între prințul Danemarcei și Joseph K., sînt trasate necontenit paralele
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
Cronicar Căldură mare * Se pare că în luna lui Cuptor, bucureștenii (mai ales ei) nu mai au paciența și nici sapiența de a nu amesteca lucrurile. Poeta Angela Marinescu acordă ADEVĂRULUI LITERAR ȘI ARTISTIC din cea de-a treia săptămînă a lui iulie un interviu. Poeta, care se consideră neapreciată de mai-tinerii optzeciști ("pe care și eu, la rîndul meu, îi înjur"), e supărată foc pe grecii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
că în luna lui Cuptor, bucureștenii (mai ales ei) nu mai au paciența și nici sapiența de a nu amesteca lucrurile. Poeta Angela Marinescu acordă ADEVĂRULUI LITERAR ȘI ARTISTIC din cea de-a treia săptămînă a lui iulie un interviu. Poeta, care se consideră neapreciată de mai-tinerii optzeciști ("pe care și eu, la rîndul meu, îi înjur"), e supărată foc pe grecii din vechime ("homosexualitatea practicată în masă atunci era penibilă") și pe intelectualii oportuniști de la 22 de astăzi ("s-au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
din vechime ("homosexualitatea practicată în masă atunci era penibilă") și pe intelectualii oportuniști de la 22 de astăzi ("s-au dus la Budapesta și au afirmat că sîntem un popor de mîna a doua"). De atîta supărare pe homosexuali și oportuniști, poeta vine cu argumente domestice, relatîndu-ne cum ar prefera ea să-și snopească acasă copilul în loc să-l bîrfească prin vecini. Mă rog, gusturile, mai cu seamă, pe caniculă, nu se discută. * "E căldură mare, lumea e mai puțin atentă, mulți au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
care... (șters). Va fi eroul, secundar, al romanului... Mă omoară, pe mine, pentru care totuși o slăbiciune inexplicabilă, cu teoriile lui marxiste, de autodidact pătimaș, cu macroeconomia... macro-cutare, macro-cutare... și cu siguranța lui că deține toate adevărurile. O slăbiciune pentru poete și mai ales pentru actrițe, fiind văduv. Totul se schimbă din timp în timp, oftează din cînd în cînd, vorbind, și mă mai omoară și cu dialectica, fără să fi citit nimic din Platon. Iar cînd o dată i-am spus
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16003_a_17328]
-
ambalare cît mai grijulie a propiului produs, pentru că efectiv e o plăcere să mînuiești un asemenea obiect "estetic și cultural". Trebuie să spun însă că cele mai slabe texte din acest volum mi s-au părut tocmai acelea pe care poeta pare să le aprecieze cel mai mult, acelea în care poezia devine personaj. Cu toată tradiția temei în spate, tradiție de care Simona Tache e cu siguranță conștientă și pe care o și exploatează pe alocuri, cu tot umorul de
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
românesc, se așteaptă să fie despre Ceaușescu și Securitate, iar asta plictisește foarte tare. Nu e deloc, azi cel puțin, un climat favorabil autorilor români la editurile străine. Cu toate acestea, există și excepții: în Suedia, grație recomandării unei mari poete, am reușit un contract extrem de decent cu una dintre cele mai bune edituri. Pe de altă parte, am reușit și eu să recomand în Germania un tînăr poet român, care sper să apară la o editură de mare reputație. Dar
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
Derek și Rachel - care sînt și scriitori - Hal și Charles, tatăl acestuia din urmă fiind unul dintre susținătorii lui Martin Luther King -, un avocat, o doctoriță, un pictor ratat ajuns zugrav, un brutar, care a predat antropologia în Africa de Sud, o poetă care ține un magazin de artizanat, o secretară și o fostă prostituată) și de naționalități diferite (italiană, bielorusă, ucrainiană, canadiană). Prezentarea lor este făcută în primul capitol (,,Prolog în cer") de către personajul principal al cărții, Creatorul însuși. Același binarism face
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
face ca ,,Dolce agonia" să cuprindă discursul unui autor omniscient prin excelență care știe cu precizie ce urmează să se întîmple cu fiecare personaj în parte, ba mai mult le prezintă sfîrșitul, uneori tragic și deseori nedrept, de pildă Katie, poeta și Leonid, soțul ei, pictorul ratat, vor muri într-un accident de aviație, avionul prăbușindu-se undeva ,,între Tîrgu Mureș și Piatra Neamț", alături de un narator omniscient, replică parodică a celui consacrat ca atare de către ,,doxa". De altfel, autoarea pendulează între
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
Grecia și cu cel al Academiei din Atena) și de Andreas Petridis (vicepreședinte al Societății Scriitorilor din Pafos). Simpozionul a oferit totodată posibilitatea unui fructuos și emoționant dialog între literatura greacă și cea germană, prezentă prin nume de primă mărime: poeta müncheneză Dagmar Nick, a cărei sursă statornică de inspirație o constituie mitologia greacă, poetul Günter Kunert, originar din Berlinul de Est, ale cărui evocări despre avatarurile intelectualilor în timpul regimului comunist stârneau zâmbetele auditorilor mai tineri, dar căpătau accente dramatice în
,,Dimensiunea europeană a literaturii neoelene" by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15737_a_17062]
-
început că nu poate scrie despre un scriitor dacă nu ține "realmente" la opera lui. Aici trebuie căutat eșecul cărții de față. Autoarea ține prea mult la poeții despre care scrie pentru a putea susține un discurs clar, limpede, coerent. Poeta scrie despre poezie cu poezie și are pretenția de a fi relevantă: "...Un vechi regret imposibil de "stârpit", același regret ca un vultur ciocănind în geamul invizibil de după coaste, ca o vrabie albă, încarcerată într-o colivie de fier, încercând
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
invizibil de după coaste, ca o vrabie albă, încarcerată într-o colivie de fier, încercând să învețe a zbura... Regretul de a nu fi în stare să aflăm cum rezistă un scriitor"...etc. (p. 201) Marele nenoroc al cititorului este că poeta cunoaște serios lirica rusească, multe dintre ideile ei sunt interesante și destule ipoteze merită urmărite în analiza lor. De fapt, situația seamănă cu ceea ce autoarea însăși spune la un moment dat: "Și chiar dacă găseam pe alocuri câte un vers mai
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]