908 matches
-
și timorați. Parcă dubița albă în parcarea din spatele clădirilor administrative și se uită în jurul ei. Trecea pe lângă universitate în fiecare zi și îi era cunoscută din vedere mulțimea de clădiri albe, umbrite împrăștiate de-a lungul celor câteva sute de pogoane de lângă vechiul aeroport. Totuși, nu avusese niciodată ocazia să pună piciorul acolo. Iar acum, în mijlocul mulțimii năucitoare de clădiri, fiecare cu denumirea sa impunătoare, ciudată, se simțea oarecum intimidată. Nu era o femeie neșcolită, dar nu avea o diplomă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Cetățuia și 40 de poslușnici ai acesteia, pentru că datorită adăpostirii sale aici a reușit să-i învingă pe nemți<footnote Ibidem, documentul 529, p. 460 footnote>. În 16 mai 1720, Mihail Racoviță voievod întărește Mănăstirii Cetățuia stăpânirea asupra a două pogoane de vie dăruite de Mihalache, fiul lui Neofit călugăr<footnote Ibidem, documentul 588, p. 516 footnote>. Tot Mihail Racoviță în decembrie 1723, întărește lui Iostin, egumenul Mănăstirii Cetățuia, stăpânirea asupra unei dugheni de pe Ulița Hagioaiei, în urma judecății cu Petru Alevra
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din Moldova, de către ruși, Mănăstirile Cetățuia și Hlincea au fost transformate în spitale militare de către ruși”<footnote G. Hurmuzaki, Documente, vol. XX, p. 37 footnote>. La 1 iunie 1775 Grigorie Alexandru Ghica voievod „întărește mănăstirii Cetățuia stăpânirea asupra a cinci pogoane de vie”<footnote Ioan Caproșu, op. cit., vol. VII, documentul 147, p. 163 footnote>, iar la 20 iunie 1775 „dă dreptul ca mănăstirea să încaseze venitul mortasipiei și al pârcălăbiei de la iarmarocul din Târgușorul din Iași”<footnote Ibidem, documentele 211, p.
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
loc pe Ulița Rusească de la Gheorghiță călăraș către Diamandi mare medelnicer<footnote Ibidem, documentul 553, p. 483 footnote>, apare cu Neofit călugăr la Cetățuia, la 26 februarie 1720 când fiul lui Neofit dăruiește mănăstirii Cetățuia două vii de câte două pogoane, cu cramă, șopron și cinci căzi<footnote Ibidem, documentul 586, p. 515 footnote>. Iustin apare și la 16 mai 1720 când Mihail Racoviță voievod întărește Cetățuiei stăpânirea asupra a două pogoane de vie dăruite de Mihalache, fiul lui Neofit călugăr
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Neofit dăruiește mănăstirii Cetățuia două vii de câte două pogoane, cu cramă, șopron și cinci căzi<footnote Ibidem, documentul 586, p. 515 footnote>. Iustin apare și la 16 mai 1720 când Mihail Racoviță voievod întărește Cetățuiei stăpânirea asupra a două pogoane de vie dăruite de Mihalache, fiul lui Neofit călugăr la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 588, p. 516 footnote>, iar la 2 noiembrie 1720, egumenul Iustin al Cetățuiei este martorul vânzării unei vii în Valea Comisului, Gligorie cu fiica lui Safta
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Cetățuiei care cerceta documentele mănăstirii despre un egumen Macarie, fiindu-i de folos într-un proces<footnote Ibidem, documentul 365, p. 312 footnote>. La 17 februarie 1771 Neculai fiul lui Petcu și Agafița, vând lui Ghedeon egumenul Mănăstirii Cetățuia patru pogoane de vie<footnote Ibidem, vol. VII, documentul 4, p. 3 footnote>. La 20 iunie 1775, 22 iunie 1776 , 11 aprilie 1779 și 25 septembrie 1784, îl găsim în alte documente tot ca egumen al Cetățuiei<footnote Ibidem, documentul 150, p.
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pentru o dugheană de pe Ulița Mare, în găsim menționat pe arhimandritul Ghedeon fost egumen al mănăstirii Cetățuia<footnote Ibidem, vol. X, documentul 336, p. 312 footnote>. La 12 februarie 1797 arhimandritul Arsenie, egumenul Cetățuiei cumpără de la Soltana din Hlincea trei pogoane de vie cu livadă cu 200 lei<footnote Ibidem, documentul 87, p. 93 footnote>. La 1 octombrie 1797 într-un document prin care Măriuța, soția defunctului Gavriil din Iași, dăruiește mănăstirii Cetățuia trei dughene din Târgul de jos, îl găsim
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
margine de groapă, Bietul taică‐tău m‐ așteaptă ... Tu odorul mamei‐n urmă Să te‐ aduni cu frații‐acasă și să‐mparți agoniseala De pe urma mea rămasă: Lui Codrin, să‐ i dai pământul De la Moară, și cu via; Vaca, și‐un pogon din Luncă, Maică, să le ia Maria ... Lui Mitruș să‐i lași zăvoiul De răchiți, dintre pâraie; Carul, boii și cu plugul Să le lași lui Nicolaie. Iară tu, ca mai cu stare Decât frații ziși pe nume, Să iei
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
schimbă.In circumstanțe analoge aceleași cauze produc totdeauna aceleași efecte.Este suficient deci,în orice epocă,să te impui în maniera în care alții făceau față unor situații asemănătoare pentru a acționa cu înțelepciune și succes”. (Machiavelli) Muzeul Dupa-amiază.Domnul Pogon se plimba agale pe una din străzile din oraș.Privirile i se opriră pe o pendulă de înălțime medie,aflată în vitrina unui ceasornicar.Intra în atelier și-l salută pe meșter.Acesta era preocupat cu repararea unui ceas de
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
vreau să știu cât costă pendula din vitrină.How much? Mesteșugarul își continuă lucrul un timp,apoi îi răspunse peste umăr. -Nu e de vânzare.E a unui client.A lăsat-o la reparat.Vine mâine s-o ridice. Dl.Pogon salută și plecă surescitat. Reveni a doua zi. Ceasornicarul nu se arată încântat de vizită. -N-a venit s-o ridice.Vino mâine. Dl.Pogon veni în fiecare zi la ceasornicărie. Primi același răspuns.” Poate mâine”. După o săptămână,văzând atâta
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
vânzare.E a unui client.A lăsat-o la reparat.Vine mâine s-o ridice. Dl.Pogon salută și plecă surescitat. Reveni a doua zi. Ceasornicarul nu se arată încântat de vizită. -N-a venit s-o ridice.Vino mâine. Dl.Pogon veni în fiecare zi la ceasornicărie. Primi același răspuns.” Poate mâine”. După o săptămână,văzând atâta insistență, meșterul îi spuse adevărul. -Ea a mea și n-o vând. Dl.Pogon insistă cu patimă și-i oferi 30.000 lei. -Bine
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de vizită. -N-a venit s-o ridice.Vino mâine. Dl.Pogon veni în fiecare zi la ceasornicărie. Primi același răspuns.” Poate mâine”. După o săptămână,văzând atâta insistență, meșterul îi spuse adevărul. -Ea a mea și n-o vând. Dl.Pogon insistă cu patimă și-i oferi 30.000 lei. -Bine o vând,dar cu 60.000 de lei! -O cumpăr!... Aduc banii imediat... Se împrumută de la un prieten de 30.000 de lei,întregi suma cerută și fugi la ceasornicărie
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
scumpei sale soții surpriza patinată de vreme.Ea izbucni dramatic. -Eu nu am pantofi noi,nu am rochie nouă,nu am poșetă nouă și tu dai banii pe vechituri!!!... „«Pendula» este stâlpul casei”,spunea regretatul Andrei Ivanciu. De atunci dl.Pogon a mai achiziționat 2 pendule mai vechi. Nici una nu funcționează perfect.Dar în schimb dau un concert de alămuri la oră fixă.Deasemeni,a colecționat săbii diferite din mediul rural și le-a expus pe mai multe panoplii pe hol
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
la curent și la apă, substanțiale până la exasperare, nu ar fi potolit isteria celor din Comitetul Central. De ani de zile tovarășul Birică venea la Buzău ca să-și facă aprovizionarea cu nestematele cireșe de Buzău, cu babic, cu prune de Pogoanele, cărnoase ca sânul de fecioară. Și anul ăsta ce o să poată el culege din pomii sterpi, rămași doar ca decor În agricultura fructiferă a acestui județ de tradiție? ... Avea el, ce-i drept, Parolică, niște rezerve, dar ai fi remarcat
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
totdeuna din străinătate. [2] 2255 Multe mișcări într-o sferă mică, puține mișcări într-o sferă mare. C'est le meme: adunate curbele într-o singură dreaptă, sunt egale. De-aceea țăranul e atât de caracterizat. Se mișcă* pe 4 pogoane, în șase boi, în sat cu populație restrânsă. Esperiența lui e tot atât de largă ca a lui Humboldt, deși sfera acestei esperiențe este mică. Liniile s-a repetat adeseori, ele sunt mai adânc imprimate, țăranul e mai caracterizat decât orice om
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
să dispară înapoi în clădirea sfatului popular. 4 A doua zi după această întrevedere, Stelian se pomeni vizitat acasă de Grigore Gospodin care, cu un aer vesel și încrezător, îi dădu de știre că tocmai reușise să mai cumpere câteva pogoane bune de pământ pentru grădinăria lui și că era mulțumit de noul său ginere, Marinică dascălul, care muncea cât doi și n-avea absolut nici o pretenție de la el. Nici nu se compara cu potlogarul de Siminică, cu pretențiile lui nesocotite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
a păr întâlnirea pe care o avusese la Brănești cu transfugul, auzi, să vină el ca să-mi ceară pământul la care i-a dat cu piciorul când a plecat de-acasă!... Un ciomag pe spinare-o să-i dau, nu pogoane și avere!... sfârși țăranul, trăgându-i fiului său, nu fără o anumită duioșie, o înjurătură de mamă. Stelian îl ascultă în tăcere, apoi observă că faptele erau deja consumate și că nu trebuia să-și mai facă atâta sânge rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
E frumos din partea ta că te-ai gândit la mine... Îți mulțumesc. Dar eu, așa cum îți spuneam mai înainte, n-am nevoie de nici un ajutor, mă descurc convenabil... Și să știi că ar trebui să-i dai Măndicăi cele două pogoane de pământ, pe care le ai dincolo de cimitir, spre Obedeni, ca să-și facă o casă... Că așa e bine... Dacă ai măritat-o cu dascălul, să-i dai acum și zestre!... Atunci rămâi sănătos, cuscre, că eu am plecat, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
să dea cu sapa-n locul lor și ei să se aleagă cu bucatele, ar fi primii dintre toți, dar așa... Cu cine mama dracului să faci întovărășire?.... Nouă ne-ajunge dacă se face întovărășire și pe 15 20 de pogoane de pământ, cu câteva zeci de membri titulari, ca să fie un exemplu acolo!... Și p-ormă avem noi grijă să-i băgăm în întovărășire și p-ăia căpoșii, cu pământ mai mult, ceapa mă-sii!... cotcodăci, roșu la față și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
i se duce pe apa sâmbetei!... iar canistra i-o dăduse văduva cârciumarului pe un sac de gogoșari, pentru că ea, se vede treaba, nu știa ce ascunsese bărbatu-său înăuntru. Erau acolo bani să-ți cumperi cu ei sute de pogoane de pământ. Ce păcat că nu mai erau buni!... oftă țăranul, căzând filosofic pe gânduri, dar Virgil încetă să-l mai urmărească și își întoarse capul spre Ștefănel, băgând abia atunci de seamă bine că fiul său stătea cu mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pare că-i stătuse pe inimă și pe limbă, glăsuind în șoaptă, de parcă prin preajmă un dușman nevăzut ar fi stat să-i asculte. Uite cum vine tărășenia... Eu mă gândesc mă bate gândul, de! să cumpăr așa, vreo șase pogoane bune de pământ p-aci și să-l trec pe numele vostru, ca să nu bată la ochi... Că ăștia sunt cu ochii pe noi, ca niște încornorați... Ei, ce zici, ginere, facem noi treaba asta?... Ce zici?... Hai?... Aflând de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Grigore îi făcu semn să vorbească mai încet și, după câteva clipe de chibzuială, se trase și mai aproape de ginerele său, hotărât să-i încredințeze până la capăt secretul și să-i deschidă mintea: Cum pentru ce?... Pentru grădinărie, ginere. Șase pogoane de pământ din ăl mai bun pe lângă lac, aproape de mănăstire. Da asta să nu mai spui la nimeni! Să rămână-ntre noi... Și, ca să sublinieze cumva cât de iscusit i se părea planul lui, socrul Grigore pocni din degete și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
malițios, aruncându-și pe umeri un raglan verzuliu, antic și de demult, ca să plece și el la serviciu: Țara arde și baba se piaptănă!... Auzi ce gărgăuni i-au intrat în cap lui taică-tu! Cică să mai cumpere șase pogoane de pământ pe aici și să-l treacă pe numele tău... Păi ce, a căpiat?!... Vrea să ne bage pe toți la pușcărie?... 3 La câteva zile după vizita socrului Grigore, într-o duminică dimineață, pe când se întorcea de la cooperativă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cîte-un combinat. Devenise notoriu cazul unui delicios poet omagist care, înarmat doar cu semiluna unei unghii și cu bocceluța unei pungi de rahat, detașate, cică-se, de la făptura prezidențială, colinda județele, înfiera apucăturile mic-burgheze, amăra existențele primilor-secretari, îmbulzind pe stadioane pogoane de băștinași, înaintea cărora zăngănea mai întîi unghia, desfăcea apoi, fără somație, și bocceluța cu fecale, și, asigurîndu-se de imposibilitatea evacuării incintelor, mizerabilul recita apoi ore întregi, mulțimilor îngrozite, din versurile sale descălțate. I se înfundase târziu, după ani de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
iar de înscris, se înscrisese nu la una, ci la două și, dacă ar fi avut poftă, poate chiar la cinci facultăți. O făcuse? Făcuse. Așteptase să vadă dacă doar închipuire prostească fusese, dar când pe coridoarele școlilor celor înalte, pogoane cu foi albe răsăriră, iar pe două dintre ele, cu caligrafie atent distilată, își descoperi numele de cal breaz, Ulpiu Sargețius Galopenția, tânărul se dumiri și vesti. Vesti, adică scrise acasă, știruind asupra desfășurărilor gingașe pe care le simțise el
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]