3,246 matches
-
de criminali ancestrali. Dar Hitchens, mărturisindu-și simpatiile marxiste, știa că nu va păți nimic, mizînd pe tăcerea docilă a unor intelectuali prea dresați pentru a mai avea tresăriri ideologice. Oricum, gazetarul născut în Anglia în 1949 scrie o carte polemică, războindu-se cu cele trei monoteisme pe care le consideră răspunzătoare de tot răul din lume. Nu i se poate contesta sinceritatea, ca atunci cînd recunoaște că: „Aceia dintre noi care au căutat o alternativă rațională la religie au ajuns
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
sună oarecum ready made, de nu chiar ușor snob, și că numeric sunt atât de copleșitoare încât pun sub semnul întrebării coerența întregului. Numai că, personal, întrevăd în scrisul lui Dósa (cel de ieri și cel de azi) o fibră polemică. Prejudecățile îl intrigă. Este motivul pentru care închid ochii la destule dintre defectele sau inegalitățile acestui volum. Acestea din urmă, sunt, oricum, semnificativ mai puține decât momentele de excelență și de precizie. Dósa opune America trăită aceleia livrești, față de care
Americanii (Tablă de materii) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3220_a_4545]
-
capăt orgoliul brebanian, încă înainte de debut, e intrigat de fascinațiile caleidoscopice ale lui Sorin Titel, crede în Ion Caraion și Velea, respectă civilizația unor Streinu-Cioculescu, discreția lui Mihail Crama, dârzenia lui Bogza, modelul critic oferit de Nicolae Manolescu și prestanța polemică a lui Iorgulescu, pariază pe opera Florenței Albu, identifică o familie de spirite între Florin Mugur și Blecher, admiră „înfurierile spectaculare” ale „vlăjganului guraliv” Fănuș Neagu. Asistăm la scrierea memorialistică a canonului literar din epocă. Un critic, avertiza Dimisianu, trebuie
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
a impune o altă structură guvernului, cu alt număr de vicepremieri, cu alte raporturi de forță". Liderul PNL consideră că declarațiile premierului Ponta despre cum liberalii sunt la putere de dimineață până după-amiază, iar seara fac opoziție, țin de "o polemică bârfitoare de o anumită categorie la care nu vreau să iau parte". "Același domn Ponta a spus, în repetate rânduri, că a avut o guvernare bună, că nu a avut probleme în interiorul guvernării și cred că această guvernare vorbește de la
Antonescu: USL se poate rupe, din cauza lui Ponta. Premierul are o polemică bârfitoare, e sub demnitatea mea să-i răspund by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/32381_a_33706]
-
rol mult mai important și trebuie să cuprindă respectarea, asumarea și încrederea în principiile de bază ale acestei organizații. Unul dintre aceste principii fundamentale este libera circulație a forței de muncă. Există două niveluri ale acestei dezbateri. Unul este cel polemic, altul - mai filozofic.Să începem cu nivelul polemic. Cei care se opun ridicării restricțiilor se bazează mai ales pe ipoteza că Marea Britanie ar fi inundată de migranții români care solicită beneficii sociale. Acest lucru este inexact. Imigranții români în Marea Britanie
Crețu, în Huffington Post: Războiul britanicilor e greșit și anti-european by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/32439_a_33764]
-
respectarea, asumarea și încrederea în principiile de bază ale acestei organizații. Unul dintre aceste principii fundamentale este libera circulație a forței de muncă. Există două niveluri ale acestei dezbateri. Unul este cel polemic, altul - mai filozofic.Să începem cu nivelul polemic. Cei care se opun ridicării restricțiilor se bazează mai ales pe ipoteza că Marea Britanie ar fi inundată de migranții români care solicită beneficii sociale. Acest lucru este inexact. Imigranții români în Marea Britanie (pe cât de puțini sunt) vin în căutare de
Crețu, în Huffington Post: Războiul britanicilor e greșit și anti-european by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/32439_a_33764]
-
un simbolist în linia lui D. Anghel decât un prebacovian; Titu Maiorescu germanofil nu este altceva decât o superstiție etc.); deconcertantă pentru momentul actual al reevaluărilor critice este totala repudiere a Junimii și a Convorbirilor literare, ca și înverșună- rile polemice obsesive la adresa lui Titu Maiorescu. Mircea Iorgulescu Note: Un exemplar din această raritate bibliofilică, „Revista nouă”, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Marian Popa - Mircea Iorgulescu în Istoria literaturii române de azi pe mâine. Volumul 2 - 23
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
detașată. Vocea pierdut resemnată a Valeriei Seciu abia se aude, voluntarismul de Victoria Lipan al Emiliei este molipsitor prin vitalismul lui. Două lumi stau față în față, iar dialogul dintre ele este imposibil, de aceea nici nu există vreun ictus polemic în discuție. Pe de o parte, istoria celor din „clasa” dnei Stroescu conservă amintirile traumatice, pe de altă parte, pentru cei din „clasa” dnei Emilia avem o tipică „istorie fără vină” (history without guilt). Scena mesei în familiei este remarcabilă
Estalgie și puțină uitare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3275_a_4600]
-
privește pe Creangă, lipsa "unui studiu românesc serios asupra unei opere capitale." Nu-l ignoră, ba chiar îl apreciază pe acela francez al lui Jean Boutière. Viața fără operă i se pare un non-sens. Criticul este și de astă dată polemic (la adresa lui G. Călinescu), rabelaisianismul de care vorbise acesta, constituind, opina el, o formulă riscată. Accentul e pus pe folclor, care, spune Vladimir Streinu, efectiv inspirat, curge de pe conștiința humuleșteanului, "ca apa de pe o mare vidră." Dat la o parte în
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
în mediul său geografic și istoric, reconstituie minuțios ramificata încrengătură genealogică a familiei Creangă, încearcă să stabilească mai exact anul nașterii și data la care povestitorul a început să frecventeze "Junimea", să-i definească ființa morală. Istoricul literar devine mai polemic la adresa vechilor comentatori, ca Iorga și Ibrăileanu, dar mai ales a contemporanilor. El combate ideea cărturărismului, încă o dată, apropierea de Rabelais, susținute de G. Călinescu, "renascentismul" și asocierea cu pictori ca Bosch și Breugel, de care vorbise Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Vladimir
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
Gabriel Chifu Ce este normalitatea? Eu mă consider un tip normal, numai că sunt diferit de ceilalți. De aceea normalitatea mea s-a constituit și există polemic, în răspăr, împotriva normalității comune. Nu înțeleg și n-am să accept niciodată de ce mereu și mereu individualitatea trebuie sacrificată pentru ceea ce atât de vag se cheamă valorile comunitare, regulile sociale. Mi-am construit întreaga existență ca un triumf al
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
a lui Marian Papahagi, transformate într-o veritabilă profesiune de credință. În tumultul vieții, căci cronicile din prima parte radiografiază în bună măsură pagini din exil, din carcera comunistă sau din subteranele torturii, "cronicarul" înregistrează nu culisele senzaționale, nici scenele polemice, care macină energii, ci dovezile unei etici exigente, mărturiile scrisului văzut drept conștiință a unei misiuni. De altfel, gravitatea raportării la un text (văzut întotdeauna ca semn al unei ființe) este consecința acestei etici, care înseamnă și refuz al acelei
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
pare un termen convențional, un clișeu lexical de evitat în orice ocazie; bineînțeles, e o opțiune stilistică personală, poate rezultatul unei simple idiosincrazii; în dăscălime, în schimb, latura peiorativă e atît de puternică încît cuvîntul e adecvat doar unui discurs polemic și pamfletar. Pînă la urmă, examinarea termenilor în cauză devine o pledoarie pentru un stil mai neutru, mai puțin sentimental, în care tot pluralul generic profesori s-ar potrivi mai bine.
Dăscălime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11074_a_12399]
-
pe text. O lucrare de detaliu cu aplecare spre sinteză, spre-a vedea ce pot ascunde doamnele, indiferent de nume, pe foi dosite în sipet. La sfîrșit, rămîn cîteva lucruri sigure, paradigmatice, în stare să le transforme, dincolo de orice intenție polemică, partizană, precizează Liana Cozea, într-un cin memorialistic cu reguli destul de stricte. Pomeneam de nemulțumire (,Un om împăcat cu sine și cu ceilalți nu scrie jurnale", notează Tia Șerbănescu), de adevăr (condiția, în principiu, a oricărei mărturisiri, doar că doamnele
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
pur și simplu modernitatea, așa cum se contura ea în anii ´20-´30 și așa cum o cerea E. Lovinescu, ca o exigență de sincronizare. Obstinația cu care idealul artistic al lui Rebreanu se menține în limitele obiectivități narative certifică de-sincronizarea polemică a prozei lui. Știm bine că, atunci când autorul lui Ion era în plină forță creatoare, modernitatea europeană în proză însemna, în mod foarte general vorbind, elan subiectiv, eseism și intelectualism. Interviurile scriitorului dovedesc că el era foarte bine informat, era
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
la evoluții în plină desfășurare. Lupta lui Mihai Oroveanu și a curatorilor MNAC de a rămâne fideli ideii subiacente proiectului, aceea de a crea un muzeu al artei contemporane, dobândește contururi noi odată cu deschiderea, în septembrie a.c., a expoziției Depozit, polemic subintitulată "aceasta nu este o expoziție". În viziunea curatorilor, "lucrările din depozit nu constituie un fond care să permită realizarea unor expoziții cu adevărat lămuritoare pentru vreuna din orientările artistice ale ultimelor două decenii". Totuși, tonul pesimist al textului de
Școala din depozit by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/11146_a_12471]
-
pe studenți să cunoască temeinic creația artiștilor care reprezintă cel mai consistent plastica românească de azi, revine la a-i priva de o ingredientă cardinală, indispensabilă în dezvoltarea, oricât de liberă, a propriei lor personalități. Articolul prezent nu se vrea polemic. Sfada publică între curatori și artiști se poate prelungi indefinit. Dar spectacolul, chiar în momentele de suspans prizate uneori de public, rămâne în esență trist. MNAC a inclus inspirat, în expoziția inaugurală, o Sală Paul Neagu - Horea Bernea, în care
Școala din depozit by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/11146_a_12471]
-
artiști, în particular, pe care Săvescu îi cunoaște, s-ar putea spune, consubstanțial. Acest joc și această conversație nu sînt, însă, doar modalități mimetice de ,,reactualizare", de reanimare veselă cu complicitatea privitorului, ci adevărate reconstrucții expresive în spațiul unei angajări polemice pline de admirație și, cîteodată, chiar de fermitate. Lui Aman, de pildă, care este invocat în mai multe registre, Săvescu îi sancționează încrederea puțin crispată în pictură și echivalarea, ușor previzibilă, a reprezentării cu obiectul reprezentat, amintindu-i că arta
Dinu Săvescu - un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11170_a_12495]
-
autoarea să se înțeleagă. Sau n-a vrut nimic altceva decît, la rubrica coolturisme să fie cool? Nu e! l Bun și de citit și pe o temă bine aleasă numărul De ce DGLR ? al Dilemei. Bun și de citit articolul polemic al lui Dan.C. Mihăilescu (Idei în dialog ultimul număr) în care îi răspunde lui Alexandru Mușină. Tot criticii și critica sunt mărul discordiei.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11221_a_12546]
-
evoluția receptării operei argheziene, dar obstinația de a o urmări de-a lungul a șapte decenii de creație argheziană dovedește voința clară și fermă de a releva unitatea de concepție a unei opere extrem de diverse. Dacă aș vrea să fiu polemic sau malițios, aș formula altfel această constatare: Dumitru Micu demonstrează, parcurgând meticulos vârstele creației argheziene, unitatea unei opere care nu are, de fapt, o unitate certă și indenegabilă. Iar această pretinsă unitate e rezultatul unei simplificări voite. Poate că nu
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
libertate de exprimare, capabilă a dizolva monopolurile, e nevoie de cîte-o voce "rațională, fermă, limpede - fie chiar și tăioasă". Așa cum e, mai totdeuna, vocea exegetului de care ne ocupăm aci. Semnificativ e faptul că punctul de plecare al discursului acerb polemic al lui Laszlo Alexandru pare să-l fi constituit o întîmplare ce l-a consternat. în 1992, cînd abia se terminase revoluția, junele literat, "mînz inocent" care "zburda" pe pășunea libertății cuvîntului abia cucerită, s-a dus la redacția revistei
Un spirit independent by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10618_a_11943]
-
Marian Papahagi, îndeobște elogiat în lumea literelor, e așezată o realistă pată de umbră: "Fostul meu profesor Marian Papahagi mi-a pus în vedere explicit că, dacă doresc să devin cadru universitar, trebuie să încep prin a renunța la spiritul polemic". Același Papahagi care, după cum aflăm din altă parte, îi deconseia pe tinerii învățăcei clujeni ai anilor ^80 să aibă relații cu Doina Cornea pe care o considera un soi de aventurieră periculoasă... O foarte întinsă parte a volumului de care
Un spirit independent by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10618_a_11943]
-
cu aceste observații, a ne ocupa în prezentul comentariu de o carte a d-lui Tudor Cristea, Chipul și oglinda. Critic și scriitor, d-sa conduce una din neîndoios cele mai bune reviste ale provinciei noastre, Litere, cu o manifestare polemică remarcabilă, neînfeudată clișeelor, bazată, alături de suculenta prezență a directorului, pe colaborarea unei măgulitoare triplete: Barbu Cioculescu, Alexandru George, Mircea Horia Simionescu. Chiar din prima pagină a volumului, dl Tudor Cristea pune degetul fără menajamente pe rana sîngerîndă: Ne preocupăm (și
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]
-
cartea, și tot de aici lumea clasică din rîndurile căreia își alege autorii ale căror cărți le comentează: Petronius, Apuleius, Augustin, Origene, Montaigne, Hawthorne sau Borges. Și, deși autosarcastic în adîncul firii sale, Valeriu Gherghel nu are defel o natură polemică, dimensiunea ironică a ființei sale înăbușindu-i coarda vituperantă a scriitorului belicos. Valeriu Gherghel are o blîndețe constituțională, iar părerile lui, cu toate că sînt răspicate și ferme, nu au asprimea unui spirit încrîncenat. Și chiar și atunci cînd se distanțează de
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
de toamnă. Ce culege, în 32 de pagini mici, jumătate cît ale revistelor noastre, exclusiv coperta, printre litografii de Utrillo și Wlamink, desene de Demian, Pătrașcu și-un bust al lui Athanase Sima, reprodus după Bourdelle? Un editorial, să zicem, polemic, al lui Francisc Șirato, despre arta plastică românească. Avem sau nu artă națională? Da, am avea, sună răspunsul, de care-ai ști, oricînd, să spui că-i din Gândirea, al lui Șirato, dacă artistul ar reuși nu să imite, ci
Nedatate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10685_a_12010]