740 matches
-
stafia marxist-leninistă roasă de molii, care încă mai are iluzia că circulă în Europa (mai ales de Est). Un Frankenstein dezafectat și plin de fișe din clasicii, inclusiv leniniști-staliniști, ai adolescenței sale. Are dosare întregi despre fiecare adversar cu care polemizează sau va polemiza. Inclusiv xeroxuri, citate și scrisori compromițătoare. Vocația sa secretă: șef de cadre ideologice, în cea mai deplină conspirativitate. Tipul nr. patru este, de fapt, cel mai amuzant și simpatic, în felul său, dintre toți. Amestecul de bonomie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de molii, care încă mai are iluzia că circulă în Europa (mai ales de Est). Un Frankenstein dezafectat și plin de fișe din clasicii, inclusiv leniniști-staliniști, ai adolescenței sale. Are dosare întregi despre fiecare adversar cu care polemizează sau va polemiza. Inclusiv xeroxuri, citate și scrisori compromițătoare. Vocația sa secretă: șef de cadre ideologice, în cea mai deplină conspirativitate. Tipul nr. patru este, de fapt, cel mai amuzant și simpatic, în felul său, dintre toți. Amestecul de bonomie, jovialitate ușor cabotină
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
tipic al arlechinadei actuale. Pentru cine știe să-l guste, el are savoarea sa. Suntem în țara unde totul se transformă, până la urmă, în farsă, cel mult în opera buffa. Cine și-ar fi imaginat vreodată că Brigitte Bardot va polemiza epistolar cu nu mai puțin celebrul primar... Funar? Ei bine, chiar și această polemică, mai mult decât suprarealistă, a fost posibilă. Dar există un precedent și mai ilustru: mesajul lui S. Dali către N. Ceaușescu. Istoria contemporană sau despre paranoia
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
artistic”, „Curier israelit”, „Gazeta politică și literară”, „Informația Bucureștiului”, „Mântuirea”, „Răspântia”, „Renașterea noastră”, „Seara”, „Știri din lumea evreiască”, „Tribuna”, „Versuri și proză”, „Vieața nouă” ș.a. A fost redactor fondator al revistei „Adam” (1929-1940), publicație de orientare antifascistă și antihitleristă, unde polemizează cu Nae Ionescu și A. C. Cuza. Nu s-a sfiit să atace, în pamflete, extrema dreaptă, devenită amenințătoare în România și în Europa. A mai fost redactor al lunarului „Palestina” (1939-1941) și a înființat colecțiile „Biblioteca socială” și „Biblioteca umorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
desfășurând de regulă și activități profesional-intelectuale. Cei mai mulți sunt profesori, avocați, medici sau ziariști. Preocupările sale se centrează pe crearea și medierea de cultură care să contribuie la progresul zonei, dar și la propria afirmare. De la tribuna revistelor locale, intelectualul provinciei polemizează adesea cu figuri intelectuale din capitală ce pun sub semnul întrebării utilitatea localismului în contextul în care după unire, centrul marșa pe ideea de unificare dobândită prin centralizare, inclusiv pe palier cultural. Pentru intelectualul provincial, localismul are două valențe: pe
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ziarul Craiu Nou, Emil Diaconescu elogia contribuția lui Iorga la unirea provinciilor 97, iar institutorul C. Iordăchescu îndemna la luptă politică activă alături de cărturarul cu origini botoșănene 98. Liberalii au avut în persoana profesorului N. Răutu un susținător vocal care polemiza, în paginile ziarului Democratul, cu alți intelectuali din zonă. Scriitorii își asumă adesea și rolul de publiciști. Barbu Lăzăreanu semnează articole pe teme literare în Știrea sau Informatorul. Viitorul activist comunist, Scarlat Callimachi, director al ziarului Clopotul, publica în presa
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de lectură (I-III, 1978-1988) conține unul din textele cele mai bune ale criticului, o interpretare la romanul Nopțile de Sânziene de Mihail Sadoveanu. În contextul în care mitocritica devenise o modă și un furnizor convenabil de scheme interpretative, S. polemizează cu clișeul (databil încă de la G. Călinescu) care vedea în roman o „intrigă mitologică”. Deconstruirea clișeului se face tacticos și exemplar, iar concluziile sunt spectaculoase. Acestea din urmă pot fi extrapolate la alte scrieri sadoveniene, precum Baltagul; este vorba, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
corecta paradigma (Kuhn 1970a: 122). Așa că o nouă paradigmă poate apărea doar ca rezultat al unei viziuni cu totul noi asupra lumii, adică în urma abandonării vechii paradigme. De aceea Kuhn numește acest proces revoluție (Ce se întîmplă cînd școlile concurente polemizează între ele se va arăta în capitolul 8). Întrucît contactul lor logic este incomplet, "dezbaterile referitoare la paradigme implică întotdeauna întrebarea: Care problemă este mai semnificativă pentru a fi rezolvată?" (Kuhn 1970a: 110). Aceasta conduce direct la cel de-al
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Viața literară, condusă de I. Valerian, inițiază, în nr. 33, 1927, rubrica de Literatură străină, unde comentează, într-un stil critic fixat, cu toate atributele "călinescianismului", pe Pirandello, Jean Richepin, Henri Barbusse, Papini, Giovanni Gentile, Paul Valéry etc. Tot aici polemizează cu E. Lovinescu, Vladimir Streinu, Mihail Dragomirescu. În 1927 scoate, cu G. Nichita, revista Sinteza. De reținut articole despre Eminescu și Arghezi. Mai colaborează la Sburătorul, Gândirea. Din acești ani datează polemica lui G. Călinescu cu reprezentanții noii spiritualități. Mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
idoli", alții călcară icoane în picioare. Nădejde lua apărarea școlarilor împotriva profesorilor, făcea caz mare de anume așa-zise persecuții, era chiar de părere că copilul nu trebuie să se supună tatălui când este mai cult decât el. Sofia Nădejde polemiza cu Maiorescu pe chestiunea capacității intelectuale a femeii. În general Contemporanul se preocupa de drepturile omului, de ridicarea țăranului, cu un umanitarism fanatic ce nu rămase și fără unele bune urmări. SOFIA NĂDEJDE Ca prozatoare, Sofia Nădejde, urmărită de probleme
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
împotriva instituțiilor culturale din Bucovina și a influenței exercitate de Aron Pumnul. După etimologismul promovat ca normă în scrierea limbii române de cărturarii Școlii Ardelene, Aron Pumnul pleda pentru fonetismul absolut, la fel de impropriu sistemului limbii române. De fapt, Eminescu nu polemiza cu D. Petrino, ci "dialoga peste capul măruntului partizan mai curând cu părintele căruia îi vizează metodic scrierile, de la O cercetare critică... (1867) până la Observări polemice (1869)"200. Trimiterile sunt explicite în corpul articolului, în care Eminescu apreciază "stilul bun
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Gazetarul acordă spații largi informațiilor privind situația românilor din provinciile aflate sub stăpânire străină, consacrând acestui subiect numeroase articole și studii. "Activitatea publicistică a poetului surprinde prin diversitatea problemelor abordate, prin seriozitatea și buna informare și prin modul de a polemiza în chestiunile controversate"206. Numit cu dispreț de către poet "foia vitelor de pripas" (M.E., I,2), Curierul de Iași nu-i oferă satisfacții materiale și nici spirituale. Cu toate acestea, jurnalistul își ia în serios sarcinile, acordând o atenție deosebită
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ideile despre dar și potlatch ale lui Mauss și Bataille. Baudrillard se va distanța apoi de teoriile, dar și de vocabularul marxist pe care îl utiliza consecvent și va respinge distincțiile consacrate dintre bază și suprastructură, economie și ideologie etc., polemizând pe marginea multor concepte ale teoriei marxiste. În Le Miroir de la production va cataloga categoriile și teoriile utilizate de marxism drept mult prea conservatoare pentru a putea fi utilizate în construirea unei teorii revoluționare sau în alcătuirea unei noi ordini
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
căi de interpretare a scrierilor lui Baudrillard este aceea care se concentrează pe "diagnoza filosofică a modernității și pe limbajul apocaliptic al sfârșitului teoriei, ideologiei, societății și istoriei"429 (s.a.), în care filosoful își dezvăluie latura de "agent provocateur", care polemizează cu teoriile curente și cu modul academic de scriitură și analiză, dezvoltându-și nucleul postmodern al scriiturii sale. Fenomenele descrise în această etapă depășesc limitele, categoriile și valorile societății industriale, noua lume postmodernă stabilind noi forme de organizare socială și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
replica bătăioasă a lui B. (Critică în reflexiile asupra poeziei noastre) și din nou o punere la punct iritată din partea celui care era, de pe acum, un poet consacrat. Dacă apărarea valorii versurilor criticate era zadarnică, în schimb, principiile în numele cărora polemizează publicistul prezintă interes prin încercarea de a aduce în discuție un punct de vedere înnoitor, de rezonanță romantică, în aprecierea poeziei. Confruntarea dintre B. și A. Mureșanu este una dintre primele polemici literare din presa românească din Transilvania și dovedește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
s-a stabilit în Atica, unde a primit lecții de la Orfeu, iar potrivit altora ar fi un atenian, fiu al Muzelor sau al lui Orfeu 218 în genealogia întocmită de sulmonez regelui Cotys se face simțită aceeași intenție de a polemiza, deja remarcată: originea nobilă a lui Cotys este de viță veche, spre deosebire de alte personaje care nu au deloc sânge nobil... Poetul consideră că zvonul bârfitor (fama loquax) l-a informat deja pe Cotys că el zace pe un pământ apropiat
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
după cum în literatura universală, în Weltliteratur (după formula goetheană), intră toate literaturile lumii. Deci toate literaturile estice, inclusiv cea română, sunt de fapt și de drept europene. și alți comparatiști și scriitori balcanici și central europeni au anticipat, susținut și polemizat pe această temă iritantă. pe cine trebuie să convingem noi, esticii? Evident, în primul rând, pe purtătorii de cuvânt ai conștiinței literare europene, respectiv vestice. Operația nu este deloc simplă. și vom vedea imediat și din ce motive. Mulți dintre
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Teleor ș.a. Apar scurte articole despre Henrik Ibsen, Lev Tolstoi, Émile Zola, Heinrich Heine și traduceri din A. P. Cehov, Alphonse Daudet, Henry de Forge, Henry Wadsworth Longfellow, Octave Mirbeau, Maxim Gorki, François Coppée, Edgar Allan Poe. Pe parcursul câtorva numere redacția polemizează cu „Sămănătorul”. Astfel, la rubrica „Revista revistelor”, un articol nesemnat afirmă că „Sămănătorul” „a venit în lumea aceasta cu năzuințe înalte, cu trâmbițări zgomotoase, cu gesturi și cu îmbrânciri ciudate, [...] cu pompoasa făgăduință că va tăia brazdă nouă în țară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
o sfîșiere dureroasă). Oamenii sînt mai complicați decît ne apar la prima vedere, vrea să spună Alexa Visarion, și oricît i-am cerceta, tot mai păstrează în ei taine de nedescoperit. Caracterul polemic al filmului Năpasta e astfel evident. Regizorul polemizează cu critica vremii, cu gustul și înțelegerea publicului și chiar cu opera de la care pornește și polemizează în chip creator, nu atît de dragul de a-și impune punctul de vedere, cît pentru a demonstra infinitatea de deschideri ale unei opere
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Visarion, și oricît i-am cerceta, tot mai păstrează în ei taine de nedescoperit. Caracterul polemic al filmului Năpasta e astfel evident. Regizorul polemizează cu critica vremii, cu gustul și înțelegerea publicului și chiar cu opera de la care pornește și polemizează în chip creator, nu atît de dragul de a-și impune punctul de vedere, cît pentru a demonstra infinitatea de deschideri ale unei opere literare, infinitatea de posibilități interpretative ale artistului contemporan, precum și infinitatea de posibilități de receptare de care dau
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
personalitate pregnantă a unei arte, care presupune și un climat al solidarității lucide, un climat de familie spirituală, presupune un mod de a face schimb de idei și nu de a ne eticheta unii pe alții, un mod de a polemiza, nu de a ne certa, pentru că dintr-o polemică poți să rămâi cu ceva, dintr-o ceartă rămîi cel mult cu o ruptură? Implicați, astfel, în discuție, pe lângă regizori și scriitori, pe producători și pe critici. Pe producători, în ce
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
legislația internă a tuturor statelor membre) etc.49 , ceea ce face ca manifestările fenomenului de repliere identitară să se intensifice. Revenind la autorul citat mai sus, subliniem că acesta pornind de la cele cinci elemente considerate că reprezintă cumulativ identitatea personală și polemizând într-un fel cu ideile și deducțiile unui alt specialist în domeniu 50, arată că în opinia acestuia din urmă identitatea colectivă este, mai mult decât identitatea personală, o problemă de grad și că, în același timp, și colectivitățile umane
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
primul Congres al tinerilor din Basarabia (Chișinău, 21-23 mai), Congresul corpului didactic (25-28 mai) ș.a. La Congresul studenților, Teofil Ioncu s-a pronunțat pentru învățământ în limba română și introducerea alfabetului latin, iar la Congresul corpului didactic, preotul Alexei Mateevici, polemizând cu unii învățători deznaționalizați, preciza: „Da, suntem moldoveni, fii ai Vechii Moldove, însă facem parte din marele popor român, așezat prin România, Bucovina și Transilvania. Frații noștri din Bucovina, Transilvania și Macedonia își zic români. Așa trebuie să facem și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
El poate indica numele propriu al zeiței Așera sau, în același timp, un obiect din lemn, un stâlp, considerat probabil sacru, uneori în formă de pom șlefuit cu decorații care simboliza această divinitate în locurile unde era venerată. Textul biblic polemizează dur împotriva cultului Așerei, considerându-l „străin” sau „cananean” (Ex 34,12-13; Dt 7,4-5) sau asociindu-l de cultul - considerat păcătos - al zeului Baal (Jud 3,7; 1Rg 18,19; 2Rg 17,16 etc.). Însă, după cum a demonstrat Saul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
sceptic locuitor al acestei planete, stârnind admirația și zavistia bucătarilor cu diplomă. Despre unul dintre acestea am să vă povestesc astăzi.“ Ceea ce urmează este rețeta mielului „gătit haiducește“, rețetă reprodusă de către Radu Anton Roman, ocazie de care profită pentru a polemiza cu „bon-viveur“-ul, „citadinul“, „hedonistul“ său predecesor în ale preparatelor culinare românești, pe care-l acuză de a fi ignorat „matricea sacră, sensul sacrificial, ritualic“ al unor astfel de bucate. Printre altele, îi mai reproșează faptul că nu a văzut
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]