1,145 matches
-
în special cele de tip meningotelial nu prezintă nici una dintre alterările cromozomiale mai sus menționate s-a impus investigarea altor gene asociate cu transformarea tumorală a celulelor meningeale. Studierea clonalității meningioamelor prin analiza markerilor cromozomului X și cu ajutorul reacției de polimerizare în lanț, a sugerat că majoritatea meningioamelor au origine monoclonală prezentând o singură mutație a genei NF2. În meningioamele multiple (fig. 4.68), există cazuri în care tumorile au origine monoclonală, susținând teoria diseminării celulelor tumorale în spațiul subarahnoidian, dar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
CAPITOLUL 4 (CO)POLIMERIZAREA RADICALICĂ RETICULANTĂ A MONOMERILOR VINILICI POLIFUNCȚIONALI Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu Introducere Polimerizarea reticulantă radicalică a monomerilor vinilici cu funcționalitate mai mare ca doi este adeseori utilizată pentru a prepara materiale sub formă de particule sferice (microși nanoparticule), cu o
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
CAPITOLUL 4 (CO)POLIMERIZAREA RADICALICĂ RETICULANTĂ A MONOMERILOR VINILICI POLIFUNCȚIONALI Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu Introducere Polimerizarea reticulantă radicalică a monomerilor vinilici cu funcționalitate mai mare ca doi este adeseori utilizată pentru a prepara materiale sub formă de particule sferice (microși nanoparticule), cu o stabilitate mecanică și chimică bună. Forma și mărimea microparticulelor depinde de tehnica de
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
este adeseori utilizată pentru a prepara materiale sub formă de particule sferice (microși nanoparticule), cu o stabilitate mecanică și chimică bună. Forma și mărimea microparticulelor depinde de tehnica de obținere, deoarece fiecare metodă presupune un mecanism propriu. În ultima vreme, polimerizarea monomerilor alilici, denumită în general „polimerizare alilică” a căpătat o mare atenție în comparație cu polimerizarea vinilică. Mecanismul (co)polimerizării Față de alți monomeri, monomerii alilici polimerizează mai greu, necesită o cantitate mai mare de inițiatori, iar polimerul rezultat are masa moleculară mică
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
materiale sub formă de particule sferice (microși nanoparticule), cu o stabilitate mecanică și chimică bună. Forma și mărimea microparticulelor depinde de tehnica de obținere, deoarece fiecare metodă presupune un mecanism propriu. În ultima vreme, polimerizarea monomerilor alilici, denumită în general „polimerizare alilică” a căpătat o mare atenție în comparație cu polimerizarea vinilică. Mecanismul (co)polimerizării Față de alți monomeri, monomerii alilici polimerizează mai greu, necesită o cantitate mai mare de inițiatori, iar polimerul rezultat are masa moleculară mică ș1-3ț Un studiu al mecanismului de
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
cu o stabilitate mecanică și chimică bună. Forma și mărimea microparticulelor depinde de tehnica de obținere, deoarece fiecare metodă presupune un mecanism propriu. În ultima vreme, polimerizarea monomerilor alilici, denumită în general „polimerizare alilică” a căpătat o mare atenție în comparație cu polimerizarea vinilică. Mecanismul (co)polimerizării Față de alți monomeri, monomerii alilici polimerizează mai greu, necesită o cantitate mai mare de inițiatori, iar polimerul rezultat are masa moleculară mică ș1-3ț Un studiu al mecanismului de polimerizare a monomerilor multialilici a fost facut de
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
și chimică bună. Forma și mărimea microparticulelor depinde de tehnica de obținere, deoarece fiecare metodă presupune un mecanism propriu. În ultima vreme, polimerizarea monomerilor alilici, denumită în general „polimerizare alilică” a căpătat o mare atenție în comparație cu polimerizarea vinilică. Mecanismul (co)polimerizării Față de alți monomeri, monomerii alilici polimerizează mai greu, necesită o cantitate mai mare de inițiatori, iar polimerul rezultat are masa moleculară mică ș1-3ț Un studiu al mecanismului de polimerizare a monomerilor multialilici a fost facut de A. Matsumoto ș4ț. In
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
alilică” a căpătat o mare atenție în comparație cu polimerizarea vinilică. Mecanismul (co)polimerizării Față de alți monomeri, monomerii alilici polimerizează mai greu, necesită o cantitate mai mare de inițiatori, iar polimerul rezultat are masa moleculară mică ș1-3ț Un studiu al mecanismului de polimerizare a monomerilor multialilici a fost facut de A. Matsumoto ș4ț. In polimerizările monomerilor multialilici, reacția de ciclizare intramoleculară ș5-7ț și reacția de reticulare intermoleculară ș8ț implică o serie de aspecte deosebite ale mecanismului de polimerizare. Din punct de vedere al
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
Față de alți monomeri, monomerii alilici polimerizează mai greu, necesită o cantitate mai mare de inițiatori, iar polimerul rezultat are masa moleculară mică ș1-3ț Un studiu al mecanismului de polimerizare a monomerilor multialilici a fost facut de A. Matsumoto ș4ț. In polimerizările monomerilor multialilici, reacția de ciclizare intramoleculară ș5-7ț și reacția de reticulare intermoleculară ș8ț implică o serie de aspecte deosebite ale mecanismului de polimerizare. Din punct de vedere al reacțiior elementare, în cazul polimerizării dienelor neconjugate nesimetrice se poate considera ca
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
Un studiu al mecanismului de polimerizare a monomerilor multialilici a fost facut de A. Matsumoto ș4ț. In polimerizările monomerilor multialilici, reacția de ciclizare intramoleculară ș5-7ț și reacția de reticulare intermoleculară ș8ț implică o serie de aspecte deosebite ale mecanismului de polimerizare. Din punct de vedere al reacțiior elementare, în cazul polimerizării dienelor neconjugate nesimetrice se poate considera ca au loc 10 reacții de propagare, așa cum sunt prezentate în tabelul 1: 116 unde A și V corespund legăturii duble alilice si respectiv
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
fost facut de A. Matsumoto ș4ț. In polimerizările monomerilor multialilici, reacția de ciclizare intramoleculară ș5-7ț și reacția de reticulare intermoleculară ș8ț implică o serie de aspecte deosebite ale mecanismului de polimerizare. Din punct de vedere al reacțiior elementare, în cazul polimerizării dienelor neconjugate nesimetrice se poate considera ca au loc 10 reacții de propagare, așa cum sunt prezentate în tabelul 1: 116 unde A și V corespund legăturii duble alilice si respectiv maleice din metil alil maleat. In cazul ciclopolimerizării dialilmaleatului, (DAM
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
reticulare în timpul copolimerizării în suspensie este dictată de reactivitatea și concentrația monomerului divinilic [13 ] In timpul homopolimerizării, monomerii multialilici au tendința de a ciclopolimeriza. Datorită diferențelor de reactivitate dintre legăturile duble vinilice și alilice prezente în monomer, structurile rezultate în urma polimerizării diferă foarte mult în funcție de condițiile de sinteză. Legătura dublă alilică este mai puțin reactivă ca cea vinilică, acest lucru fiind în concordanță cu rezultatele obținute la copolimerizarea acetatului de alil cu monomeri vinilici (stiren, metacrilat de metil, acrilat de n-
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
alilică este mai puțin reactivă ca cea vinilică, acest lucru fiind în concordanță cu rezultatele obținute la copolimerizarea acetatului de alil cu monomeri vinilici (stiren, metacrilat de metil, acrilat de n-butil) [14]. Itoh si colab. au arătat că în polimerizarea în suspensie, copolimerul cu aceeași cantitate de DAM duce la un polimer cu un număr mai mare de reticulări decât în cazul utilizării altor tehnici de polimerizare ș15, 16ț. Copolimerizarea acrilatului de butil cu DAM Copolimerizarea acrilatului de butil cu
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
metil, acrilat de n-butil) [14]. Itoh si colab. au arătat că în polimerizarea în suspensie, copolimerul cu aceeași cantitate de DAM duce la un polimer cu un număr mai mare de reticulări decât în cazul utilizării altor tehnici de polimerizare ș15, 16ț. Copolimerizarea acrilatului de butil cu DAM Copolimerizarea acrilatului de butil cu DAM duce la apariția branșărilor care se formează atât la legăturile duble vinilice cât și alilice, așa cum se vede din Schema 1 Comportamentul specific al polimerizării radicalice
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
de polimerizare ș15, 16ț. Copolimerizarea acrilatului de butil cu DAM Copolimerizarea acrilatului de butil cu DAM duce la apariția branșărilor care se formează atât la legăturile duble vinilice cât și alilice, așa cum se vede din Schema 1 Comportamentul specific al polimerizării radicalice reticulante a monomerilor polinesaturați ș17,18ț precum și structurile rețelelor care se formează în urma separării, în cazul când se utilizează un mediu porogen, a evidențiat faptul că proprietățile poroase ale polimerilor reticulați depind de tipul momomerilor, de cantitatea și calitatea
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
ș17,18ț precum și structurile rețelelor care se formează în urma separării, în cazul când se utilizează un mediu porogen, a evidențiat faptul că proprietățile poroase ale polimerilor reticulați depind de tipul momomerilor, de cantitatea și calitatea porogenului [19, 20 ] Prin tehnica polimerizării în suspensie, se prepară polimeri reticulați sub formă de perle, utilizați ca precursori în sinteza schimbătorilor de ioni ș21-23ț precum și ca materiale de umplutură pentru coloanele cromatografice ș24-28ț. Utilizările practice și studiile teoretice, atestă că cei mai cunoscuți polimerii reticulați
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
atestă că cei mai cunoscuți polimerii reticulați sub formă de perle sunt cei pe bază de stiren-divinilbenzen ș29-31ț precum și cei pe bază de monomeri acrilici [32-40]. În ultimul timp, în literatura de specialitate au apărut studii privind comportarea specifică a polimerizării reticulante radicalice a monomerilor alilici ș41ț precum și referiri la proprietățile microstructurale ale rețelelor sintetizate (branșări, reticulări, gelifieri) [42, 43]. În scopul obținerii de adsorbanți pentru un număr mare de aplicații și răspunzând dorinței de diversificare a structurilor reticulate poroase sub
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
formă de perle, în cele ce urmează se va face referire la sinteza si caracterizarea de particule pe bază de poli(dialilmaleat) (poli(DAM)). Astfel, a fost investigat efectul monomerului trifuncțional, dialilmaleatul asupra proprietăților structurale ale polimerului obținut prin tehnica polimerizării în suspensie. Sinteza perlelor cu porozitate permanenta pe baza de dialilmaleat S-au utilizat următoarele materiale: Dialilmaleatul, C10H12O4 , având puritate de 97,0% cu pf=160C, și densitate = 1,073g/cm3 a fost distilat înainte de utilizare. Ciclohexanolul (Cy) și acetatul
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
în calitate de medii porogene. Cantitatea de porogen, utilizată în 120 sinteze a fost calculată în urma diluției monomerului cu mediul porogen, utilizând relația (1) : pm m gg g gf += (1) unde: gm= greutatea monomerilor, g gp= greutatea agentului porogen, g Instalația de polimerizare în suspensie utilizată pentru prepararea perlelor este prezentată în figura 1 Faza apoasă introdusă în instalație conține sistemul de stabilizare alcătuit din 0,70% sare de amoniu a copolimerului stiren-anhidrida maleică, 0,1% gelatină si 3% NaCl , se agită la
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
figura 1 Faza apoasă introdusă în instalație conține sistemul de stabilizare alcătuit din 0,70% sare de amoniu a copolimerului stiren-anhidrida maleică, 0,1% gelatină si 3% NaCl , se agită la temperatura de 800C, după care, se adaugă amestecul de polimerizare care constă din DAM în care s-a dizolvat inițiatorul și mediul porogen. Raportul volumetric fază organică/fază apoasă este de 1/4. Procesul de polimerizare durează 10 ore. Perlele rigide sunt filtrate, spalate cu apă fierbinte pentru îndepărtarea stabilizatorului
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
3% NaCl , se agită la temperatura de 800C, după care, se adaugă amestecul de polimerizare care constă din DAM în care s-a dizolvat inițiatorul și mediul porogen. Raportul volumetric fază organică/fază apoasă este de 1/4. Procesul de polimerizare durează 10 ore. Perlele rigide sunt filtrate, spalate cu apă fierbinte pentru îndepărtarea stabilizatorului, purificate prin extractie cu apă și apoi cu metanol într-un aparat de tip Soxhlet. Caracterizarea polimerilor preparați Pentru caracterizarea structurilor macroreticulare s au folosit metodele
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
extractie cu apă și apoi cu metanol într-un aparat de tip Soxhlet. Caracterizarea polimerilor preparați Pentru caracterizarea structurilor macroreticulare s au folosit metodele specifice polimerilor reticulați ș44ț, ținând cont că aceștia sunt insolubili. (Co)polimerii reticulați obținuți prin tehnica polimerizării în suspensie, au fost uscați la vid timp de 48 ore la temperatura de 50o și apoi au fost caracterizați din punct de vedere fizic prin efectuarea următoarelor determinări: Densitatea specifică, ρp , a fost determinată picnometric cu n-heptan /45
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
reacții de ciclizare, propagare si reticulare, așa cum se prezintă în Schema 3. Schema 3 Formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a monomerilor polifuncționali;reacțiile posibile ale macroradicalului crescător: c-ciclizare; r reticulare; p-propagare În cazul polimerilor obținuți prin reacția de polimerizare reticulantă a DAM există două feluri de legături duble : alilică (A) și maleică (M). Cinetica polimerizării include un număr mare de reacții elementare considerate a fi reacții de propagare. Radicalul crescător poate avea una din structurile prezentate în Schema 4
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
prin copolimerizarea reticulantă a monomerilor polifuncționali;reacțiile posibile ale macroradicalului crescător: c-ciclizare; r reticulare; p-propagare În cazul polimerilor obținuți prin reacția de polimerizare reticulantă a DAM există două feluri de legături duble : alilică (A) și maleică (M). Cinetica polimerizării include un număr mare de reacții elementare considerate a fi reacții de propagare. Radicalul crescător poate avea una din structurile prezentate în Schema 4. În funcție de condițiile de sinteză pot fi favorizate anumite reacții. Astfel, în alcătuirea unei macromolecule de copolimer
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
700 800 900 0C dw/dt wt 129 Deoarece reticulările sunt întâmplătoare, ordinul de reacție este fracționar, acest lucru fiind o caracteristică a proceselor complexe ce au loc în medii heterogene, când stoechiometria reacțiilor se schimbă permanent în timpul procesului de polimerizare [51 53]. Degradarea termică în condiții neizotermice a polimerilor reticulați este un proces heterogen complex datorat specificității reacțiilor de reticulare. Așa cum se observa din tabelul 5, creșterea temperaturii determină o scădere a energiei de activare si are semnificația creșterii complexității
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]