1,136 matches
-
țărilor comuniste și post-comuniste. Cei mai mulți cercetători și-au concentrat studiile asupra Uniunii Sovietice. Alegerea este ușor de justificat, pentru că URSS s-a îndreptat spre comunism o generație înainte față de vecinii ei și a fost puterea hegemonică în cadrul blocului comunist. După cum politologii americani au considerat cunoașterea Statelor Unite ca fiind suficientă pentru a înțelege politica, și semnificația globală a Uniunii Sovietice a făcut ca mulți specialiști să-i acorde o importanță unică. Abordarea de tip studiu de caz a fost întărită de tendința
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
cît și pentru comparații, pentru că acum există mult mai multe state rezultate din această divizare. Din nou, majoritatea oamenilor de știință s-au concentrat asupra Federației Ruse, moștenitoarea rolului mondial al Uniunii Sovietice. Aceasta are destule probleme pentru a ține politologii, economiștii și sociologii ocupați timp de o viață. Oricît de bine documentate sînt studiile de caz, fără comparație nu se poate ști cît de tipic sau atipic este un caz luat singular (Rose, 1991a). Că o țară diferă de cealaltă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
unică. James L. Gibson arată cum poate fi obținut acest lucru dintr-o multitudine de întrebări despre democrație, puse în Rusia și Ucraina. Chestionarul cu întrebări închise al lui Gibson a inclus nouăspre-zece elemente diferite, asociate frecvent cu democrația de către politologi sau apărute ca răspuns la întrebările deschise; în medie, ei au obținut 26% "nu știu" în Rusia și 28% "nu știu" în Ucraina. Întîi, întrebările au fost împărțite în șapte grupe diferite libertate, alegeri competitive, sistem pluripartidist, mass media pluraliste
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
al supușilor și prin încurajarea liberalizării în cadrul regimurilor cu partid unic (vezi de exemplu Cohen, 1985; Lewin, 1991). În Ungaria, "comunis-mul-gulaș" a fost introdus într-o încercare conștientă de a minimiza marxismul în economie și de a maximiza gulașul. Mulți politologi s-au îndoit că schimbările sociale și economice vor duce la schimbări politice fundamentale. Doctrina partidului-stat era un bloc fundamental; democratizarea ar fi reprezentat sfîrșitul autorității comuniste (vezi de exemplu Brzezinski, 1969). Folosirea forței pentru a înăbuși Primăvara de la Praga
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
ale noii lor democrații. Cu cît rămîne mai mult în urmă vechiul regim, cu atît e mai puțin probabil că va influența opiniile politice actuale, întărind astfel in-fluența performanței actuale asupra evaluărilor regimului (vezi Mishler și Rose, primăvara 1999). Unii politologi au afirmat că lipsa de eficiență în gestionarea transformării economice poate duce la respingerea democrației în Europa Centrală și de Est (vezi Powers și Cox, 1997). Philippe Schmitter (1994: 77) avertiza: "Hegemonia ideologică actuală a democrației poate dispărea pe măsură ce crește
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
performanțele propriu-zise ale neodemocrațiilor, iar actori dezavantajați revitalizează vechile teme autoritare sau inventează altele noi". I7.3 (Performanța contează). Dacă oamenii privesc negativ performanța regimului actual, este probabil ca ei să respingă regimul și să sprijine alternativele nedemocratice. Totuși, alți politologi (Almond și Powell, 1978; Weatherford, 1988: 5 ș.u.) afirmă că oamenii pot vedea diferența dintre politicile eronate și greșelile dintr-o constituție democratică, constituția fiind prețuită tocmai pentru că oferă un remediu pentru politici. Într-o democrație nu este nevoie
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
fi descrise ca fiind egocentrice, în conformitate cu paradigma economică neoclasică a societății constînd din indivizi care vor să-și maximizeze avantajele. Dacă așa stau lucrurile, sprijinul acordat regimului va fi influențat de măsurile microeconomice. Însă, în studiile asupra economiilor de piață, politologii au descoperit că comportamentul de vot este influențat și de condițiile macroeconomice (cunoscute și sub numele de sociotropice). Guvernul poate fi făcut responsabil pentru starea economică a țării, indiferent de bunăstarea respectivei gospodării. Atunci cînd inflația este mare și econo-mia
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
a fost luată pe fondul unor revendicări ale societății civile, dar și într-un concurs de împrejurări politice din care T. Băsescu a încercat să obțină o infuzie de capital politic. În aprilie 2006, T. Băsescu l-a responsabilizat pe politologul V. Tismăneanu să coordoneze Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Sarcina trasată a fost explicit formulată: "Comisia prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste se constituie ca răspuns la solicitarea Președintelui Traian Băsescu de a condamna regimul comunist din România
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este socialismul marxist-leninist, cunoscut și sub denumirea de comunism, ce reprezintă forma de aplicare a principiilor socialismului revoluționar, momentul apariției sale fiind cel al Revoluției din 1917, când a luat ființă Uniunea Sovietică. Având ca obiective "revoluționare" dipă cum arată politologul Vladimir Tismăneanu industrializarea forțată, cooperativizarea agriculturii, eliminarea societății civile, înregimentarea vieții intelectuale și a culturii, comunismul a fost impus, ca regim politic, prin forță, după cel de-al doilea război mondial, în întreaga zonă sud-est europeană. De asemenea, el s-
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
vorbim despre ideologiile totalitare, ne orientăm cu o expresie ce îi aparține lui Giovanni Sartori spre ceea ce nu este ideologia democratică, ale cărei coordonate au fost tratate în capitolul anterior. Opțiunile pe care le avem la îndemânsă sunt, așa cum arată politologul italian, multiple. Astfel, putem vorbi, ca fiind opuse ale democrației, despre tiranie, despotism, autocrație, absolutism, dictatură, autoritarism și totalitarism 5. Reținem însă, din această enumerare, doar doi termeni, aflați într-o legătură directă cu tipurile de regim politic care s-
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
informație și dorinței mass-media de a răspunde la o serie de întrebări referitoare la evenimente și fenomene insuficient elucidate, asociate și cu atracția senzaționalismului. Fascinația exercitată de teoriile conspirației indică un fenomen cultural semnificativ în ultimele decenii, pe care istorici, politologi, psihologi și sociologi sunt interesați să îl exploreze. Acest lucru se întâmplă pentru că afirmația potrivit căreia aceste teorii se adresează doar unor segmente marginale și extremiste ale societății nu poate fi susținută în mod convingător. Teoriile conspirației identifică organizații secrete
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de succesiune, care au devenit În majoritatea cazurilor crize politice majore, au amalgamat beneficiile dinastiei cu greșelile unui sistem politic tânăr și lipsit de practica gestionării guvernării și a leadership ului. Contabilizarea celor patru domnii scoate În evidență, În analiza politologului, momentele tensionate ale perioadei regalității, insistând asupra legăturilor cu ceilalți factori politici și a deciziilor luate În momente decisive. Pare Însă că ultimele domnii contează cel mai mult În balanța memoriei privind aportul instituției dinastice. Dacă regele Carol al II
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
1944, prin care a scurtat durata războiului și a salvat astfel importante vieți omenești. Încercările lui Mihai de a sta În calea sovietizării României, acesta fiind și unul din discursurile care sprijineau restaurația, nu apar drept merite evidente În analiza politologului. Acesta concluzionează de fapt că rolul lui Mihai a fost decorativ, iar plecarea sa nu s-a datorat piedicilor pe care regele Încerca să le pună comuniștilor, ci abilității acestora de a acționa În această privință: „(...) Mihai I nu a
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
aceasta este, desigur, o cu totul altă poveste. Am participat și eu, cu o contribuție punctuală, la dezbaterea respectivă. În anul 1998, Gabriel Andreescu m-a invitat să formulez un punct de vedere pe marginea unui articol semnat de un politolog maghiar de care nu auzisem până atunci, pe nume Molnár Gusztáv. Îl priveam pe dl Andreescu cu acel respect nețărmurit, sfios și provincial - un sentiment de care nu mi-e deloc rușine, dimpotrivă -, arătat de orice ardelean cuminte unei personalități
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
convingerea că ideile sale sunt Încă actuale. Pentru o mai bună sistematizare a materialului, acesta va fi structurat În patru părți distincte: mai Întâi, el prezintă o serie de argumente care susțin teza autonomiei Transilvaniei, formulate de Molnár Gusztáv, acel politolog din Ungaria de care aminteam anterior; În partea a doua, este vorba despre modul În care sunt receptate și pot fi discutate asemenea teorii În România; În al treilea rând, este analizată, succint, identitatea istorică a Transilvaniei, pentru ca Încheierea să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de considerații redactate În toamna anului 2004 - pentru a Închide cercul pe care l-am deschis acum șapte ani - În care este vorba despre istoria receptării acestui text. 1. În anul 1997, Într-un studiu publicat În revista Magyar Kisebbség, politologul maghiar Molnár Gusztáv formula o pledoarie elaborată În favoarea ideii descentralizării României, a reorganizării ei Într-o structură federală. În cadrul acestei noi formule administrative, Transilvania urmează să constituie una dintre principalele părți componente, deoarece identitatea sa culturală aparte, precum și tradițiile istorice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acord că asemenea forme de organizare răspund mult mai bine necesităților contemporane, În comparație cu formula perimată istoric a statului național centralizat. Nota particulară a articolului lui Molnár este dată Însă de felul În care se aplică această idee la cazul României. Politologul maghiar pleacă de la ipoteza lui Samuel Huntington, potrivit căreia valorile proprii civilizației occidentale nu sunt de natură universală. Ele au apărut Într-o anumită arie geografică, vest-europeană, de religie catolică și protestantă, În cuprinsul căreia s-a dezvoltat o tradiție
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acord cu perspectiva globală a lui Huntington, Molnár Gusztáv nu trage Însă de aici concluzia că România ar trebui tăiată În două, pentru a fi Împărțită Între civilizația occidentală și lumea balcanică. Dimpotrivă, el crede că harta foarte generală a politologului american trebuie nuanțată În cazul diferitelor situații particulare; În consecință, Molnár Încearcă să Își imagineze felul În care „jumătatea” occidentală a României, adică Transilvania, ar putea să atragă restul țării Între frontierele Uniunii Europene. Molnár este categoric atunci când apreciază că
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mod schematic sau, dimpotrivă, prelungind, poate, Într-o viziune personală, unele dintre consecințele afirmațiilor sale. Pentru a avea o perspectivă corectă, fără Îndoială articolul său trebuie citit. În schimb, ideea de a formula un punct de vedere pe marginea opiniilor politologului maghiar - scopul intervenției de față - mi se pare aproape o extravaganță, desigur; nu În raport cu conținutul studiului În discuție, ci În funcție de contextul din care scriu. Mărturisesc că nici nu aș fi făcut-o dacă nu ar fi fost vorba de o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
justificări, voi aborda În continuare tema centrală a studiului lui Molnár Gusztáv, cea a identității istorice a Transilvaniei, elementul care fundamentează de fapt, În viziunea sa, posibilitatea și necesitatea autonomiei sau chiar a devoluției acesteia. În mod aparent surprinzător, teza politologului maghiar, potrivit căreia Transilvania se deosebește de restul României prin tradiție istorică, prin elementele sale de civilizație, cum ar fi atitudinea față de muncă a locuitorilor săi, este una larg Împărtășită și de către români, fie ei savanți sau oameni de rând
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
adjectivul (fiind o singură intrare în dicționar), deci 369 de substantive în total. Unele dintre ele sunt formații în care se recunoaște o structură internă: sufixele -log (alergolog, anatomopatolog, dendrolog, eminegolog, epodemiolog, etruscolog, fitopatolog, fiziopatolog, futurolog, gastroenterolog, gerontolog, oceanolog, paleoantropolog, politolog, scientolog, sexolog, terminolog, turcolog), -tor (conductor 2, dăunător, floricultor, înălbitor, machetator, rașchetator, reparator 2), -or (debarasor, francizor, retușor, supervizor), -ist (automatist, autostopist, bagajist, balcanist, baterist, caloriferist, contorsionist, deltaplanist, editorialist, filigranist, finanțist, folkist, generalist, malagambist, microfonist, monumentalist, nomenclaturist, percuționist, proiecționist, pucist
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
Cartea de aur a Societății sunt înscrise nume de rezonanță în arealul țărilor latine care au arătat considerație pentru țară și poporul român dintre care: Prof. S. de Sèze președinte al Societății Franceze de reumatologie (Paris), Prof. George Uscătescu (Spania), politolog Silvio Berlusconi (Italia), Dr. Emil P. Rațiu (Roma), Prințul Dimitrie Sturza (Elveția), Prof. George Emil Palade premiat al premiului nobel, Preot Radu Mironovici (Germania), Prof. Anghel Rugină (S.U.A). Programul Gintei Latine s-a bucurat de participarea colaboratorilor din
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
foarte largă și până la un punct chiar simplistă) au înscrise în programele lor formarea și consolidarea acestei pături mijlocii. O zonă socială între proletariat și marea burghezie, cu virtuți incontestabile. Oricând putem invoca zeci de citate din ultima generație de politologi români tineri sau relativ tineri. Chiar și un marxist reciclat ca Silviu Brucan recunoaște și teoretizează, în publicații de după 1989, importanța acestor pături mijlocii. Să amintim, cu titlu de simplă exemplificare, doar pe Stelian Tănase: Clasa mijlocie singură poate asigura
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Spiritul dreptei; Exerciții de reacționarism (Cluj-Napoca, Dacia, 1999); În căutarea legiunii pierdute? Cum se explică respingerea acestei publicistici de dreapta, evident regretabile, dacă ea nu ar exista? Sau, și mai aproape de noi, fenomenele negative amintite în Cruciada ortodoxă în școli politologi străini ca Norberto Bobbio și români precum Cristian preda continuă să includă această dicotomie tradițională, uzuală, dar utilă, în Mic dicționar de gândire politică liberală. A susține că nu mai există în cultura română, din ultimul deceniu, un conflict între
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sunt întemeierile pur pragmatice întemeieri de natură filosofică? Waldron însuși acceptă, după cum am văzut, că specificul filosofiei politice este constituit de problemele și justificările de natură normativ-morală, nu de natură "pur" pragmatică (precum cele abordate sau oferite de obicei de politologi/cei care profesează în științele politice). Pledoaria pentru ideea că problemele "instituționale" ridicate de condițiile dezacordului rezonabil generalizat dintre cetățenii unei comunități liberale trebuie soluționate în baza unor argumente pur pragmatice echivalează, altfel spus, cu pledoaria pentru scoaterea acestor probleme
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]