3,781 matches
-
grupării adverse, Ruseteștii. Complotul împotriva domnului, împreună cu fratele său Velica, va duce la condamnarea la moarte, a celor doi, în 1691. Opera cărturarului, vastă și variată, cuprindea lucrări de istorie: “Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron-Vodă încoace”, “De neamul moldovenilor”, “Cronica polonă”, poezie și filosofie :” Poema Polonă” și “Viața lumii”. Scrierile sale aparțin umanismului românesc, forma de manifestare a Renașterii românesti, în secolul al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea. Având o viziune de ansamblu asupra istoriei, Miron Costin a
MIRON COSTIN PATRONUL SPIRITUAL AL LICEULUI. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Argentina Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_576]
-
domnului, împreună cu fratele său Velica, va duce la condamnarea la moarte, a celor doi, în 1691. Opera cărturarului, vastă și variată, cuprindea lucrări de istorie: “Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron-Vodă încoace”, “De neamul moldovenilor”, “Cronica polonă”, poezie și filosofie :” Poema Polonă” și “Viața lumii”. Scrierile sale aparțin umanismului românesc, forma de manifestare a Renașterii românesti, în secolul al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea. Având o viziune de ansamblu asupra istoriei, Miron Costin a abordat problema originii române a
MIRON COSTIN PATRONUL SPIRITUAL AL LICEULUI. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Argentina Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_576]
-
și simplu să se mărite măcar pentru scurt timp, ca sa nu i se scoată porecla de fată bătrână (avea atunci cam douăzeci și cinci de ani), însă anume zvonuri auzite de Stănică fac mai probabilă o altă ipoteză. Bătrânii Sohațchi, foști cârciumari, poloni de origine, aveau ceva avere în bani și în case. Imobilele prețuiau însă prea puțin, fiind vechi. Copiii, ofițeri, țineau să se facă împărțeala, având nevoie de bani, bătrânii nu voiau, până nu făceau un rost fetei. După un consiliu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
talmudiștii pe care îi frecventez eu, zise Genel (din ăi de-ți sorb, una-două, votculița risipită pe mușama ori ți-l agață 91 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Numai pentru a prinde puteri, înainte de a se avânta pe strada Polonă, segmentând Bulevardul Carol, depășindu-l și inundând maidanele din prejurul spitalului Colțea, alcătuind acolo Marea baltă de la Carvasara sau Balta Vămii. Cotlon de apă din care gârlița, culcând la pământ mirosurile iuți ale buruienilor, evada, poposind pe ulicioara Sfinților, scăpa
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
convinge personal dacă mătușa aceea legendară, a domnului Volgoride, este, în mod cert, o femeie bătrână. - Maică! îi va turui, din acea lună, în fiecare dimineață, băbuța (Maica e numele sub care o cunoaște întregul meleag al ulicioarelor Maria Rosetti, Polonă, Colței, Suțu, Sfinților și Slănic). Maică, băiat de ispravă ești. curat ești, chipeș ești. Vreo 30 de ani să tot fi adunat, lângă un bănișor pus de-o parte. Ce te mai zăbovește?... Pune și tăluță mâna de te căsătorește
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mai mânca, dormea puțin, descleșta fălcile, pentru a vorbi, și mai puțin, nu mărturisise nimic, dar nici nu tăgăduise. De altfel, nici nu i se ceruse cu insistență s-o facă, fiindcă acasă la el, în fundul grădinii Maicii, de pe strada Polonă, a grădinițelor altor câtorva surate vecine, precum și în alte o mie de locuri, fuseseră dezgropate mormane, Subcarpați de dovezi. În arestul Prefecturii, captivul se sfârșea și se topea pe picioare, și, deși în România nu fusese încă omologată greva foamei
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lor un fel de curte, compusă din boierănași sărăciți cari, slujind, își recâștigau pe-ncetul o avere din care să poată trăi fără grijă, din rude scăpătate, însă pline de deșertăciune, cari trăiau pe sama vărului avut, din refugiați străini - poloni, unguri sau nemți - cari, mai la velință mai la gospodărie, mai în cancelaria domeniilor, formau o clasă de amploiați, din călugări, feciori de boieri, cari înconjurau mănăstirea spre a trăi bine pe moșiile și la curțile cunoscuților lor, afară de aceea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Conserve străine și române, Coloniale, Fructe exotice etc. Înșirarea mărfurilor constituia un fel de vignetă-broderie, ce cobora pe laturile hârtiei, dîndu-i aspect de bancnotă. Scrisoarea, bătută și ea la mașină, cuprindea următoarele: "D-lui Tudor Ioanide Str. Cotești nr. 35 (Polonă) Avem onoarea a vă aduce la cunoștință că puteți ridica oricând salariul dumneavoastră la Sucursala nr. 4, unde ați fost repartizat. Cu deosebită stimă" Urma ștampila și o iscălitură neciteață, cu creion chimic. După ce parcurse aceste două hârtii, Ioanide se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o prăvălie de cafea și smochine. Față de absurditatea hârtiei, Ioanide simți capul huruindu-l în ciuda iritației, nu-i scăpă și alt amănunt. Scrisoarea era adresată nu la locuința lui, ci în strada Cotești, o stradelă pe lângă biserica uniților din strada Polonă. Ce e acolo? Deocamdată, arhitectul își notă această adresă, apoi, după oarecare codire, depuse la loc hârtiile așa cum le găsise și încuie sertarul la loc, luând cheia falsă. În chiar acea zi, arhitectul intră în Sucursala nr. 4 Manigomian & Comp.
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai aristocrat din lume. Știm asemenea că tocmai aceia ar voi azi anexarea poate la Galiția - la juna Polonie - pentru că li se prezintă din nou ocaziunea de-a se amalgamiza domnia - lor baronii cu conții vechi și cu familiele ruginite polone. Din fericire puțini dintre boierii Bucovinei sunt coprinși de această amețeală. Boierimea Bucovinei, demnă de toată stima și încrederea, a știut și va ști să fie totdeuna în fruntea națiunei din a căreia sân puternic s-a ridicat; dar cumcă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
timp au servit reprezentanții poporelor ce persistă, în opozițiune de stafagiu pentru pseudo - parlamentarismul din Viena, tocmai atâta au ținut sistema răsturnată și puterea și mândria purtătorilor ei. Îndată însă ce au ieșit din senatul imperial tirolezii și după ei polonii, slovenii și triestinii, în același moment a fost pre capăt și cu gloria de pân - acuma a oamenilor constituțiunei din decembre. Acuma e un timp de tranzițiune dintr-o stare nesuferită, nesuportabilă chiar, în niște referințe mai sănătoase și mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sua: ci aicea o pretinde principiul conservărei de sine ca să se sprijinească unul pre altul și să participe la această operă de reconstrucțiune toate popoarele acelea cărora li-s comune interese mai mult ori mai puțin egale sau simile! Dacă polonii și slovenii ar fi primit în februariu 1867 programa ce-o statuase boemii și dacă ar fi ajutat la esecuțiunea ei, s-ar fi scutit pre sine și pre imperiu de multe suferințe și de multe umiliri. Această programă însă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aceea că din partea aliaților noștri naturali n-au venit mai curând la cunoștință. În perioada de tranzițiune de acuma trebuie să ne unim cu toții în aceea că să nu mai cădem din nou într-o greșeală asemenea celei din trecut. Polonul, slovenul, tirolezul și triestinul doresc tot așa de bine ca boemul și moravul ca să vină odată, o stare de lucruri care să respecte drepturile vechie și trebuințele moderne ale fiecăruia din aceste popoare. Să facem dar o mai strânsă ligă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să ne îndestuleze și să îndeplinească toate la care suntem îndreptățiți. Să ne ferim din calea ademenirilor contrarilor, fie ele cât de strălucite! Știm cum că boemul și moravul vor rămânea tari și neclintiți pre lângă, declarațiunea lor, știm cumcă polonul va păstra dreptul său în deplinea lui măsură, știm cumcă slovenul și triestinul se vor aranja după trebuințele lor și că tirolezul va ținea la vechile stipulate ale țării sale, la privilegiele și drepturile sale, însă toate acestea se pot
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
s-au trimis trupe considerabile la marginele Serbiei. Proclamația de război a sultanului cătră popoarele sale au fost primită cu entuziasm din partea musulmanilor. Generalul unguresc Klapka va intra în serviciul turcesc, în care se mai află în însemnate posturi militari poloni: astfel Mustafa Geladdin Pașa (recte Borzecki), șeful ștabului general în tabăra de la Niș, și Handi Pașa (recte Freund), șeful ștabului lui Mukhtar Pașa. [25 iunie 1876] {EminescuOpIX 136} AUSTRO-UNGARIA ["PE LÎNGĂ AGITAȚIUNILE... "] Pe lângă agitațiunile slave din sudul Ungariei, ziaristica ungurească
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ca o unitate absolută, a monarhiei juridice. Libertatea e libertatea de a esploata, egalitatea e egalitate[a] de a deveni tiran ca și vecinul meu, fraternitatea - un moft ilustrat prin guilotină. Să cercetăm în zigzac ideea libertății. Cetățenii germani și poloni (o castă) cereau regelui libertate, adică libertatea de a-și dezbraca țăranii și de-ai spânzura după plac. Olanda cerea pentru comerțul său libertate. Hugo Grotius scrie un compendiu: liberum mare. Englejii răspund: ne iertați - mare clausum. De la bilul maritim
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dezvoltat românii, ca să pricepem și mai bine organizarea lor putredă de stat. Noi am trăit sub influența dreptului public a unui popor republican, în sensul antic al cuvântului - respublica Poloniae. Cetățenii acestui stat era egali; fiecare din ei era statul polon în persoană. Cel din urma șleahțiț care striga în parlament: nie poswoliam Panie, nimicea hotărârea corpului leguitor. Nisipul pustiilor nu poate avea mai mare nestatornicie decât soarta acestei nefericite și totuși nobile nații. Puterea supremă a statului sau, bine zis
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acestei nefericite și totuși nobile nații. Puterea supremă a statului sau, bine zis, scaunul celui întîi dintre egali era mărul de ceartă între cei influenți. Regalitatea electivă i-a omorât politicește; aceasta și escesul libertății individuale. Dar a fi cetățan polon era un privilegiu. Cei mai mulți locuitori - misera plebs contribuens - nu însemna nimic. Poporul era sclavul unui milion de cetățeni poloni. Monarhia aceasta nu este de confundat cu despotismul. Despotismul, adică substituirea voinței individuale în locul armoniei intereselor, după, noi se naște sau
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mărul de ceartă între cei influenți. Regalitatea electivă i-a omorât politicește; aceasta și escesul libertății individuale. Dar a fi cetățan polon era un privilegiu. Cei mai mulți locuitori - misera plebs contribuens - nu însemna nimic. Poporul era sclavul unui milion de cetățeni poloni. Monarhia aceasta nu este de confundat cu despotismul. Despotismul, adică substituirea voinței individuale în locul armoniei intereselor, după, noi se naște sau prin uzurpațiune sau acolo unde, pe aceeași întindere de pământ, o rasă domnește peste altele, mai ales însă o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întindere de pământ, o rasă domnește peste altele, mai ales însă o rasă fundamental deosebită de locuitorii autohtoni. Ex. turcii și slavii, hispanii și maurii ș. a. Dovedirea acestei teorii însă o păstrăm pentru altă ocazie. {EminescuOpIX 168} Acest drept public polon avea mari farmace pentru clasele puternice din țările învecinate. în Prusia boierii începuseră a vorbi leșește de dragul instituțiilor polone, dar Marele Elector îi învață minte, lărgind dreptul breslelor și regulând starea țăranilor. În Suedia boierii vor tot aceste lucruri, încît
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
turcii și slavii, hispanii și maurii ș. a. Dovedirea acestei teorii însă o păstrăm pentru altă ocazie. {EminescuOpIX 168} Acest drept public polon avea mari farmace pentru clasele puternice din țările învecinate. în Prusia boierii începuseră a vorbi leșește de dragul instituțiilor polone, dar Marele Elector îi învață minte, lărgind dreptul breslelor și regulând starea țăranilor. În Suedia boierii vor tot aceste lucruri, încît Casa nefericită a regilor, dotată c-o energie și cu calități rare în istorie, nefiind în stare să înfrîneze
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
moare având o singură nenorocire: are doi fii în loc de unul. Vin războaiele dintre frați, apoi dintre veri, pagini încurcate ale istoriei noastre, din care numai un lucru se vede clar, că unii ajungeau la tron cu ajutorul ungurilor, ceilalți cu al polonilor. Țara se deschide influențelor străine. În aceste turburări trece vremea, până la suirea pe tron a lui Ștefan cel Mare, uzurpator și el, dar mai norocit decât ceilalți. De la 1459 - 1504 se văd din nou efectele stabilității. A fost domnia cea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
puterea lor fizică, armata, pierd guvernul lor național. Cum se schimbase fața lucrurilor împrejurul Romîniei! Polonia căzuse, în locul ei venise Rusia; Transilvania, cu domnia electivă, căzuse în mâinile Austriei, ungurii erau supuși, Turcia începuse a slăbi, România, care moștenise de la poloni nestabilitatea, nu mai avea nimic de pierdut decât doar ficțiunea unei espresii geografice, o schemă pentru însemnarea unei adunături de oameni fără legi și fără cultură. În Moldova [în] special boerimea nu mai semăna de fel cu Nistor și Grigorie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Contingentul cel mai mare de elevi l-au dat Bucovina chiar (109) apoi urmează Galiția (55) Transilvania (5) Moravia (2) România (2) Boemia (1) Austria - de - sus (1). După naționalitate elevii au fost: 73 germani, 47 români, 32 rusneci, 23 poloni. Între frecuența semestrului de iarnă și a celui de vară a anului 1875 - 76 n-au fost deosebire. Pentru anul scolastic curent s-au ales următorii funcționari: rector magnificus d. Zieglauer de Blumental (de la fac. fil. ); prorector: cunoscutul renegat român
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
puteri mari în Europa, cu toate acestea Alexei, tatăl lui Petru cel Mare, au izbutit a îndușmăni aceste două state și a culege foloase. Când electorul Frideric Vilhelm de Brandenburg se coaliză cu Suedia pentru a scăpa Prusia de sub suveranitatea polonă, țariul cuceri Smolensk și Severia de la poloni și aduse pe cazacii din sud sub ascultarea sa. E de prisos de a arăta cum Svedia și Polonia și-au topit puterile între ele și cum Rusia a câștigat însemnate și mari
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]