27,062 matches
-
în celelalte ramuri. Resursele de muncă ale orașului și cartierelor aparținătoare constau în populație feminină încadrată în grupele de vârstă 16-54 ani, populația masculină între 16-59 ani, și persoanele active peste aceste grupe de vârstă. Din forța de muncă angajată, ponderea o dețin cele angajate în sectorul secundar (6048 persoaneă dintre care majoritatea în industria prelucrătoare (5766 persoane). După această perioadă are loc o scădere semnificativă a muncitorilor din industrie, ramura ce s-a confruntat cu foarte multe probleme, ca urmare
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
turism și sport Zona verde este prezentă prin amenajarea a 7, 8 ha parc în zona centrală. Orașul beneficiază de un stadion cu 1000 locuri. Zona turistică este alcătuită din unitățile ce deservesc turismul local cât și în tranzit. Ca pondere aceasta nu este reprezentativă dar este în dezvoltare și de aceea necesită o atenție deosebită în modul în care este prevăzută extinderea și modalitatea de construire pentru a nu se crea disfuncționalități. 5) Zona de godpodărire comunală Aceasta cuprinde construcțiile
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
acestea reprezentând cele mai bune amnplasamente pentru locuințe dar și pentru construcții de altă natură. Terenul arabil, care ocupă cca 4, 7% (152 haă din suprafața agricolă nu este foarte fertil. La momentul actual, pășunile și fânețele constituie suprafețele cu ponderea cea mai mare, ele reprezentând peste 90% din totalul terenului agricol. Această situație a apărut ca o consecință a noilor criterii de recenzare care consideră livadă numai terenul cu pomi aliniați, densitate și productivitate ridicată. Asemenea terenuri sunt numai în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de o parte, inadvertențele în ceea ce privește numărul de animale declarate și producția obținută, iar pe de altă parte creșterea randamentului la diverse rase de animale datorate în primul rând unei mai bune îngrijiri a animalelor deținute de crescătorii particulari, care au ponderile covârșitoare. Cu toate acestea producția globală animală, rămâne încă la valori care nu satisfac necesitățile orașului. Produsele sunt valorificate în mod direct sau sunt prelucrate în unități autohtone sau din împrejurări (Câmpina, Comarnic, Sinaiaă. 7.3.2. Cultura plantelor În cadrul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
care este restrâns (cca 4, 7% din suprafața agricolăă la care se adaugă și slaba productivitate a acestuia (excepție făcând teritorii restrânse corespunzătoare teraseloră cele mai mari suprafețe sunt cultivate cu porumb și cartofi, care dețin în această ordine și ponderile cele mai mari ale producțiilor. Acestea sunt urmate de legumele perene vechi și noi, rădăcinoase, fasole etc. Un loc însemnat îl ocupă livezile cu pomi fructiferi în cadrul cărora prunul reprezintă 56%, mărul 35%, urmând părul, cireșul, vișinul, nucul etc. Pomii
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
compoziția ei fag, pin, molid, larice, paltin montan. Pentru pădurile din localitățile Frăsinet - Nistorești, situate pe un versant ondulat cu expoziție nord-vestică, compoziția este determinată de prezența fagului, mesteacănului, arinului negru. Indicele de apreciere a echilibrului ecologic al peisajului prin ponderea suprafețelor împădurite a scos în evidență, la nivelul localităților componente ale orașului Breaza, existența unor teritorii cu echilibru ecologic foarte puternic afectat (0-5%), pentru localitățile Surdești (0,9%), Podu Vadului (2,4%), Breaza de Sus (1,8%), Breaza de Jos
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a rușilorlipoveni, aceștia fiind răspândiți aproape în toate cartierele din oraș. Până acum circa 50 de ani cei mai mulți ruși-lipoveni locuiau la casă, însă odată cu dezvoltarea orașului, care a impus și lucrări ample de sistematizare, apariția unor noi locuri de muncă, ponderea acestei populații s-a redus treptat, Iașul fiind în prezent singura localitate din cele vizate în care cea mai mare parte a etnicilor lipoveni locuiește la bloc. Marea varietate etnică a orașului Iași este bine evidențiată de datele obținute la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și 12 locuitori în 1966) astfel că în 1977 nu s-a mai înregistrat nici un etnic evreu. La recensământul din 1930, rușii-lipoveni reprezentau 12,5% din populația orașului, situându-se astfel pe poziția a doua între etniile conlocuitoare. În 1992 ponderea acestora a scăzut la 5,9 % din populația orașului, ceea ce reprezenta 2,5% din totalul rușilor-lipoveni din România și 7,4% din populația urbană de rușilipoveni, orașul Tg.Frumos fiind a treia concentrare urbană ruso-lipovenească din țară, după Tulcea și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
deținea 3% din totalul rușilor-lipoveni. Același procent la nivel de oraș le revine și în anul 2011, fiind în continuare și cea mai numeroasă comunitate ruso-lipovenească din județul Iași. Satul Brătești reprezintă comunitatea din județul Iași cu cea mai mare pondere a populației ruso-lipovenești în totalul populației. Cu excepția perioadelor de regim nedemocratic, proporția populației ruso-lipovenești s-a păstrat cam la același nivel depășind ușor jumătate din populația totală (50,9% în 1930, 57% în 1992 și 56,6% în 2011), formată
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
maghiari, 188 ruși, 4 romi, 1 ucrainean, 1 sârb. În decursul timpului structura etnică s-a modificat semnificativ, astfel că în anul 2002 la nivelul comunei au fost înregistrați 5.921 români, 120 rușilipoveni, 28 romi și 1 maghiar. Scăderea ponderii populației evreiești după 1930 în toate localitățile în care era bine reprezentată poate fi pusă pe seama persecuțiilor religioase și politice din prima jumătate a secolului XX, coroborat cu constituirea statului Israel (1948), implicând mișcări migratorii masive. La această scădere au
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
procesul de îmbătrânire demografică. Cu excepția perioadei când oamenii aveau rețineri în exprimarea liberă a apartenenței etnice, satul Todirești a cunoscut o ușoară creștere procentuală a populației ruso-lipovenești până în anul 1992, (0,6% în 1930, 2,7% în 1992), după care ponderea acesteia în totalul populației se reduce la 2,4% în 2002 și 1,8% în 2011. Scăderea numerică de la 90 persoane în 1992 la 84 în 2011 se datorează, în principal, fenomenului îmbătrânirii populației și natalității foarte reduse. În orașul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
la recensământul din 1930 populația de etnie rusă (recensământul nu face diferența între etnia rusă și cea lipoveană) se situa pe locul 3 cu 0,9% din populația totală, după etnicii evrei (33,7%) și germani (1%). În perioadele următoare ponderea etnicilor ruși a scăzut la 0,15% în 1956 și s-a păstrat în jurul valorii de 0,06% la recensămintele din 1966, 1977 și 1992. O ușoară creștere se constată la recensământul din 2002, când populația rusolipovenească avea acceeași pondere
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ponderea etnicilor ruși a scăzut la 0,15% în 1956 și s-a păstrat în jurul valorii de 0,06% la recensămintele din 1966, 1977 și 1992. O ușoară creștere se constată la recensământul din 2002, când populația rusolipovenească avea acceeași pondere ca și etnicii greci și evrei 0,13% - și în anul 2011 când a ajuns la 0,17% din populația totală. Din analiza diagramei care prezintă populația rușilor-lipoveni la ultimele recensăminte, observăm creșteri demografice semnificative în Municipiul Iași și în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și peste. Sora V și colab.( 1996) consideră că “... o populație în cadrul căreia efectivul grupei de 65 de ani și peste deține mai puțin de 7% din total, poate fi considerată “tânără” din punct de vedere demografic. În situația când ponderea populației vârstnice variază între 7% -12% populația respectivă se află în proces de îmbătrânire demografică, iar în cazul în care ponderea populației vârstnice depășește nivelul de 12%, populația este deja îmbătrânită demografic”. În România, structura pe grupe de vârstă reflectă
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
deține mai puțin de 7% din total, poate fi considerată “tânără” din punct de vedere demografic. În situația când ponderea populației vârstnice variază între 7% -12% populația respectivă se află în proces de îmbătrânire demografică, iar în cazul în care ponderea populației vârstnice depășește nivelul de 12%, populația este deja îmbătrânită demografic”. În România, structura pe grupe de vârstă reflectă un proces de îmbătrânire demografică determinat în principal de scăderea natalității, care a dus la reducerea populației tinere (014 ani) și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
vârstnice depășește nivelul de 12%, populația este deja îmbătrânită demografic”. În România, structura pe grupe de vârstă reflectă un proces de îmbătrânire demografică determinat în principal de scăderea natalității, care a dus la reducerea populației tinere (014 ani) și creșterea ponderii populației vârstnice. În anul 2010, grupa de vârstă tânără (0-14ani) deținea 14,95%, cea adultă (15-69 ani) 64,49% , iar cea vârstnică 20,56%. Dacă în anul 2002 populația tânără rusolipovenească din Tg. Frumos reprezenta 19,59%, fiind mai redusă
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
reiese clar din compararea datelor din 2002 și 2011 : vârstnicii de >60 de ani dețineau 14,76% în 2002, valoare dublă față de media pe oraș, iar în 2011 reprezentau 15,68% din populația totală a comunității, de asemenea cu o pondere mai mare față de populația vârstnică a orașului (9,39%). 14,95 64,49 20,56 grupa 0-14 ani grupa 15-59 ani grupa > 60 ani 49 anul 2002 anul 2011 În anul 2011, la Brătești se remarcă valorile procentuale foarte apropiate
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
termen lung a natalității și creșterea speranței de viață care determină o scădere a mortalității. Cu excepția localității Lespezi întâlnim valori ridicate ale populației cuprinse între 15 și 60 de ani, ceea ce asigură o bună participare în economia de azi, însă ponderea redusă a populației din grupa de vârstă 0-14 ani va avea ca efect o îmbătrânire relativă a populației și o 51 slabă asigurare cu resurse de muncă în viitor. Procesul de îmbătrânire demografică poate genera consecințe economice, sociale, demografice și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
războaiele sau migrațiile, care afectează mai ales populația masculină. În general, în comunitățile umane mari structura pe sexe este echilibrată, iar în cele mai mici pot apărea disproporții datorate în primul rând mișcării migratorii. La nivel național se constată o pondere mai mare a sexului feminin, deși se nasc mai mulți copii de sex masculin. Acest fenomen poate fi pus pe seama mortalității mai ridicate, la vârste medii și înaintate, a populației de sex masculin. În anul 2011, la rușii-lipoveni din Iași
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
sunt următoarele : 8,21% masculin și 6,11% feminin la Iași; 10,2% masculin și 7,85% feminin la Focuri; 9,53% 53 masculin și 7,99% feminin la Brătești. Și la vârsta adultă se păstrează o ușoară superioritate a ponderii populației masculine : 32,69% masculin și 28,67% feminin la Iași, 28,92% masculin și 27,8% feminin la Focuri, 32,36% masculin și 28,9% feminin la Brătești, însă la populația vârstnică raportul se inversează în favoarea populației feminine: 9
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și la Brătești, populația ocupată are valori mult mai mari față de media națională (58,98% la Tg.Frumos, 57% la Brătești, față de 43% media națională). Sub această medie se situează populația ocupată din Lespezi (34,14%), în primul rând datorită ponderii mari a populației vârstnice (circa 40%), Iași (40,73%), datorită șomajului și procentului peste medie al populației vârstnice și din Todirești (40,48%). Ponderea mare a populației active și a celei ocupate în cadrul comunităților rusolipovenești se datorează atât numărului mare
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
națională). Sub această medie se situează populația ocupată din Lespezi (34,14%), în primul rând datorită ponderii mari a populației vârstnice (circa 40%), Iași (40,73%), datorită șomajului și procentului peste medie al populației vârstnice și din Todirești (40,48%). Ponderea mare a populației active și a celei ocupate în cadrul comunităților rusolipovenești se datorează atât numărului mare de persoane din grupa adultă, cât și gradului ridicat de ocupare din sectorul agricol, aici intrând și un segment important de populație vârstnică. Implicarea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
nivelul național, mai ales în mediul rural. Din analiza datelor înscrise în tabelul de mai sus reiese că, dintre comunitățile ruso-lipovenești se detașează clar cea din orașul Iași cu 76,39% populație salariată, fiind urmată de satul Lespezi cu o pondere la acest indicator de 40,48%. Un număr mic de salariați și o valoare procentuală corespunzătoare întâlnim în localitățile Brătești (7%) și Focuri (10,92%), situație datorată ofertei reduse de locuri de muncă, fapt ce a determinat migrarea populației cu
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Brătești (7%) și Focuri (10,92%), situație datorată ofertei reduse de locuri de muncă, fapt ce a determinat migrarea populației cu o anumită pregătire profesională spre mediul urban. Acestui fenomen migrațional dinspre mediul rural i se datorează, în mare măsură, ponderea mare a populației salariate și a celei ocupate în sectorul serviciilor în cadrul comunității ieșene. La indicatorul “întreprinzător privat” se evidențiază numeric orașele Iași și Tg. Frumos cu 39, respectiv 16 patroni care desfășoară activități în domenii foarte diverse, de la cele
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
o mare parte din tinerii originari din satele amintite, după terminarea studiilor liceale, postliceale sau universitare se angajează în domenii specifice sectorului terțiar în orașele mai mari sau mai apropiate din Moldova (Iași, Pașcani, Suceava). La Todirești și la Lespezi ponderea mai ridicată a populației din sectorul terțiar se datorează unui număr relativ redus de persoane care activează în învățământ, sănătate și administrație locală. Nivelul de instruire După nivelul de instruire, la nivelul comunității de ruși-lipoveni predomină absolvenții de școli generale
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]