1,140 matches
-
91. 50 Apud Nina Aurora Bălan, Discursul politic românesc, Editura Universitaria, Craiova, 2005, p. 11. 51 Michel Foucault, Ordinea discursului, traducere de Ciprian Tudor, Eurosong&Book, București, 1998, p. 12. 52 Gianni Vattimo, Societatea transparentă, traducere de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța, 1995, p. 7. 53 Constantin Sălăvăstru, Discursul puterii, Editura Tritonic, București, 2009, p. 21. 54 Pierre Bourdieu, Langage et pouvoir symbolique, Editions du Seuil, Paris, 2001. 55 Michel Foucault, Ordinea discursului, traducere de Ciprian Tudor, Eurosong&Book, București, 1998
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fi desăvârșit în sensul ortodox însemnează a vedea lumina lui Dumnezeu strălucind în propria ta minte și a-ți vedea propria minte strălucind suprafiresc în lumina lui Dumnezeu”. Între alte citate categorice, Nichifor Crainic aduce unul de-al lui Evagrie Ponticul, spunând: în contemplația mistică „Hristos ridică firea cugetătoare omorâtă de răutate”. Așa încât nu prin inconștient, ci mai degrabă prin supraconștient, cunoaște omul în stările mistice. („Locul inspirației”). E adevărat că Nichifor Crainic, în aderență cu mistica unui Eckart și Iakob
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Filocaliei se întemeiază pe această idee. A fi desăvârșit în sensul ortodox înseamnă a vedea lumina lui Dumnezeu strălucind în propria ta minte si a vedea propria-ți minte strălucind suprafiresc în lumina lui Dumnezeu. În contemplația mistică, zice Evagrie Ponticul, „Hristos ridică firea cugetătoare omorâtă de răutate” și această ridicare se produce „prin cunoașterea de sine”. „Cînd mintea s a dezbrăcat de omul cel vechi, învață el, și se îmbracă cu cel din har, atunci și propria-i stare și-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
învață el, și se îmbracă cu cel din har, atunci și propria-i stare și-o va vedea în vremea rugăciunii, semănând cu safirul sau cu fața cerului, iar această stare Scriptura o numește și loc al lui Dumnezeu”(Evagrie Ponticul: Deosebirea patimilor și a gândurilor, XVIII. în Filocalie vol. I). Se poate ceva mai limpede și mai categoric pentru a înțelege că nu prin inconștient și nu prin iraționalul abisal se manifestă Dumnezeu în ființa umană, ci prin spirit, prin
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
1888. Dumitriu, Anton, Istoria logicii, vol. II, Editura Tehnică, București, 1995. Dumitriu, Anton, Istoria logicii, vol. III , Ed. Tehnică, București, 1997. Durand, Gilbert, Aventurile imaginii: Imaginația simbolică. Imaginarul, Editura Nemira, București, 1999. Eco, Umbero, Pendulul lui Foucault, vol. II, Editura Pontica, Constanța, 1991. Eco, Umberto, Numele trandafirului, Editura Hyperion, Chișnău, 1994. Eliade, Mircea, Imagini și simboluri, Editura Humanitas, București, 1994. Ellul, Jacques, Histoire des institutios. Le moyen Age, Presses Universitaires de France, Paris, 1962. Esposito, John, Oxford History of Islam, Oxford
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Editura Facla, Timișoara, 1973. Trevelyan, G. M., Istoria ilustrată a Angliei, Editura Științifică, București, 1975. Trousson, Raymond, Voyages aux pays de nulle part. Histoire litteraire de la pensee utopique, Edition de l'Universite de Bruxelles, 1979. Vattimo, Gianni, Sfîrșitul modernității, Editura Pontica, Constanța, 1993. Vauchey, Andre, Spiritualitatea Evului Mediu Occidental, Edituara Meridiane, București, 1994 Villari, Pasquale, La Storia Di Girolamo Savonarola e di suoi tempi, Editore Felic le Moncier, Firenze, 1926. Willis, F. Roy, Western Civilization, 4th Edition, D.C. Heath & Company, 1985
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1962, p. 37. 129 Serge Hutin, Societăți secrete, Editura de Vest, Timișoara, 1992. 130 Francis Bacon, "Critica sistemelor filosofice", în Despre înțelepciunea anticilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, p. 290. 131 Umbero Eco, Pendulul lui Foucault, vol. II, Editura Pontica, Constanța, 1991, p. 45. 132 Francis Bacon, Noua Atlantida, ed. cit., p. 44. 133 Francis Bacon, Noul Organon, ed. cit., p. 35. 133 Francis Bacon, "Douăsprezece cugetări despre interpretarea naturii", în Despre înțelepciunea anticilor, ed. Cit., p. 236. 134 Francis
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
limitat la "fantastic", ci cuprinde în sine toate elementele specifice imaginii sau modalităților de influențare ale acesteia. 11 Angela Botez, "Postmodernismul și valorile postepistemice", în Revista de Filosofie, nr. 4 (iulie-august) 1993, pp. 361-370. 12 Gianni Vattimo, Sfîrșitul modernității, Editura Pontica, Constanța, 1993. 13 Ibidem, p. 7. 14 Ibidem, p. 10. 15 G. H. von Wright, Explicație și înțelegere, Editura Humanitas, București, 1995. 16 Karl Popper, Logica cercetării, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. 17 Realismul lui Popper, pentru a depăși
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
îndoială, această contemplare naturală nu se face fără ajutorul Duhului Sfânt. Ea este a doua treaptă a urcușului duhovnicesc"4. Puterea soteriologică a rugăciunii inimii și a minții revelată de Sfântul Maxim Mărturisitorul 5 apare și în gândirea lui Evagrie Ponticul, în sensul stabilirii unui mediu dialogic autentic cu Divinitatea, rugăciune ipostaziată drept urcușul minții spre Dumnezeu 6 Mântuitorul Iisus Hristos, vorbind prin pilde despre Împărăția Cerurilor, o aseamănă cu o comoară ascunsă în țarină pe care, găsind-o un om
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dumnezeiești și și-a obișnuit rațiunea să-L laude pe Făcător neîncetat prin cântări dumnezeiești, iar simțirea și-a sfințit-o prin imagini curate, acela adaugă la bunătatea naturală a chipului bunătatea voită a asemănării cu Dumnezeu". 6 Cf. Evagrie Ponticul, Tratatul practic. Gnosticul, ediția a II-a, Iași, Polirom, 2003, pp. 112-113: Mintea se întărește când nu-și închipuie nici un lucru lumesc în timpul rugăciunii; Mintea care, cu ajutorul lui Dumnezeu, și-a însușit practica și s-a apropiat de gnoză măcar
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Daniela, "Two Particular Expressions of Neo-Paganism", în Bulletin of the Transilvania University of Brasov, Series VII: Social Sciences and Law, 2013, 1. Taylor, Charles, Etica autenticității, Idea Design & Print, Cluj- Napoca, 2006. Vattimo, Gianni, Gândirea slabă, traducere de Ștefania Mincu, Pontica, Constanța, 1998. , A crede că mai credem, traducere de Ștefania Mincu, Pontica, Constanța, 2005. și John D. Caputo, După moartea lui Dumnezeu, traducere de Cristian Cercel, Editura Curtea Veche, București 2008. Vlăsceanu, Lazăr, Sociologie Sociologie și modernitate, Polirom, Iași, 2007
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
of Brasov, Series VII: Social Sciences and Law, 2013, 1. Taylor, Charles, Etica autenticității, Idea Design & Print, Cluj- Napoca, 2006. Vattimo, Gianni, Gândirea slabă, traducere de Ștefania Mincu, Pontica, Constanța, 1998. , A crede că mai credem, traducere de Ștefania Mincu, Pontica, Constanța, 2005. și John D. Caputo, După moartea lui Dumnezeu, traducere de Cristian Cercel, Editura Curtea Veche, București 2008. Vlăsceanu, Lazăr, Sociologie Sociologie și modernitate, Polirom, Iași, 2007. Zenit, "Los católicos que dejan la Iglesia. Diálogo con el obispo Norberto
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
islamic este, credem, o expresie a conflictului care apare la întâlnirea unei societăți secularizate cu una superficial secularizată. 9 Vezi Mircea Eliade, "Un nou umanism", în Nostalgia originilor, Editura Humanitas, București, 1994, pp. 11-25. 10 Vezi Gianni Vattimo, Gândirea slabă, Pontica, Constanța, 1998; Gianni Vattimo, A crede că mai credem, Pontica, Constanța, 2005; Gianni Vattimo și John D. Caputo, După moartea lui Dumnezeu, Editura Curtea Veche, București, 2008; Richard Rorty și Gianni Vattimo, Viitorul religiei, Editura Paralela 45, Pitești, 2008. 11
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
întâlnirea unei societăți secularizate cu una superficial secularizată. 9 Vezi Mircea Eliade, "Un nou umanism", în Nostalgia originilor, Editura Humanitas, București, 1994, pp. 11-25. 10 Vezi Gianni Vattimo, Gândirea slabă, Pontica, Constanța, 1998; Gianni Vattimo, A crede că mai credem, Pontica, Constanța, 2005; Gianni Vattimo și John D. Caputo, După moartea lui Dumnezeu, Editura Curtea Veche, București, 2008; Richard Rorty și Gianni Vattimo, Viitorul religiei, Editura Paralela 45, Pitești, 2008. 11 Un exemplu despre cum ar rezolva această atitudine nevoia unor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
îi laudă pentru corecta înțelegere a cuvântului prieten/prietenie, cuvânt care ”înduioșează până și sufletele cruzilor geți”. Tot de la el aflăm și despre îndeletnicirile femeilor, care torceau lâna aspră a oilor, iar apa o aduceau acasă pe creștetul capului. În „Pontice” Ovidiu - care se apropie de 60 de ani - vorbind despre versurile sale, ne spune: Mă tem, oare, că nu o să le aprobe îndeajuns Getul? Poate sunt prea îndrăzneț, dar mă mândresc că Istrul nu are un talent mai mare decât
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93505]
-
1940 (7,4 grade Richter) și 4.03. 1977 (7,2 grade Richter), octombrie 2004, etc. Aceste cutremure au produs mari pierderi de vieți omenești și pagube materiale. Alte tipuri de cutremure tectonice din țara noastră sunt: făgărășene, bănățene și pontice. Majoritatea cutremurelor sunt intracrustale, cele vrâncene fiind cele mai adânci. Predicția seismelor Predicția seismelor reprezintă Încă o opțiune de viitor a omenirii. Această predicție este strâns legată de cunoștințele de risc seismic care permit unele aprecieri legate de inventarierea istorică
Prelegeri academice by Prof. dr. LEONARD OLARU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92353]
-
Cutremurele de pământ Cutremurele sunt unele dintre cele mai Întâlnite forme de hazarde În România. În funcție de intensitatea lor, În România se produc cutremure intermediare În zona Vrancei și cutremure normale și superficiale În Banat, Crișana, Transilvania, Făgăraș și În aria Pontică. Efectele primare ale cutremurelor sunt dintre cele mai devastatoare, având În vedere că pot duce la avarierea gravă a construcțiilor sau la distrugerea completă a acestora și chiar la colaps, având la rândul lor consecințe grave, cu răniri de persoane
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
Evagrie Ponticul sau Monahul, ascet din secolul al IV-lea creștin, definea rugăciunea a fi „urcușul minții spre Dumnezeu”, iar teologia „împreuna vorbire cu El”, „convorbirea” cu Părintele Ceresc. Venerabilul Părinte Ion Cârciuleanu, ajuns la vârsta plinătății duhovnicești, a roadelor mântuitoare și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
legătură sufletească, spirituală între noi și Dumnezeu. Rugăciunea este înălțarea cugetului și a inimii noastre spre Dumnezeu. „Cel ce iubește cu adevărat pe Dumnezeu stă de-a pururi de vorbă cu El, cum stă fiul cu tatăl său”, spune Evagrie Ponticul. Rugăciunea face parte din cultul Bisericii creștine, și din zestrea noastră spirituală. A te ruga înseamnă a fi lângă Dumnezeu și Dumnezeu lângă tine. Când te rogi, Dumnezeu se apropie, te ascultă și te ajută. „Și mă cheamă pe Mine
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dar baza lor legală de intervenție în asemenea împrejurări, care nu aveau o conotație strict economică, era limitată drastic. Până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, singura parte a continentului european rămasă inaccesibilă comerțului britanic a fost cea a bazinului pontic. După cum se știe, Poarta s-a opus constant pătrunderii vaselor comerciale străine în Marea Neagră, în scopul menținerii unui monopol economic strict asupra teritoriilor vasale din acest spațiu geografic, în care se aflau și Principatele Române. Această realitate explica parțial ideea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
opus constant pătrunderii vaselor comerciale străine în Marea Neagră, în scopul menținerii unui monopol economic strict asupra teritoriilor vasale din acest spațiu geografic, în care se aflau și Principatele Române. Această realitate explica parțial ideea de dezangajare a Angliei în bazinul pontic, apărută în istoriografia domeniului, când de fapt toate Puterile europene aveau parte de același tratament. Pacea de la Kuciuk-Kainardji din 1774 a creat primul precedent, Rusia reușind să obțină dreptul de libera circulație în Marea Neagră pentru vasele sale comerciale. Aceasta a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Angela, Călărașu, Cristina, Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Mancaș, Mihaela, Pană-Dindelegan, Gabriela, Dicționar de științe ale limbii, Editura Nemira & Co, București, 2005. Balotă, Nicolae, "Un hermeneut al secolului XX", în Euphorion, Cartea Românească, București, 1999. Berechet, Lăcrămioara, Ficțiunea inițiatică la Mircea Eliade, Editura Pontica, Constanța, 2003. Blaga, Lucian, "Orizonturi temporale", în Orizont și stil din Trilogia valorilor, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. Boldureanu, Ioan Viorel, Cultură tradițională orală. Teme, concepte, categorii, Editura Marineasa, Timișoara, 2006. (lucrare disponibilă la adresa http://www.bjt.ro/ bv
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
11 Ovid S.Crohmălniceanu, op. cit., p. 315. 12 Eugen Simion, Mircea Eliade. Nodurile și semnele prozei, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 94. 13 Ibidem, p. 109. 14 Ibidem, p. 443. 15 Lăcrămioara Berechet, Ficțiunea inițiatică la Mircea Eliade, Editura Pontica, Constanța, 2003, p. 233. 16 Ștefan Borbély, Proza fantastică a lui Mircea Eliade, complexul gnostic, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2003, pp. 55 și 142. 17 Matei Călinescu, Despre Ioan P. Culianu și Mircea Eliade. Amintiri, lecturi, reflecții, ediția a II
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pentru a nu se identifica decât cu tăcerea" (Basarab Nicolescu, Michel Camus, Rădăcinile libertății, Editura Curtea Veche, București, 2004, p. 21). 12 Cf. "Heidegger și poezia ca amurg al limbajului", în Gianni Vattimo, Dincolo de subiect. Nietzsche, Heidegger și hermeneutica, Editura Pontica, Constanța, 1994. 13 Interpretarea noastră are în vedere poemele de tinerețe ale lui Ion Barbu, publicate în periodice între anii 1918 și 1921, în Versuri și proză, ed. cit., pp. 75-109. 14 "Intuiția donatoare originară ne dăruiește presentimentul său", "un
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cutremur/ relief schimonosit, devastat/ prăbușiri în sine/ gemete fără ecou/ naufragiu în absența niciunui martor/ Dumnezeu pâlpâie fără vlagă într-un ungher:/ degerată, o mână de copil îl ia sub ocrotire" (Pustiitorul, în op. cit., p. 191). 63 Vol. Prezența, Editura Pontica, Constanța, 1996, p. 52. 64 "Întunericul nu este întuneric la Tine și noaptea ca ziua va lumina" (Ps. 138, 12). 65 "Ca pre-mergere în posibilitate" (Martin Heidegger, Ființă și timp, Editura Humanitas, București, 2003, p. 348), dar nu în relația
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]