4,442 matches
-
civilă, scrisori, memorii către primării), extrase din arhive publice sau deținute de autoare în colecția sa. M-au interesat în chip special aceste documente prin faptul că aproape toate ne transportă în lumea Brăilei de odinioară, printre oamenii care au populat orașul sau au pornit de acolo. Nu fac un secret din legăturile mele afective cu acea lume. Confratele Teodor Vârgolici, brăilean ca și mine (dar încă mai vechi!), însoțește cartea d-nei Cogălniceanu cu o recomandare plină de căldură, cu atât
Documente brăilene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5785_a_7110]
-
la tovarăș și călătorește singur; ca pentru a-și lua adio de la viața de pînă atunci, își vizitează iubita din copilărie - acum femeie măritată - sugerîndu-i acesteia că o vede pentru ultima oară (Floricica); oamenii care, în prima parte a cărții, populau paginile se răresc, se fac tot mai puțini, devenind simple umbre ocazionale; ultimul om întîlnit, înainte ca peregrinul să se cufunde în pustietatea necunoscută, este o făptură simbolică, un călugăr, întruchipare a singurătății monahale, Părintele Ghermănuță; despărțindu-se de acesta
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
apreciază că refuzul armenilor de a participa la Eurovision 2012 ”va altera și mai mult imaginea, deja pătată, a Armeniei".celor două sta Cele două state își dispută de câțiva ani controlul asupra provinciei Nagorno-Karabah, o regiune separatistă din Azerbaidjan populată în majoritate de armeni, iar prelungirea acestor neînțelegeri fac din Caucazul de Sud o sursă de tensiune la nivel mondial, zona fiind situată strategic între Iran, Rusia și Turcia. Citește și:
Armenia nu va participa la Eurovision 2012 () [Corola-journal/Journalistic/58606_a_59931]
-
proiectat cu o inteligență perfidie de William. Acesta din urmă se va sinucide în locul lui pentru a se reîntoarce în acel spațiu virtual, al chatroom-ului, un hotel plin de glasuri și ecouri, așa cum Jack Torrance se întorcea în Hotelul Overlook populat cu fantasmele atroce ale unui alt timp. Remarcabil la acest film este felul în care toate aceste întâlniri virtuale vibrează luminescent, nevrotic, cum absentele, glasurile se transformă în prezente. Semicorporalitatea protagoniștilor presupune contactul diafan al mind game-ului, al iluziilor
Suflete pierdute într-o cameră virtuală by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5878_a_7203]
-
nici egală ca valoare. În fiecare volum întîlnim și poezii obișnuite, dar și poezii de-o frumusețe rară... Și atunci de unde această lipsă de receptare? Răspunsul îl găsim recitind opera urmuziană. Veșnicia, ca și existența, e dominată de non-sens și populată de tot felul de bizarerii... Cu ce-o fi greșit Mihai Ursachi în fața eternității nu știu. Poate a sfidat-o printr-o atitudine arogantă, așa cum, deseori în stare euforică, la masă își sfida convivii? Era și aceasta o mască a
Mihai Ursachi și enigmele receptării sale postume by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/5538_a_6863]
-
fostului domnitor Grigore Ghica, a vornicului Mihail Manu etc. De la „lumea cealaltă” înțeleasă în sens spiritual, Heliade a trecut ușor la „lumea cealaltă” în sens spațial, devenind cel dintîi poet român pentru care Cosmosul ajungea să fie entitate familiară; îl populează încă din tinerețe cu umbrele strămoșilor, cu serafimi și heruvimi, cu spații stelare asemănătoare spațiului pămîntesc. Începe o fascinantă călătorie în geografia necunoscută, călătorie ce va dura toată viața: autorul Zburătorului rămîne singurul poet român de inspirație cosmogonică dinaintea lui
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
pe un drum pustiu și să lovești un înger. Scenele cu cîte doi actori sînt, cele mai multe, foarte tari. Și din poveste - adulter, hoții, găinării, situații absurde, aberante, dialog dintre șefi și subalterni, dintre „deștepți” și „proști”, șmecheri, situații care ne populează realitatea și micimile vieții de zi cu zi - și din mizanscenă. Ritmul este alert, copleșitoare devin toate elementele și nu ai răgaz să-ți tragi sufletul. Uneori, poate că ni-l tragem prea des, din rutină, din plictis, din menajamente
Ghid de folosire by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5656_a_6981]
-
dificili ai copilăriei, unul dintre personajele interpretate de Marian Râlea, se caută și pe sine în toată istoria asta. Caută să înțeleagă acum ce nu a înțeles atunci. Fiindcă îi pasă. Îi privește pe cei din jur, care i-au populat copilăria întrun fel, cu aceeași inocență cu care îi vedem și noi. Desface un gest al Mamei, o vorbă a Bunicii, o uitătură a Bunicului pentru că simte că mai este, încă, ceva de înțeles. Că poți suferi, că poți să
Afară, în fața ușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5801_a_7126]
-
spiritualități. „Cel mai greu este să te pui în starea de a face ceva”, repetă Dan Grigore. Dacă unii dintre noi am ratat povestea asta, cum să facem să-i salvăm de la eșec pe copiii noștri? Cum să facem să populăm țara asta cu insule ale fericirii așa cum este cea pe care am locuit patru zile cu Dan Grigore și tinerii lui? Cum să ne întoarcem fața către valori? Cum să ne înghenunchem vanitatea și să recunoaștem că bîjbîim în întunericul
Întîlniri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5581_a_6906]
-
orbi. Orașul vizibil are o molusca pe dedesubt (subterană orbilor), iar o tentaculă a acestei moluște a prins rădăcina și la suprafață, în casa stranie a Alejandrei. Casa familiei Vidal Olmos este chiar subterană concentrată a orbilor, într-o locuință-cavou, populată cu fapturi ciudate, un spațiu impregnat de frică. Este o casă cu straturi (că un palimpsest bolnav, dar și ca o ceapă). La un alt nivel și cu o altă amploare, subterană orbilor este una a creierelor insidioase, intersectate, este
Ernesto Sábato încâlcit în orașul tentacular by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5590_a_6915]
-
două puncte opuse ale lumii noastre din care autoarea privește realitatea: înălțimea clădirilor de sticlă corporatiste, de unde cerul și iarba nu se văd niciodată, și ghena mizeră a lui nea Zaim, care însă știe să privească spre cer. Romanul este populat cu o mulțime de personaje ale căror existențe constituie și ele, ca niște piese de puzzle, fragmente din realitate. Una dintre vocile narative ale romanului îi aparține lui Augustin Dună, șeful Mirunei, cel care o dusese la spital în ziua
O poveste a zilelor noastre by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/5613_a_6938]
-
sub aspectul imaginii, definind împreună una dintre cele mai captivante și mai emblematice personalități ale artei ruse moderne de secol XX. Căci între lirismul consistent și sarcasmul șfichiuitor, între fermitatea brutală a afirmărilor și duioșia comunicării, se conturează o lume populată în egală măsură de visul oniric al lui Chagall sau dramele de tragică viziune ale lui Bulgakov, de avatarurile regimului sovietic de care Prokofiev, personal, a profitat - regim care, pe de altă parte, l-a folosit și l-a umilit
Lumea solistului muzician... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5640_a_6965]
-
pentru Justiție, Drepturi fundamentale și cetățenie, Viviane Reding. "Buldogul Europei", titrează Heti Valasz, citat de presseurop.eu. Publicație scrie că vicepreședinta Comisiei reprezintă "un nou tip de identitate europeană", pentru că vine din Luxemburg "țară postmodernă", înființată de către Franța și Germania, "populată în proporție de 38% cu străini, în special din Europa de Sud". Ziarul pune criticile aduse de comisa Ungariei pe seama dorinței acesteia de a prelua președinția Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care, de altfel, a și promovat-o în 2009
Reding, poreclită ca Blaga de un ziar apropiat lui Orban:Vrea șefia CE by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56449_a_57774]
-
o legătură de gât, deci ceva ca un șal de interior sau o cravată primitivă. La acest semn atât de concret, pe care găsitorul lui nu-l poate descifra, pentru că nu are obișnuința, nu deține limbajul nivelului de realitate non-fictivă, populat de astfel de obiecte concrete, cu semnificație în doar obiectualitatea lor fizică, infernul unei noi construcții iluzorii își deschide o poartă ca o crevasă amenințătoare: Toate le-am lămurit; bine, de cumnatul Rică nu mai am ce să zic; dar
O noapte furtunoasă prin prisma mai multor niveluri de realitate by Mircea Tomuș () [Corola-journal/Journalistic/4527_a_5852]
-
numește geoficțiuni, adică texte în care „descrierea unui spațiu ipotetic constituie elementul-cheie căruia i se subordonează celelalte, de natură structurală, inclusiv eventualele pasaje narative”. le descriu un spațiu imaginar coerent și efectul lui asupra personajelor care îl construiesc și îl populează. Și, aș adăuga eu, îl subminează. Căci toate aceste orașe inventate (Vavilon, Castrum, Verticity, Musaeum, Cosmovia, Selenia, Antar, Sah- Harah), unele de o mai mare autonomie, altele sugerând legături istorice, cu nume proprii, sunt îndrăzneli, visuri prefăcute, temporar, în realitate
Geoficțiuni by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3290_a_4615]
-
Fetițele, ne aflăm în lumea complicată, guvernată de legi implacabile ale copilăriei și adolescenței, prilej pentru câteva reinterpretări ale unor teme mai vechi (tema dublului, a geamănului diabolic, a adulterului cu consecințe dramatice și a nebuniei). O serie de personaje populează ciclul de proze, traversândule într-un labirint straniu și pitoresc, colorat și dramatic în același timp - în Copilul găsit, rivalitatea dintre două gemene are consecințe teribile, când sora mai puternică, Vika, o atrage pe vulnerabila Gayaneh în jocuri psihologice periculoase
Femei by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3302_a_4627]
-
fiind unul devastator: „Tonul cu care îl pronunța Evghenia Alekseevna îl transforma brusc pe general într-un om de nimic, într-unul care paște oile, într-un bădăran”. O serie de personaje burlești - cu măruntele lor manii și habitudini bizare - populează lumea din Rude sărmane. Universul domestic al acestora e radiografiat atent - și coincide cu radiografia unei lumi aflate la crepuscul - cu prelungirile sale într-o Moscovă profundă, tihnită, aurie și patriarhală ca desprinsă din romanele clasicilor ruși, a cărei armonie
Femei by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3302_a_4627]
-
acestei optici stă în identitatea de substanță între natură și om, firea lumii trecînd în cea a omului cu aceeași ușurință cu care mitul trece în istorie. Numai așa putem înțelege cum o societate supratehnică, cum e azi Japonia, e populată cu ființe care sînt profund tradiționale, refuzînd să renunțe la obiceiurile lor. A patra trăsătură e aversiunea față de rațiunea omului ca măsură a toate. Pentru un japonez vorba carteziană: „cuget, deci exist“ nu are sens în coordonatele minții sale, căci
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
cam ca într-o recentă reclamă la coniac, în care niște țărani mai deschiși la minte din satul Peizani deplâng că n-ai cu cine. O faună declasată, de seraliști, ucenici întârziați dar sperând, poate, la o viață mai bună populează sălile de clasă ale profesorului A.M. E obositor, e frustrant dar, pe de altă parte, permanent poate să apară surpriza de unde nu te aștepți, floarea albastră. Asta e atmosfera poeziilor de tinerețe. O blazare încordată, dacă se poate spune așa
Profesorul A.M. by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3466_a_4791]
-
derizoriul și obscenitatea politicii! Fără vorbe late și fără gesturi teatrale, ca un magician suprem, Agamiță reușește să transforme comunitatea belicoasă, din orașul blestemat de ideologii pragmatice, într-o unitate de îngeri cântăreți, de făpturi verticale, în haine de gală, populând spațiul dintre pământ și cer! Atâta sfințenie izvorâtă din înțelepciunea ușor ramolită a lui Agamiță te face să-ți dea lacrimile! Agamiță este un vultur cu aripi de molton și cu o inteligență diminuată în aparență, din cauză luptelor acerbe
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
note și calificative și conduc o așa-zisă "colonie" care există numai în chiolhanurile lor, care au loc zilnic... Aici, la Rio, și nu doar aici, pleava imundă de la noi are cuvântul. Sunt bețivi, derbedei și hoți notorii, dar ei populează comitetele de ajutor, de binefacere."22 Transmigrația dintr-un partid în altul, bălăceala în apele tulburi ale tuturor ideologiilor nu e o inovație a vremurilor noastre. Ea are înaintași celebri în epoca interbelică și și-a îmbogățit experiența în anii
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
Livius Ciocârlie sau de congenerii lui Mircea Pora, Viorel Marineasa și Daniel Vighi. La Pora relativismul unghiului de vedere se întâlnește cu toleranța cu care e privit nu comunismul crepuscular care e sălbatic, ci umanitatea care, cu enormă tristețe, îl populează. Același relativism îl va ajuta, în fond, să treacă peste/prin toate experiențele personale care se încheie cu revenirea, postrevoluționară, acasă. Miraculos, Monica primește, după tot felul de termene adresate autorităților, dreptul să plece la Paris și rămâne acolo. Urmează
Cronica unui eșec existențial by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/3548_a_4873]
-
p.127). Toate aceste triburi care au trecut În timpuri imemoriale din sudul Franței de azi și peste Pirinei, În Spania, având În componența lor numele sau rădăcina dac, Înrudite Între ele, vorbind probabil aceeași limbă aparțineau fără dubii numeroasei populați de volci din sudul Galiei, o altă formă a numelui de valah, urmași direcți ai pelasgilor. (N. Densușianu, citand din C.I.Liviu). Dar despre asta mai pe larg, În capitolul dedicat numelui de valah. Triburile daursilor locuiau În Dalmația, iar
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
somn pentru că/ numai în vis/ trăiau cu tot trupul odată.” Adică trăiau cufundați în lumea subconștientului, printre marile simboluri ancestrale, unde „păsările lor zburau dormind,/ peștii înotau dormind./ Caii galopau în somn” etc., etc. Numai în această stare ei își populau „în întregime” și „deodată forma”. Poetul nu ne deconspiră identitatea acestor stranii ființe. Între lumea noastră și lumea lor se ridică o perdea de ceață. Există totuși o vagă corespondență între muritorii vii și „nemuritorii morți”. Noi sîntem inversul lor
Cîte ceva despre Nichita Stănescu și matematica sufletului by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/3707_a_5032]
-
plecat. După enunțul ipotezei, apare și demonstrația, învăluită în aburii hipnotici: „Aici dorm eu, înconjurat de el./ Totul este inversul totului...”. Acest „el” de care vorbește poetul poate fi divinitatea sau însuși universul cuprins de somn: „Șirul de bărbați îmi populează/ un umăr. Șirul de femei/ alt umăr.//...// Bat din aripi și dorm/ aici,/ înlăuntrul desăvîrșit/ care începe cu sine și se sfîrșește cu sine...”. Decriptînd această elegie stănesciană, gîndul ne duce la celebrul vers al lui Eminescu „și somnul morții
Cîte ceva despre Nichita Stănescu și matematica sufletului by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/3707_a_5032]