61,812 matches
-
desagii în spate”, când pe străzile celui mai frumos municipiu din Bucovina de Nord ,,și țăranii, și domnii se înțelegeau în limba noastră cea română”. Chemată, ispitită de mirajul târgului organizat în Piața Turcească pentru ,,meșteșugari și artizani ai frumosului popular”, în octombrie 2011, unde n-a fost ceva ca-n poveste, ,,dar varietatea și cantitatea obiectelor expuse a impresionat ca nicicând altă dată” -, autoarea avea să simtă gustul amar, de pelin amar-amar... De ce? Pentru că nu a găsit nimic autentic românesc
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Obiectele de ceramică neagră ale olarilor din satul Kobolcin, raionul Secureni, și din Lviv doar aminteau de minunile incomparabililor meșteri de la Marginea suceveană, icoanele și ouăle încondeiate, din alte pavilioane, având, de asemenea, ceva afinități (s.n.) cu cele ale pictorilor populari din sudul Bucovinei.”. Paragraful de încheiere nu este deloc cruțător, dimpotrivă, pune ...cireașa/ bomboana pe colivă: Am căutat, în acest fascinant arbore al veșniciei populare, o crenguță sau măcar o frunzuliță apropiată sufletului meu, un prosop, o trăistuță dintre cele
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
ouăle încondeiate, din alte pavilioane, având, de asemenea, ceva afinități (s.n.) cu cele ale pictorilor populari din sudul Bucovinei.”. Paragraful de încheiere nu este deloc cruțător, dimpotrivă, pune ...cireașa/ bomboana pe colivă: Am căutat, în acest fascinant arbore al veșniciei populare, o crenguță sau măcar o frunzuliță apropiată sufletului meu, un prosop, o trăistuță dintre cele admirate în copilărie, în casa mare a satului natal. N-am găsit nici un capăt de ață, în afară de ecoul melodiei cu <frunză verde>, auzită cu o
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
stradă, era înconjurat de mulțime”, ,,avea un farmec cuceritor de povestitor și toți îl ascultau cu gura căscată”; ,,...întrebat de ce face atâta paradă de românism - pictează, în exclusivitate, țărani români, casa îi este amenajată în stil românesc, îmbracă deseori costumul popular românesc... - când, de fapt, nu-i decât un străin, aristocratul, înrudit cu mari familii nobile din întreaga Europă, a răspuns: ”; s-a născut la Sankt-Petersburg în 1897; descinde din ramura regală a regelui Frederic al III-lea al Danemarcei și
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
pe verticală -, Maria Toacă îi creionează, inspirat, cu febrilitate, un portret expresiv colegei de profesie și prietenei de 26-27 de ani: Doina Cernica: Scrie mult și scrie bine, semnând pagini întregi în cotidianul Crai nou (unul dintre ziarele cele mai populare și mai răspândite din județul Suceava), în captivitatea căruia se află de-o viață. Și în toate stă pe linia ei dreaptă, nicicând nu-i lipsește acel - rubrica de deschidere a ziarului, unde apare zâmbitoare cu buchetul ei roșu în
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
în negru, pe alocuri cu puțin roșu și albastru vine chiar de la origini, fiind renăscut din liniștea rugăciunii, din smerenia poporului nostru”. Autoarea capitolului Amar de Cernăuți precizează că, după ce a vizitat împreună cu plasticiana salonul cu vechi colecții ale portului popular din Bucovina, a intuit în lucrările pictoriței motive luate parcă de pe catrințe și brâie din secolele trecute: ,,Maica Elena a subtilizat că negrul din lucrările lui Dany Madlen ”. După ce notează că pictorița cernăuțeană Irina Kalenyk - prezentă la lansarea volumului Doinei
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
au sensul pictural și exprimă un spirit modern, imaginativ, profund”. Iată și câteva ,,flori de colț”, cu irizări alpine, dar și de nestemate, cernute din florilegiul mărturiilor autoreferențiale ale pictoriței însăși: ,,Este culoarea care mă definește, deoarece foarte multe piese populare din Bucovina au această nuanță de negru. Începând de la catrințe, vase -, chiar și peisajele din natură conțin un contrast dintre alb și negru, au un verde foarte închis, cel al munților. (...) Toate mânăstirile din sudul Bucovinei poartă sobrietatea și solemnitatea
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
ale izvorului vital de lumină și căldură (Cultul zeului Ra - la egipteni, Apollo - la greci, Mithra - la iranieni). Sărbătorile începeau în jurul datei solstițiului de iarnă (17 - 25 decembrie). Mitraismul a fost o religie centrată pe zeul iranian solar Mithras, devenit popular în rândul militarilor din Imperiul Roman, între secolele I-IV DH, care a avut o mare influență asupra creștinismului în formare cu care a evoluat în paralel până în secolul IV dH ca și zalmoxianismul care se spune ca a dăinuit
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
până în secolul IV dH ca și zalmoxianismul care se spune ca a dăinuit pe teritoril fostei Dacii până după anul 1000 dH. Sărbătorile de iarnă. Deși există deosebiri de la o zonă la alta a țării, așa cum există și în straiul popular - în aceste obiceiuri ca și în portul popular, regăsim elementele esențiale comune, și anume ce au ele comun, același mesaj în care recunoaștem specificul gândirii conceptuale, al sufletului românesc reflectând unitatea în diversitate - fapt ușor de constatat în primul rând
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
se spune ca a dăinuit pe teritoril fostei Dacii până după anul 1000 dH. Sărbătorile de iarnă. Deși există deosebiri de la o zonă la alta a țării, așa cum există și în straiul popular - în aceste obiceiuri ca și în portul popular, regăsim elementele esențiale comune, și anume ce au ele comun, același mesaj în care recunoaștem specificul gândirii conceptuale, al sufletului românesc reflectând unitatea în diversitate - fapt ușor de constatat în primul rând în analiza colindelor. La români Sărbătorile de iarna
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
Crăciunul este sărbătoarea în jurul căreia gravitează o multitudine de cântări - colinde, urări și tradiții specifice, care trimit spre vremuri demult apuse, dar care se regăsesc, surprinzător, în contemporaneitate. În folclorul românesc Colindatul de Crăciun este cel mai important ciclu sărbătoresc popular tradițional, cel mai bogat și colorat prilej de manifestări spiritual - artistice. Sărbătoarea începe cu o zi înainte de Crăciun în Ajunul Crăciunului (24 decembrie). În Ajun, se împodobește și bradul și se pregătesc darurile, ce vor fi aduse de Moș Crăciun
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
vremea când s-a născut Iisus. Melodiile acolindelor u un melos fermecător, iar textele poetice ale lor sunt simple, directe, unice, inegalabile, merg direct în suflet. Tinerei generații îi revine rolul sacrul de a duce mai departe acest inestimabil tezaur popular. Adevarata înnoire a timpului are loc însă, de Anul Nou. întâmpinat cu mese îmbelșugate, petreceri și distracții deosebite printr-o serbare laică numită Revelion. Anul Nou este marcat de „urări”, făcute prin intermediul mai multor ritualuri populare: Plugușorul, Sorcova, Buhaiul, Vasilca
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
departe acest inestimabil tezaur popular. Adevarata înnoire a timpului are loc însă, de Anul Nou. întâmpinat cu mese îmbelșugate, petreceri și distracții deosebite printr-o serbare laică numită Revelion. Anul Nou este marcat de „urări”, făcute prin intermediul mai multor ritualuri populare: Plugușorul, Sorcova, Buhaiul, Vasilca obiceiuri care încă se păstrează, datorită caracterului lor spectacular, dar și prilejului de a petrece. Cercetătorii văd în obiceiurile populare care se desfășoară în această perioadă, ritualuri de renovare simbolică a lumii, de alungare a spiritelor
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
o serbare laică numită Revelion. Anul Nou este marcat de „urări”, făcute prin intermediul mai multor ritualuri populare: Plugușorul, Sorcova, Buhaiul, Vasilca obiceiuri care încă se păstrează, datorită caracterului lor spectacular, dar și prilejului de a petrece. Cercetătorii văd în obiceiurile populare care se desfășoară în această perioadă, ritualuri de renovare simbolică a lumii, de alungare a spiritelor rele, sau de divinație. A doua zi, de ziua Sfântului Vasile, copii cu sorcove frumos ornate, transmit urări oamenilor mari: Urmează, pe 6 ianuarie
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
data Crăciunului. Sărbătoarea Nașterii Sfanțului Ioan Botezătorul, la 24 iunie, se pare că a fost instituită după unii cercetători, spre a înlocui sărbătorile păgâne, cu caracter agricol sau naturist, din epoca solstițiului de vară (22-23 iunie). Drăgaica, Sânzienele în tradiția populară În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica. Deși sunt asociate sărbătorii creștine a Nașterii Sfanțului Ioan Botezătorul și a Aducerii Moaștelor Sfanțului Ioan cel Nou de la Suceava, Sânzienele își au originea într-
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
Nașterii Sfanțului Ioan Botezătorul, la 24 iunie, se pare că a fost instituită după unii cercetători, spre a înlocui sărbătorile păgâne, cu caracter agricol sau naturist, din epoca solstițiului de vară (22-23 iunie). Drăgaica, Sânzienele în tradiția populară În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica. Deși sunt asociate sărbătorii creștine a Nașterii Sfanțului Ioan Botezătorul și a Aducerii Moaștelor Sfanțului Ioan cel Nou de la Suceava, Sânzienele își au originea într-un străvechi cult
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
Nou de la Suceava, Sânzienele își au originea într-un străvechi cult solar. Denumirea este preluată probabil, de la Sancta Diana, zeița silvestra. Sânzienele erau considerate, încă din vremea lui Cantemir, ca reprezentări fitomorfe (Florile de Sânziene) și divinități antropomorfe. În credința populară, Sânzienele erau considerate a fi niște femei frumoase, niște adevărate preotese ale soarelui, divinități nocturne ascunse prin pădurile întunecate, neumblate de om. Nu este exclus ca în vremuri îndepărtate populația din munți să se fi întâlnit la momentele solstițiale (Sânzienele
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
Studenților din București. A fost o lansare neconvenționala, care a oferit participanților (invitați, presa, profesori, studenți) o întâlnire sau reîntâlnire cu asistența tehnică pentru Google și You Tube Cristinel Calmus, web design Dimitris Intzidis , o întâlnire sau reîntâlnire cu muzică populară românească, Maria Tănase, Tudor Gheorghe, Tarkan, George Strait, Grupul folk Atlantis și cu mărturii din activitatea jurnalistică. Ioan Iacob, inițiatorul Clubului de jurnalism Lumină, a anunțat și inițiativa înființării Grupului folk SPECTRUM al Universității Europei de Sud-Est Lumină. La finalul
Lansarea „Clubului de jurnalism Lumina” [Corola-blog/BlogPost/93830_a_95122]
-
pasionați de ideea de a face ceva pentru diaspora, unii dintre ei cu experiență în jurnalism, dar cei mai mulți fără. Efortul lor este unul voluntar, activitatea lor nu este remunerată. Printre realizatori se numără absolvenți de Conservator, interpreți de muzică folk, populară, country modern, precum și ziariști, scriitori, profesori, dar și oameni cu meserii obișnuite. Fiind un radio online poate fi ascultat oriunde în lume. Ne străduim să găsim sponsori, deși nu e deloc ușor. Suntem interesați să facem publicitate pentru a putea
Interviu cu ECATERINA CÎMPEAN – Director General la RADIO „PRODIASPORA” [Corola-blog/BlogPost/93783_a_95075]
-
Liliana Laichici, Petrică Mâțu Stoian, Andreea Voica și Tiberiu Ceia. La 1.00, Ioan Cristian Țăran de la TVR Târgu Mureș scoate Din zestrea Ardealului un „Revelion... ca-n Ardeal”. Cântecele și voia bună continua cu interpreți de renume ai cântecului popular din întreaga țară. Registrul muzical se schimbă la TVR 3 la ora 2.30, odată cu Concertul Simfonia verde, pregătit pentru telespectatori deStudioul teritorial Cluj. Simfonia verde este un proiect inedit, o combinație între muzică electronică și cea simfonica, primul proiect
TVR 3 intră în 2016 cu cele mai frumoase concerte [Corola-blog/BlogPost/93793_a_95085]
-
de Vladimir Streinu într-un alt eseu, care începe tranșant și convingător: ,,Între legendele noastre, dintre care Miorița și Mânăstirea Curții de Argeș ne recomandă ca popor în fața eternității, legenda Luceafărului ocupă un loc particular. Ea nu este o creație populară, care să se fi preschimbat cu timpul în sevă a spiritului nostru literar și să fi hrănit, chiar numai până astăzi, foarte multe variate forme de cultură, așa cum s-a întâmplat cu Miorița și Mânăstirea Curții de Argeș, ci e
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
folosirea materialului poetic respectiv într-un singur sens, prin desăvârșire și complexitate proprie a interzis urmașilor, poate pentru totdeauna, reluarea aceluiași motiv. Luceafărul aparține, așadar, patrimoniului românesc de legende (s.n.) numai prin Eminescu și fără o contribuție deosebită a geniului popular, reprezentând o formă superioară de cultură, un fel de proprietate spirituală a lui Eminescu, fără de care este sigur că am fi fost lipsiți de ea’’. Viața tainică și creația genială a lui Eminescu au avut și au, peste timp, forța
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind“. În Adunarea populară desfășurată pe dealul Filaretului din București, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
în afara țării. În 2013 se înființează Dimișcă Studio/Gallery în inima Bucureștiului, spațiul expozițional al fundației care expune constant artiștii din mișcarea artă brută și valențele ei (folk art, neue invention, artă naivă, artă marginală, art singular,arta naiva ,arta populara contemporana, raw art, outsider art, arta vizionara, art alternativ, artă noua figuratie ). Spațiul este vizibilă la nivel internațional, fiind singurul din Europa de Est de acest fel. Mereu în căutare de nume noi, Dimișcă Studio/Gallery are deja un portofoliu de 100
Ultimul eveniment la Dimisca Studio/Gallery [Corola-blog/BlogPost/93837_a_95129]
-
de deputata Renate Weber (ALDE) și susținut de eurodeputatul socialist Ioan Enciu. Totodată, amendamentul a fost adoptat cu un vot foarte strâns, 28 de voturi pentru, 24 împotriva, fiind susținut de grupurile liberal, socialist și ecologist din PE, în timp ce europarlamentarii populari și euro-sceptici s-au opus. De altfel, europarlamentarul popular Jean-Marian Marinescu, raportorul din umbră, a propus respingerea amendamentului. Printre europarlamentarii români, membri ai Comisiei LIBE, care au votat împotrivă amendamentului se află și Monica Macovei. ActiveWatch mulțumește pe această cale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93846_a_95138]