1,619 matches
-
și simplu personalități magnetice. Unul dintre acestea este demagogul, care se referă la politicianul care caută aprobarea maselor prin formularea de promisiuni de toate felurile. Acesta este cineva care face totul pentru a fi pe placul mulțimii. Mesia și liderul populist se aseamănă, de asemenea, liderilor carismatici. Mesia politico-religios apare doar în societățile preindustriale. Mișcările mesianice din Africa Centrală și de Est sau din Australiasia au revigorat și reinterpretat tradițiile; acestea reprezintă un răspuns pentru a contacta lumea vestică. Astfel de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
caută un trecut mistic pentru a regenera prezentul"24. Peter Worsley, în The Concept of Populism 25, observă o întâlnire între micile ordini sociale rurale și o putere superioară la o scară mai largă din industrie și comerț. Aceste mișcări populiste organizate au luat forme atât de dreapta, cât și de stânga. O altă tipologie a carismaticilor poate să depindă de natura acestor mișcări emergente: populiste, naționaliste, mesianice etc. Carisma trebuie să aibă succes pentru a fi autentică. Fără succes, liderul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
și o putere superioară la o scară mai largă din industrie și comerț. Aceste mișcări populiste organizate au luat forme atât de dreapta, cât și de stânga. O altă tipologie a carismaticilor poate să depindă de natura acestor mișcări emergente: populiste, naționaliste, mesianice etc. Carisma trebuie să aibă succes pentru a fi autentică. Fără succes, liderul moare o moarte de martir sau este exilat. Deși mulți dintre revoluționarii secolului trecut au atras adepți dedicați liderului și cauzei lor, doar puțini revoluționari
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
întâlni pe președintele Partidului Țărănesc Croat. Deplasându-se amândoi la o reuniune de partid, ei au coborât pe drum din automobil și au ajuns în mijlocul mulțimii într-o căruță țărănească. Stere, de origine burgheză, frumoasă figură de doctrinar, reprezenta curentul populist, echivalentul românesc al doctrinei populiste ruse inspirată de Plehanov. Acestor trei lideri trebuie să-l alăturăm pe Madgearu, universitar, economist, teoretician al partidului în materie economică și socială. În 1926, Partidul Țărănesc avea să fuzioneze cu Partidul Național din Transilvania
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Croat. Deplasându-se amândoi la o reuniune de partid, ei au coborât pe drum din automobil și au ajuns în mijlocul mulțimii într-o căruță țărănească. Stere, de origine burgheză, frumoasă figură de doctrinar, reprezenta curentul populist, echivalentul românesc al doctrinei populiste ruse inspirată de Plehanov. Acestor trei lideri trebuie să-l alăturăm pe Madgearu, universitar, economist, teoretician al partidului în materie economică și socială. În 1926, Partidul Țărănesc avea să fuzioneze cu Partidul Național din Transilvania. Liderul acestuia din urmă a
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
brutală a cenzorilor sau datorită vehemenței revistei lui E. Barbu și Vadim Tudor, Luceafărul, care, În spiritul trist-revanșard al autorului Groapei, un prozator autentic, s-a Înregimentat În falsul „elan patriotic” al regimului, ultima diversiune ceaușistă și, ciudat, prima mișcare populistă În politica românească, ce continuă și azi la anumite nivele! Dar... ea, această unitate a vârfurilor literare - care azi s-a pierdut! - nu a reușit mereu În comparație cu sistemele politice similare de la nordul României, să producă nici un fel de rezistență; nu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mai În vârstă - sau mai ales aceștia! -, au crezut că „lucrurile se vor aranja”. Și probabil că ele, „lucrurile”, s-ar fi aranjat dacă... omul ăsta, sprijinit excesiv de Occident și de lumea a treia, capabil de o abilă politică internă populistă, Însă cu propria bază genetică și culturală negativă, aproape de zero, nu Începea să se creadă omul providențial! Și nebunia lui se arată În primul rând În faptul că-și discreditează și distruge propriile structuri: armata, partidul și chiar securitatea. Ei
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
tiparele tradiționalismului (necunoscută fiindu-i la data scrierii eseului, intervenția acestuia din numărul omagial al revistei lui Andrei Pleșu, "Dilema" 1998); Mircea Scarlat, în Istoria poeziei românești (vol. II, 1984), așază poezia eminesciană în "convenția clasicizantă"; Eugen Negrici, în Resursele populiste ale Luceafărului (din "România literară", nr. 17/1996 ( coboară Luceafărul "la nivelul kitsch-ului", având "o atracție plebee"; Dan C. Mihăilescu (într-o tabletă din revista "Luceafărul"): "cât de "reacționar" este Eminescu, reluând astfel într-un alt context ideea lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ori, în privința contemporanilor. Vor o "despărțire" de Eminescu și oameni remarcabili, precum I. Negoițescu, sau Zigu Ornea, sau Mircea Cărtărescu. Sunt puse în discuție opinii recente, din anii '90, cu privire la Luceafărul, de exemplu, se vorbește chiar de o "exegeză eminesciană populistă" în același deceniu în care ne aflăm. Tonul lui Theodor Codreanu nu este unul retoric, căci el încearcă o replică de substanță tuturor celor care într-un fel sau altul au încercat o repunere în discuție, fundamentală, a operei integrale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mult mai puternice decât orice istorie literară. Românii nu-și păstrează identitatea culturală decât prin intermediul manualelor. Desigur, tot ceea ce vine la noi în literatură, ca și în orice alte arte, are caracter imitativ. Rar se întâmplă un fenomen autohton extrem de populist în cadrul destul de larg creat de istorie în timp. Dacă Sadoveanu nu este proustian întru totul, este proustian prin aceeași metodă a uitării, "formă originală de cunoaștere narcisică. Un astfel de Narcis este la Sadoveanu pescarul. Farmecul pescuitului este "în despărțirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
generală din regiune, cu accent pe „spiritul de care e stăpânită țărănimea noastră”, în primul rând față de reforma agrară, dar și față de alte probleme, „exploatate de mulți dintre aleșii neamului în mod greșit și dezastruos”, prin diverse promisiuni electorale și populiste, care nu puteau fi transpuse în practică. O primă constatare a agenților care au cercetat situația la fața locului a fost lipsa acută de alimente și produse de strictă necesitate (gaz, ulei, zahăr, talpă, ceară etc.), ceea ce a creat nemulțumiri
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Banatului care, în opinia lor, trebuia păstrat integral de România și nu împărțit cu Iugoslavia. În Caraș-Severin au avut loc agitații socialiste, care „le turbură liniștea [oamenilor]... amestecându-se în borșurile internaționale”, însă fără un impact vizibil al acestei propagande populiste. Concluziile acestui material a scos în relief câteva lucruri comune la nivelul Transilvaniei: În primul rând, percepția negativă a locuitorilor față de autorități, transpusă prin sintagma „de la țărani se cere totul, dar în schimb nu li se dă nimic”. În al
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
tendințelor de „unitate sufletească” promovate de guvernele de la București; cel de-al doilea curent a fost cel reprezentat de apariția noilor proiecte politice, economice, sociale sau religioase, la care au aderat nemulțumiții de profesie, oportuniștii și cei atrași de ideologiile populiste și/sau radicale. În primul curent s-au remarcat, prin acțiunile întreprinse, mișcările austro-germană, evreiască, polonă și ruteană (ucraineană). Mișcarea austro-germană nu s-a evidențiat prin acțiuni ostile la adresa statului român, însă s-a arătat interesată de evenimentele din Germania
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dinspre Ungaria. Pe de altă parte, activitatea politică a Mișcării Legionare s-a concretizat într-un succes de mase, prin atragerea de aderenți și desfășurarea unor acțiuni pertinente de promovare a propriei ideologii. La baza acestora au stat atât sloganuri populiste, cât și mediatizarea unor realități și nemulțumiri generale, cum ar fi camarila regală, corupția autorităților, limitarea drepturilor cetățenești ș. a. La șase luni după instaurarea dictaturii regale, situația în zona județului Bihor, analizată de Consiliul de Colaborare local, era una fără
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
el avea un program liberal standard. Membrii lui erau mari admiratori ai Europei Occidentale și doreau ca Serbia să adopte instituțiile acesteia. Celălalt partid, al radicalilor, era mai democrat și cu orientare socialistă, avînd mai multe în comun cu partidele populiste, socialiste și anarhiste ale vremii. Acesta sprijinea introducerea dreptului la vot universal pentru bărbați, impozitarea directă și dominarea guvernului de către legislativ, și a fost primul partid sîrb care a încercat să implice țărănimea în viața politică. Liderul lui, Nikola Pašić
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din clientela regimului lui Ferdinand, beneficiara celor mai mari avantaje. Uniunea Agrară era la început o asociere de diverse grupuri și persoane, neavînd deci o ideologie unică sau un program comun. Mulți dintre membrii ei erau puternic influențați de doctrina populistă a vremii, în special de opiniile radicalilor ruși. Ei credeau că sarcina lor era ridicarea nivelului intelectual și moral al țăranilor, punînd deci un mare accent pe educație. Alții considerau că prima necesitate erau acțiunile concrete, cum ar fi măsurile
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fundamentale pe care erau bazate instituțiile politice ale noilor națiuni liberalismul și naționalismul occidental. Eșecul regimurilor independente de a împlini năzuințele și aspirațiile intelectualilor, țăranilor și ale altor grupuri defavorizate lăsa drum deschis altor influențe ideologice. Doctrinele socialiste, comuniste, anarhiste, populiste și, în cele din urmă, fasciste aveau să ofere soluții alternative problemelor existenței moderne. 2 Monarhia dualistă: Austro-Ungaria din 1867 pînă în 1914 Analizînd istoria Imperiului Habsburgic de după 1867, este important să scoatem în evidență faptul că statul avea de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
rezultat al acestui schimb, aproape 100 000 de turci au ajuns să locuiască în Tracia, iar un număr similar de greci la Constantinopol. Problema menținerii monarhiei nu era problema politică prioritară, Regimul militar a organizat alegeri în decembrie 1923. Partidul Populist, care îi reprezenta pe monarhiști, le-a boicotat. Suporterii lui Venizelos au obținut o victorie clară prin alegerea a 250 de reprezentanți, dar și republicanii au dovedit că aveau o forță considerabilă, avînd 120 de delegați. Venizelos a devenit prim-
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
existent și au acceptat egalitatea navală în estul Mediteranei. Între timp, criticile nu numai la adresa lui Venizelos, ci și a regimului republican, erau tot mai aspre. Forțele monarhiste cîștigau din nou popularitate. În alegerile din septembrie 1932, Partidul Liberal și Partidul Populist au obținut aproximativ același număr de voturi. Deoarece Venizelos pierduse majoritatea, a fost înlocuit pentru scurt timp cu Panagis Tsaldaris, care era monarhist. În ianuarie 1933, Venizelos a format ultimul său guvern. Situația politică din Grecia era din nou extrem de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
găsirea unei combinații stabile de partide și a conflictului înverșunat dintre republicani și monarhiști. Venizelos, cel mai experimentat politician grec, a format ultimul lui guvern în ianuarie 1933. În alegerile organizate în martie noul guvern a suferit o înfrîngere dură. Populiștii, care reprezentau cauza monarhistă, au obținut o majoritate de 135 de locuri, față de cele 96 ale liberalilor. Tsaldaris a devenit din nou prim-ministru. Aceste rezultate electorale, cu evidentele lor implicații, au constituit un șoc pentru armată și pentru corpul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Revolta militară a eșuat însă din nou. Deși a existat un oarecare sprijin din Macedonia și din partea marinei, Atena nu a putut fi cucerită. Această acțiune a întărit considerabil poziția regaliștilor. Guvernul aflat sub conducerea lui Tsaldaris și a Partidului Populist avea acum o justificare perfectă ca să-i îndepărteze pe partizanii lui Venizelos din posturile oficiale de stat și din armată. Venizelos, care părăsise țara, a fost condamnat la moarte. Noile alegeri au avut loc în iunie 1935. Deoarece partidul lui
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ca să-i îndepărteze pe partizanii lui Venizelos din posturile oficiale de stat și din armată. Venizelos, care părăsise țara, a fost condamnat la moarte. Noile alegeri au avut loc în iunie 1935. Deoarece partidul lui Venizelos nu a participat, Partidul Populist a repurtat o victorie clară. Singura provocare a fost aceea a Partidului Unionist Regalist al generalului Ioannis Metaxas, care a obținut însă numai o mică parte a voturilor. Tsaldaris a vrut apoi să organizeze un plebiscit asupra chestiunii revenirii regelui
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Grecia. Fondurile americane constituiau însă baza ajutoarelor masive furnizate de Administrația de Ajutorare și Reabilitare a Națiunilor Unite (UNRRA), care a salvat țara de la foamete. Între timp, vechile coaliții politice s-au refăcut; cea mai mare influență era exercitată de populiștii lui Tsaldaris, de liberalii lui Soufoulis, de național-liberalii lui Gonatas și Zervas și de Uniunea Politică Națională alcătuită din adepții lui Papandreou, Panaghiotis Kanellopoulos și Sofoklis Venizelos. Ca și mai înainte, partidele erau grupate în jurul unor personalități puternice. Astfel de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
adunare pe perioada următorilor patru ani. Partidul Comunist era astfel privat de influența politică pe care ar fi putut-o exercita pe calea aceasta. Ținute conform programării în martie 1946, alegerile au fost cîștigate cu o majoritate absolută de Partidul Populist al lui Tsaldaris, care sprijinea reinstaurarea monarhiei. În urma acestei răsturnări a situației, rezultatul plebiscitului referitor la revenirea regelui era previzibil. În septembrie, așa cum era de așteptat, Ghiorghios al II-lea a obținut aprobarea a 68 % din electorat. Ambele acțiuni electorale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nevoile și preocupările grecilor. Obiectivele urmărite de americani nu coincideau întotdeauna cu cele ale grecilor mai cu seamă în privința Ciprului, singura problemă majoră a relațiilor externe ale Greciei. PAPAGOS ȘI KARAMANLIS: GUVERNELE GRECEȘTI PÎNĂ ÎN 1963 Liderii partidelor Liberal și Populist au colaborat în timpul războiului civil. Cabinetele erau alcătuite din reprezentanții centrului și ai dreptei spectrului politic; cel mai puternic partid din adunare era Partidul Populist. Influența dreptei a crescut în același timp în armată și în poliție. Așa cum era de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]