77,188 matches
-
de tipar” fără un acord explicit în acest sens primit din partea Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor. Funcționarii acestei instituții întocmeau note scrise pentru fiecare revistă sau carte ce urma să apară, în care se atrăgea atenția asupra a cinci posibile categorii de „infracțiuni” ale autorilor și editorilor: „1. Denigrarea realității noastre economico-sociale; 2. Manifestări de naționalism; 3. Tendințe obiectiviste; 4. Încercări de propagare a misticismului; 5. Diverse greșeli politice.” (vezi p. IX) În funcție de acești parametri cenzorii puteau să dea verdictul
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
publicate În 2008: „O nouă ședința a Grupului a avut loc În casa parohiala a lui Voicescu, la 17 mai 1990, Într-o atmosferă grea, provocată de protestele turbulente ale lui Sorin Dumitrescu Împotriva revenirii lui Teoctist și a unei posibile reluări a dialogului. Intratabil, violent, și l-a câștigat alături pe Octavian Ghibu și, În cele din urmă, amândoi au amenințat cu retragerea din Grup. Atmosfera s-a domolit numai odată cu apariția lui Nicolae Stroescu-Stînișoară, nume arhicunoscut de la «Europa Liberă
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
văzut cât ești de fermecătoare frumoasă zână a morții ce alungi fiecare durere și trecut la coșul unor amintiri disperate pe care urmează să le spele viața care le-a dat naștere. 958. Suspinul este frontiera dintre lumina speranței și posibilul Întuneric al neîndeplinirii ei. 959. Cine poate Înțelege neînțelesul va ști ce anume este cunoașterea. 960. A crede Înseamnă Înainte de toate ați aminti. 961. Ascultă mai curând de adevărul morții decât de minciunile vieții. 962. Dacă nu ar fi binele
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
spațiul absolutului”. În Încercarea de a identifica spațiile sugerate de poemul eminescian, George Popa distinge Între cele terestre și ideale, văzând În aspirația Cătălinei de a-și depăși condiția, ”elanul structural ființei umane către dezmărginire”. Participarea umană la cosmic este posibilă numai prin eliberarea „din condiția sa de contur”, dar ea nu se produce decât la nivelul sentimentelor. Mai mult decât În alte studii consacrate acestei probleme, George Popa recurge la idealitatea Cătălinei, reinterpretând de fapt dichotomia formă/fond propusă de
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
este promisă prin frumusețea ei „prealuminii astrale”și că această ființă aleasă este frumusețe unică Între pământene, lună Între stele pe plan sideral și fecioară Între sfinți pe plan transcendent, metafizic”. Fără să facem nici o obiecție la această interpretare, Întrutotul posibilă dacă ne referim la prima parte a poemului, vom constata că la sfârșitul său imaginea este alta. Fondul se dovedește mai puternic decât forma În cazul Cătălinei, iar transcendentul și contingentul două realități care nici măcar nu se pot interfera. Dar
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
unirea nu s-a produs niciodată, deși Luceafărul ar fi dorit-o atât de mult. Ideea este evidențiată de autorul Însuși căci, referindu-se la a doua Întrupare a Luceafărului, acesta afirmă că„spațiul său existențial se contaminează astfel, prin posibila fuziune cu spațiul psihic al pământenei” (s.n.), de cele două câmpuri energetice ale condiției umane: patima și suferința”. Dacă admitem că profanul și sacrul, imanentul și transcendentul caracterizează lumi diferite, atunci o idee ca aceasta este extrem de valoroasă : „Hyperion vrea
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
dată când regret că nu sunt un estetician (ca răposatul Marino), ci doar un practician naiv. Să mă strădui, însă, a-ți răspunde. Ei bine, tot dialogul nostru ar deveni cam fastidios și, eventual, am amuți oleacă, dacă ar fi posibilă, acum, reproducerea feței lui Michel Simon la funeraliile lui Fernandel. Clovnul care plânge e, pesemne, cel mai întristător spectacol. Mutra urâtă, dar bonomă sau comică, a lui Simon se transfigurează, într-o doară, prin plânsul ăsta fără lacrimi, prin hohotul
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
ca viziune totalizatoare a vieții și ca discurs narativ, detașat, obiectiv", acest "roman liber" (l-am citat pe Pușkin) este însă calificat, în cele din urmă, drept "poem" sau "epopee romantică". Se pare că lipsa de precizie (atît cît este posibilă - și necesară - în știința noastră literară) în prezentarea problemei deschiderii romantismului spre curentele ce i-au urmat, provine aici, în primul rînd, din terminologia folosită: cuvîntul preferat de cercetătorii români, începînd cu Călinescu, clasicism, nu pare a fi destul de funcțional
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
intermediat de textul piesei. Emil Ivănescu nu-l numește pe Huxley în legătură cu formula despre asociația de idei și victimele ei, deși se referă de mai multe ori explicit la Huxley în cursul piesei. Mnemonist borgesian și el, îndrăgostit de o posibilă reîncarnare a lui Lucy Tantamount, mi-l închipui conștient de asemănarea dintre gura deschisă în rîs a femeii din roman (și a avatarului ei bucureștean) și gurile crocodililor din Jaipur în așteptarea cărnii crude. Eu am crezut multă vreme că
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
luată În sine, indica evantaiul de nuanțe existente În picturile antichității persane, până la semnificațiile contemporane din zona orașului Istambul etc. Reies câteva (alte) aspecte rostite și scrise de prozator sau gazetar: cultul pentru tată (după o realitate existentă și, deci, posibilă, ca În filosofia germană; la noi, Marin Preda, I.D. SÎrbu), reîntoarcerea la copilărie, adolescență, studenție; grija aproape obsesivă pentru raportarea la componente ale naturii oțetari, zăpadă, fire de iarbă, nori, ploaie („a nins indolent și frumos, ca Într un basm
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
muzicale sunt în parte conștient volitive, în parte subconștient implicate în zone formative ale discursului muzical, acțiunea integrată a tuturor acestora desfășurându-se concomitent în diferite fluxuri (planuri) de conștiință. Ceea ce se va pune în cercetarea noastră privind Logica Lumilor Posibile are în vedere mai ales aducerea în prim planul conștiinței active (explicite) de formare a enunțului muzical a unor resorturi interne acționând global-intuitiv în formarea discursului muzical, plasarea acestuia desfășurânduse, conform lecturii tradiționale, într-o zonă superficială de configurare, din
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
lărgit al performanței muzicale privind implicarea persoanei (interpretului) în acest proces, care trebuie dezvăluită în plenitudinea capacităților sale formative: volitive. Ne vom aplica asupra elementelor care țin de acest aspect configurativ al enunțului muzical, din perspectiva Logicilor unor Lumi (muzicale) Posibile (în curs de definire). Orice fragment muzical (sonor) se configurează în funcție de parametrii ce-l definesc și de relațiile dintre aceștia. Din cele deja expuse în intervențiile noastre anterioare am dedus că din punct de vedere fenomenologic discursul muzical se constituie
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
sistemul tonal temperat s-a raportat în istorie la un număr diferit de Hz alocați acestui sunet de referință; idei nedigerate, preluate și dezvoltate „după ureche” în verbiajul curent despre muzică...] Problema mentalului deci, astfel cum apare în Logica Lumilor Posibile privește altfel și radical altfel implicarea persoanei în configurarea enunțului muzical și se referă strict la această problemă. Ca un act de voință artistică structurală. Ca un act de implicare superioară a persoanei în formarea limbajului muzical. Din punctul de
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
urmărind mai ales aspectul estetic al jocului (comunicării), conferind performanței rostul de act de cultură, de superioară ordine a spiritului „făcut sensibil”... Observăm că straturi din ce în ce mai adânci de competență, de „umanitate”, în esență, apar active și activate decizional în Lumi Posibile, departe de a fi (în acest moment) luate în seamă și practicate, după cum spuneam mai deunăzi, în această „conjurație a imbecililor” - în care nu atât termenii apar „degradanți”, cât poezia leneșă (conform poetului-matematician Ion Barbu) in uz. Deci, abordând Logica
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
de a fi (în acest moment) luate în seamă și practicate, după cum spuneam mai deunăzi, în această „conjurație a imbecililor” - în care nu atât termenii apar „degradanți”, cât poezia leneșă (conform poetului-matematician Ion Barbu) in uz. Deci, abordând Logica Lumilor Posibile în sens, rigoare, configurație și performanță s-ar putea face un pas în plus în afirmarea ordinilor implicite în fluxul generator și civilizator al fenomenului muzical, activându-se ca atare resorturi interne, fundamentale în configurarea muzicală a unui fenomen de
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
doilea caz, avem de a face cu întreruperea (totală) a acțiunii muzicale (lapsus, ieșire din procesul „rostirii”, al comunicării muzicale). Pornind de la cele înfățișate mai sus și în sensul tipologiilor morfologice și sintactice studiate în aparițiile anterioare ale Logicii lumilor Posibile vom expune în intervențiile noastre ulterioare anumite studii de caz legate de formarea în performanță a unei muzici cu doi pași privind configurarea enunțului muzical.
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
misiunea până la sfârșit: el e cel care declară la Oficiul stării civile din circumscripția IV decesul lui Mateiu, produs la ora 1 în noaptea de 17 ianuarie 1936, apoi, cu acordul văduvei și sprijin ocult, organizează cea mai grabnică înhumare posibilă, fără diagnosticare medicală, fără trecerea legiuitelor trei zile, fără mobilizarea de rigoare a mondenității Bucureștilor.
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
ferofluid blochează și apariția vârfului inflamator de la 72 ore. În concluzie, complexul ferofluid-diclofenac probabil este concentrat în zona de aplicare a câmpului magnetic extern, determinând o acțiune loco-regională mai intensă a antiinflamatorului. În condițiile noastre experimentale, nu putem exclude o posibilă sumare a efectelor individuale ale diclofenacului, ferofluidului cât și a câmpului magnetic extern asupra fenomenului inflamator.
STUDIU PRECLINIC AL UNUI COMPLEX ?MEDICAMENTOS MAGNETIC? by STEFANICA CAMARUT () [Corola-journal/Science/84120_a_85445]
-
PROF. DR. ING. MARCEL POPA Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr.T.Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Direcția de studiu:Tehnologie protetica și biomateriale Enzimele sunt biocatalizatori cu rol fundamental în reglarea proceselor metabolice, deoarece numai datorită acțiunii lor sunt posibile transformările chimice în organismele vii. Utilizarea preparatelor enzimatice imobilizate în diferite domenii de activitate, cum ar fi: procese chimice, analiza chimică, medicina, industria medico-farmaceutică, tinde să devină o practică de lucru curentă datorită avantajelor pe care le prezintă: folosirea repetată
ENZIME IMOBILIZATE PE SUPORTURI RETICULARE by ROXANA COCEA () [Corola-journal/Science/84129_a_85454]
-
pian a trioului Aubade pentru vioară, violă și violoncel în Do major (titlul inițial, Sérénade pour Violon..., a fost înlocuit ulterior de Enescu cu cel de Aubade pour Violon..., așa cum se poate observa pe foaia de titlu a manuscrisului - o posibilă explicație pentru titlul neobișnuit sub care a apărut opusul în presa lugojeană, o evidentă contradicție de termeni -), la puțin timp după editarea sa (Editura Enoch, Paris, 1903), cântat, posibil, în primă audiție la Lugoj. Trioul Aubade și transcripția pentru vioară
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
de codificare și de feedback-ul de la spectatori. Diversele montări pe care le cunoaște fiecare titlu se completează reciproc chiar dacă unele dintre ele propun soluții opuse pentru aceleași variabile. De altfel, nicio montare nu își propune să redea toate soluțiile posibile, ceea ce face ca o operă cunoscută precum Aida sau Tosca să fie mult mai bogată în conștiința colectivă decât în forma în care este prezentată într-o anumită seară în teatrul X. În ceea ce privește receptarea, trebuie să luăm în considerare mai
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
the interplay between Apophatic and cataphatic theologies In Pseudo Dionysius’ Mystical Theology, 2005, p. 11; articol disponibil la adresa web http://pomomusings.com/wp content/writing/Apophatic.pdf, accesat la 6 Iulie 2011). În timp ce aceste citate toate fac aluzie la o posibilă etapă suplimentară dincolo de dialectica apofatic-catafatică, cel mai interesant citat poate fi regăsit în comentariul lui Paul Rorem (Pseudo-Dionysius: A Commentary on the Texts and an Introduction to Their Influence, New York, Oxford University Press, 1993) asupra primului capitol al Teologiei Mistice
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
rânduri pe pagină. Copist: Ieromonahul Nil din Mănăstirea Cernica (deși nu semnează, scrisul și decorația manuscrisului sunt identice cu cele din ms. 784/2805 din biblioteca mănăstirii Cheia, jud. Prahova, care păstrează semnătura lui Nil<footnote Această descoperire a fost posibilă datorită publicării de către bizantinologii Arhid. Sebastian-Barbu Bucur și Constantin Catrina, cărora le mulțumesc pentru tot sprijinul, a cărții Protopsalți și manuscrise muzicale de la Mănăstirea Cheia-Teleajen, Editura Semne, București, în ianuarie 2013. La p. 33 am găsit un facsimil după ms.
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
virtute, iar „extazul” capătă înțeles în concordanță cu această evoluție. Filon instilează conceptului elenistic al beției un monoteism iudaic și înțelegerea a ceea ce era central convingerilor sale fundamentale, și această interpretare este cea care se poate să fi oferit o posibilă inspirație Sfinților Părinți creștini în utilizarea acestui termen. Pentru Origen, de pildă, unele taine sunt de nepătruns: Tatăl se ascunde în întuneric, tainele sunt accesibile doar îngerilor, însă există și unele descoperite de ființa contemplativă. „Lumina divină ce vine de la
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Theological Studies, 22/1971, p. 370. footnote>. Mistica lui Origen este centrată pe Cuvântul divin, acest Cuvânt fiind perceput prin Sfintele Scripturi. Și în măsura în care Scripturile conțin relatarea Întrupării, mărturii profetice despre aceasta, precum și un comentariu apostolic asupra ei, Origen consideră posibilă contemplarea lui Dumnezeu (în practică, și nu doar teoretic) numai per Christum<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine ..., p. 98. footnote>. Contemplarea Logosului de către suflet este naturală; în contemplarea Logosului, sufletul își recâștigă starea sa adevărată. Teologul și preotul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]