2,303 matches
-
parte nici din structurile cotidianului, căci cea mai mare parte a populației nu interfera, în nici un fel, în viața cotidiană nici cu unii, nici cu alții. În același timp, nu li se poate identifica un rol semnificativ nici în tranziția postcomunistă și încă și mai puțin în tranziția care urmează tranziției postcomuniste. Motivul simplu este că nu au funcționat ca o elită, chiar dacă în unele grupuri de interese au putut juca un rol important. Dar, indiferent de traseul pe care l-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
populației nu interfera, în nici un fel, în viața cotidiană nici cu unii, nici cu alții. În același timp, nu li se poate identifica un rol semnificativ nici în tranziția postcomunistă și încă și mai puțin în tranziția care urmează tranziției postcomuniste. Motivul simplu este că nu au funcționat ca o elită, chiar dacă în unele grupuri de interese au putut juca un rol important. Dar, indiferent de traseul pe care l-au urmat după 1989 mulți dintre membrii acestor grupuri, avem de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
urmat după 1989 mulți dintre membrii acestor grupuri, avem de a face cel mult cu o pluralitate de biografii individuale și nu cu grupuri sociale. Mai mult încă. Dacă o cercetare riguroasă ar dovedi că absolut toate elitele actualei societăți postcomuniste provin exclusiv dintre membrii celor două categorii definite ideologic („nomenclaturiști de nivel secundar” și foști ofițeri de Securitate) - ceea ce acum știm că nu este adevărat nici în România și nici în alte țări foste comuniste -, chiar și acest lucru nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
politice imediate sau paradigme ideologice, motivate, de asemenea, cu prioritate politic. În opinia publică, noii capitaliști români sunt identificați și explicați, simplist și revendicativ, drept „hoți”. Sondajele de opinie ilustrează copios realitatea că, în viziunea populară, noii îmbogățiți ai perioadei postcomuniste sunt mai ales beneficiarii ilegalităților comise, iar sursa avuției lor personale este devalizarea avuției naționale. În cel mai bun caz, ei sunt priviți ca fiind deosebit de „norocoși”, în calitate de câștigători ai loteriilor obișnuite sau ai loteriilor mai speciale reprezentate de variațiile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
România, excepționalitatea ei este, cel mai adesea, justificată prin simpla asociere a acesteia unui mai larg spațiu excepțional, cel al Estului - Huntington ar spune „al ortodoxiei” -, care mai cuprinde Bulgaria, Iugoslavia, Rusia și restul spațiului CSI. Abordarea ideologică a capitalismului postcomunist Ceea ce merită subliniat aici este că oricare dintre cele patru surse majore ale concepției cotidiene - experiența personală a populației, discursul legitimat științific, discursul politic și modelarea tuturor acestora de către mass-media - este lipsită de valoare și legitimare științifică autentică. Altfel spus
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capitalului privat este fie ilegală, fie imorală, fie are ambele trăsături. De asemenea, că funcționarea acestuia are loc mai ales prin deturnarea, printr-un mod sau altul, a fondurilor publice în profit privat, și toate celelalte mituri ale capitalismului românesc postcomunist. Dar în același timp, susține, în contradicție directă cu cele anterioare, întreaga mitologie a economiei de piață postcomuniste, inclusiv tezele superiorității economico-manageriale a sectorului privat în raport cu cel public, a necesității transferului de resurse publice către sectorul privat prin privatizare și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai ales prin deturnarea, printr-un mod sau altul, a fondurilor publice în profit privat, și toate celelalte mituri ale capitalismului românesc postcomunist. Dar în același timp, susține, în contradicție directă cu cele anterioare, întreaga mitologie a economiei de piață postcomuniste, inclusiv tezele superiorității economico-manageriale a sectorului privat în raport cu cel public, a necesității transferului de resurse publice către sectorul privat prin privatizare și prin intermediul reformelor „dureroase” (orice reformă „dureroasă” are ca rezultat final o realocare a resurselor dinspre salariați spre patronat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
existat o mai mare cerere - și, în consecință, o finanțare mai generoasă - pentru proiectele ideologice decât pentru cele de cercetare. Dacă încercăm să lăsăm deoparte această particularitate cultural-economică a evoluției societății românești în tranziție, ușor generalizabilă la nivelul ansamblului societăților postcomuniste europene, primul rezultat pe care îl obținem este că „nimic nu-i nou sub soare”. Ideologiile capitalismului „păcătos” ale sfârșitului de secol XX nu diferă esențial de ideologiile capitalismului „păcătos” sfârșitul secolului al XIX-lea, ilustrate tocmai de cei mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
imoral”, imoralitatea sa provenind nu dintr-o motivație economică, ci din una politică - susținătorii capitalismului se opun „revoluționarilor” lui Lenin. Contradicția dintre cei doi este importantă în prezent pentru că ilustrează exact diferența esențială contemporană dintre Occidentul capitalist și Estul european postcomunist, adică diferența dintre societățile în evoluție și cele în tranziție. Occidentul poate fi mai ușor și este mai frecvent descris în termenii marxiști ai evoluției sociale generate de „motoare” interne, cu precădere economice și tehnologice. În aceste societăți, politicul se
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
motoare” interne, cu precădere economice și tehnologice. În aceste societăți, politicul se adaptează la societate și are mai degrabă rolul pasiv de a reprezenta, la nivelul statului și prin intermediul acestuia, raporturile de forțe economice și sociale din societate. Invers, societățile postcomuniste în tranziție ilustrează modelul leninist de societate, care este transformată prin voința politică a „revoluționarilor” - deveniți în ideologia dominantă doar „reformiști” - și împotriva voinței populației sau a caracteristicilor dominante ale societății. Intelectualitatea românească - și nu numai - a reușit să construiască
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
gata să argumenteze că înșiși capitaliștii se pot opune capitalismului, și de la această teză a excepționalității provine agresivitatea lor în raport cu noua clasă a capitaliștilor români. Probabil că cel mai puternic test de consistență al ideologiei dominante în materie de capitalism postcomunist în România este abordarea pseudo academică a problematicii corupției. Toată lumea, începând cu opinia publică și liderii politici și terminând cu comunitatea academică și specialiștii internaționali, este unanimă în a afirma că în România corupția: (1) există și este pseudo generalizată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Evului Mediu românesc, este o istorie a privatizărilor. Dacă ar fi vorba doar de istoria medievală, această caracteristică nu ar prezenta decât un interes limitat. Dar ea este una cât se poate de contemporană, căci procesul de privatizare în România postcomunistă nu a început cu privatizarea capitalistă, ci cu o privatizare „socială”, mult mai specifică precapitalismului, adică prin împroprietărirea a milioane de cetățeni. În prima etapă a privatizării, întreaga populație cu drepturi politice din România a fost împroprietărită cu terenuri agricole
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
naștere unei societăți de proprietari. Și nu există un adversar mai ferm al capitalismului - construit pe axa capitalist-proletar - decât o societate de proprietari care se opun procesului propriei proletarizări, solicitând pentru aceasta sprijinul statului. Din perspectivă științifică, privatizarea din România postcomunistă are la fel de puține legături cu societatea capitalistă și modernă a Occidentului dezvoltat pe cât avea împroprietărirea țăranilor din România modernă, începută de Cuza în 1864 și terminată abia de Ferdinand în 1923, pentru a fi reluată de comuniști după război. Din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
doua sursă importantă a izolării intelectualității române în raport cu problematica sistemului capitalist ca mod de organizare socială constă în alianța ei politică cu partidele „istorice”. Revirimentul organizării politice din perioada interbelică este un specific al tranziției românești. În nici o altă societate postcomunistă partidele politice din perioada interbelică nu au avut o ascensiune mai semnificativă - preluând guvernarea -, asemănătoare celei din România. Ca în toate țările foste comuniste, problema politico-economică centrală a postcomunismului românesc a reprezentat-o privatizarea, adică transferul avuției naționale în proprietate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ale noii societăți românești. În domeniul intelectual și ideologic însă, efectul acestor evoluții ale intelectualității a fost major și negativ. Cea mai gravă consecință dintre toate a constat în redefinirea, în viziunea cotidiană și a ideologiei dominante, a societății românești postcomuniste drept o societate de proprietari. Evident, nu există o concepție mai profund anticapitalistă decât cea pe care o construiește o societate de proprietari. Într-un fel, chiar și comunismul, care promovează ideologia unei societăți de proletari, lipsiți de orice proprietate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ai foștilor proprietari industriali, iar pe de altă parte, ai noii clase în formare a capitaliștilor naționali. Liderii politici ai tinerilor liberali sunt, înainte de toate, noii capitaliști români. Confruntarea dintre aceștia și „bătrânii” reprezentanți ai liberalismului interbelic produc agitata istorie postcomunistă a Partidului Liberal. În primii ani de după 2000, liberalii se reorganizează și revin la putere. Dar acum nu mai avem de a face cu partidul „noilor capitaliști români”, ci cu un partid al clasei mijlocii. Măsurile politice luate de guvernul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
imediat după revoluție „ca ciupercile după ploaie”, de îndată ce au găsit și cele mai mici nișe de piață liberalizată pe care se puteau manifesta. Cu toate acestea, doar o minoritate extrem de restrânsă va participa cu adevărat la construirea noului capitalism românesc postcomunist. Banii privați sau „capitaliștii pieței” Ideologia cotidiană dominantă, promovată și susținută de intelectualitatea românească de-a lungul întregii tranziții, afirmă și legitimeză o singură cale de formare și succes a capitalistului român: prin valorificarea calităților sale excepționale de personalitate, individuală
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
reprezentau aproape 93%. În schimb, două treimi din comerțul cu amănuntul era realizat de sectorul privat. Un an mai târziu, statul încă mai era proprietarul a 89% din mijloacele fixe, dar comerțul cu amănuntul aparținea covârșitor sectorului privat - 71%. Capitalismul postcomunist românesc a început exact invers decât cel occidental, ilustrat de evoluțiile precapitaliste ale societăților medievale europene. În Occident, noua relație de producție definită de capital și-a asigurat ascensiunea prin dominarea treptată a producției, mai întâi neagricolă, iar apoi, pe măsură ce
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de altă parte, prin intensificarea presiunii pentru recunoașterea politică a acestei baze - un nou sistem de distribuție a avuției și a resurselor -, adică presând pentru o reorganizare de proporții a distribuției puterii și statutelor sociale în societate. Trecerea la capitalismul postcomunist urmează însă o rețetă net diferită. De data aceasta, nu populația se ridică împotriva clasei politice, ci clasa politică acționează împotriva populației; de data aceasta, populația nu este expropriată, ci, dimpotrivă, împroprietărită (exproprierea are loc abia într-o etapă ulterioară
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
din România să se dezvolte, relativ la adăpost de dezbaterea publică și de influența populației, pe celelalte două căi majore de formare a capitalismului românesc: accesul la banul public și privatizarea. Incapacitatea micilor întreprinzători de a deveni marii capitaliști ai României postcomuniste are cel puțin trei cauze importante: socialismul economiei postcomuniste, prezența marelui capital și caracteristicilor noilor întreprinzători. Toate trei, împreună, explică un singur lucru: chiar și în cazurile în care noii întreprinzători au avut parte de un succes suficient de remarcabil
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
publică și de influența populației, pe celelalte două căi majore de formare a capitalismului românesc: accesul la banul public și privatizarea. Incapacitatea micilor întreprinzători de a deveni marii capitaliști ai României postcomuniste are cel puțin trei cauze importante: socialismul economiei postcomuniste, prezența marelui capital și caracteristicilor noilor întreprinzători. Toate trei, împreună, explică un singur lucru: chiar și în cazurile în care noii întreprinzători au avut parte de un succes suficient de remarcabil pentru ca el să permită o acumulare „primitivă” (mai degrabă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
extrem de mari pe care le prezenta gestionarea privată a banilor populației. Iată o caracteristică culturală remarcabilă a noului capitalism românesc. Am văzut deja că, departe de a defini capitalismul ca pe o societate a muncii salariate și eficiente, cultura românească postcomunistă, prin intermediul intelectualilor și al politicienilor, o definea în primul rând ca pe o societate a proprietarilor, un soi de capitalism popular generalizat. Întâlnim acum a doua trăsătură culturală importantă a acestei culturi - separarea bogăției de muncă. Concepția cotidiană, construită pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și camătă - iată unele dintre cele mai vechi forme de existență ale capitalului și care vor contribui esențial la nașterea capitalismului european în secolele XVII-XIX (Brandel, 1985, vol. II, pp.13-38). Această istorie, însă, nu se va repeta în România postcomunistă, chiar dacă ea pornește dintr-o societate destul de asemănătoare cu precapitalismul european. În ciuda succesului lor din primii ani (și chiar a continuării lui, la o rată net mai mică a profitului, de-a lungul întregii tranziții), „chioșcurile” primei piețe financiare din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fi niciodată măcar estimat cu un grad de încredere acceptabilă. Conform unor declarații oficiale făcute de reprezentanții unei guvernări ostile privatizării prin intermediul certificatelor de proprietate - pe care le-a înlocuit cu cupoanele nominale cu valoare fixă -, pe la jumătatea primului deceniu postcomunist, „5-6 milioane de certificate de proprietate ș29-35% din totalul emis - n.m.ț sunt deținute de 34 de persoane.” Alte evaluări, la fel de puțin credibile, fiind realizate fie prin sondaje de opinie, fie prin estimări puțin riguroase ale FPP, conduceau la cifre
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
români a constat în identificarea de posibilități de a efectua transferul acestuia din proprietatea publică în proprietatea privată. În primul rând, în cea mai simplă formă a acestui capital - în formă de bani. Aici mai întâlnim o particularitate specifică tranziției postcomuniste și deloc specifică doar României. Căci, în vreme ce proaspeții întreprinzători își exercitau talentele și noile atitudini „reformiste” în comerțul cu amănuntul - inclusiv prin contrabanda cu produse ale țărilor vecine sau chiar îndepărtate -, clasa conducătoare a economiei socialiste românești intra în „război
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]