1,543 matches
-
singurul cu care mă cunoșteam ceva mai bine. Astfel, În ciuda conflictelor care au măcinat puterea executivă din acel moment, la originea promovării lui Roman la conducerea cabinetului s-a aflat relația sa directă cu unul dintre personajele-cheie ale scenei politice postdecembriste. Acest principiu de socializare ocupațională și familială a permis accesul În funcțiile executive al unor persoane provenind din exteriorul câmpului politic. Acesta a fost și cazul următorilor doi prim-miniștri care au urmat la conducerea executivelor lui Petre Roman. Demisia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
lor este includerea lor În rețelele instituționale și ocupaționale de dinainte de 1989, pentru ceilalți prim-miniștri, ocupația lor În timpul perioadei comuniste este importantă doar În virtutea accesului În sfera politică imediat după 1989, selecția lor propriu-zisă fiindu-le determinată de traiectoriile postdecembriste. În cele ce urmează, vom analiza dacă aceste modele general identificabile pentru selecția unui prim-ministru constituie o excepție sau dacă se pot constitui În exemple ilustrative pentru modurile de selecție a personalului guvernamental. Pentru a analiza aceasta, ne vom
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
perete mai condensează, creând acele mici șuvițe ce-o deosebesc de apa chioară și care se Întorc În ceea ce va deveni Însă, Încetul cu Încetul, majoritar În pahar: amintita apă. Și, privindu-le, meditez la profitul cârciumarului, nu al aceluia postdecembrist, dar al aceluia de dinainte de război: pahar și totodată măsură, era pe atunci țoiul. O cinzeacă ori o sută de rachiu, ca și un sfert de vin, cu toatele erau prezentate clientului În ceva de genul invenției lui Erlenmeyer, adică Într
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ori pe lună, iar în respectivele intervale se efectuau vizite la diferite universități din Țară în grupuri constituite din 3 specialiști. (S au prezentat aceste date oarecum colaterale, întrucât constituie deja informații istorice privitoare la debutul reorganizării învățământului universitar românesc postdecembrist (1989). Șef al nostru sau Președinte a fost numit dl Prof. Mustață, iar adjunctul, semnatarul acestor rânduri. Am lucrat cu toții la această comisie în perioada 1994-2004, realizând un colectiv redutabil prin componența și exigența sa, nota fiind imprimată de șeful
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
lor în plan material și cultural. Trăim într-o lume în care revoluția tehnologică modernă, în particular globalizarea comunicațiilor, transporturile supersonice și interdependența crescândă a industrialismului, impulsionează statele naționale spre uniuni mai largi, reflectând stadii diferite de integrare supranațională. România postdecembristă, ca stat european, a desfășurat o politică externă menită să-i înlesnească o integrare cât mai rapidă în NATO și în Uniunea Europeană. Idealismul acestei politici s-a manifestat prin cultivarea valorilor și principiilor comunitare ale Uniunii Europene. Printre actele de
[Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
Puterea de cumpărare se realizează în actul de comerț, de schimb de bunuri ori mărfuri. O putere de cumpărare în scădere, înseamnă mai puține și din ce în ce mai puține mărfuri care pot fi achiziționate cu aceeași unitate monetară. De exemplu, în România postdecembristă, inflația și salariul real au avut evoluții de forma următoare 1008: Fig. 8.5 Evoluții ale puterii de cumpărare în România după 1990 Repartiția inechitabilă, în interiorul unei societăți, pe care o prilejuiește inflația, duce la o descurajare a populației și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
și acceasi cămara. Cât despre camerele de trecere, nu de puține ori se întâmplă că aceasta să coincidă cu dormitorul unei alte famihi, înghesuita la comun. Promiscuitatea epocii era, așadar, generală. Ceca ce încearcă însă Iliescu să sugereze, în context postdecembrist, este condiția să de student "cinstit și sărac", pe care ar fi avut-o în tot timpul studiilor de la Moscova. Că de obicei, Iliescu uită să ne spună esențialul. Anume, că el nu a fost în U.R.S.S. un student
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Precum și o sumă valutară estimată la circa cincizeci miliarde de dolari. Bogăția Rusiei a disparut într-o gaură neagră, și singuri directorii KGB-ului au avut cheile în mână." Cum vedem, pastrind proporțiile, nu altfel au mers lucrurile în România postdecembrista, încă din primele luni ale lui Illiescu, când s-au pus bazele crimei organizate financiar-bancare. Am văzut cum au dispărut într-o gaură neagră, cu ajutorul BRCE, Rezervă de Stat Valutata a României, precurn și Fondul Valutar Centralizat al Statului. Cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
conferă cîteva pîrghii cu ajutorul cărora poți analiza la nivel macro și micro fenomenele economice, politice și, bineînțeles, sociale ale lumii contemporane. Ei, bine, aceste pîrghii mi-au folosit atît în articolele pe care le-am abordat (mai ales în perioada postdecembristă), cît și în poeziile și în prozele pe care le-am scris de-a lungul anilor. Prin urmare, atunci cînd mi se pune această întrebare răspund: " Da, mi-a folosit foarte mult." Și adaug: Facultatea a reprezentat pentru mine, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cercetător științific și apoi conferențiar doctor universitar la Universitatea "Petre Andrei". Ca personaj, Ștefan Amariței e un introvertit. Marele său avantaj e acela de a nu fi fost pervertit de viața literară, nici în Epoca de aur, nici în cea postdecembristă. Profesiunea de cercetător a fost pentru autorul acestei cărți o umbrelă, care l-a ferit atât de multe compromisuri și alte tare (a se citi meschinării) ale vieții noastre literare, în acest sens, Ștefan e un privilegiat. Credința sa în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
România nu știu să ia drumul țărilor din Africa și Asia" afirma domnia sa -, iar mulți politicieni români manifestă un adevărat "dispreț pentru orice altceva decât Bruxelles și pentru hoteluri de cinci stele". Se subînțelege că această perioadă tragică din istoria postdecembristă a diplomației românești ia sfârșit odată cu vizitele pe care Traian Băsescu le face în țări din Africa și Asia, la loc de frunte aflându-se chiar vizita în Libia de unde a dat această declarație. Nu rezultă din declarația sa cel
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
ar trebui elaborată o lucrare, un proiect, un program sau cum s-o fi numind o asemenea "operă", care să fie dedicată exclusiv chestiunii relațiilor prezente și, mai ales, viitoare cu Rusia. Ea trebuie să plece de la premisa că politica postdecembristă a României față de Rusia nu ne-a fost de folos, ci dimpotrivă. În orice caz, după părerea mea formată în timp și pe baza unei experiențe la fața locului politica externă a României în ceea ce privește Răsăritul (cum ziceți dumneavoastră) trebuie serios
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
modelul „societății bune”, fundamentată pe moralitate, pe echilibrul între libertatea individuală și ordinea moral asumată. În schimb, ideologiile de tip „capital social” lucrează în special prin evidențierea potențialului de acțiune pe care îl are cooperarea (tabelul 21). Deocamdată, în România postdecembristă și în lumea locală care promovează societatea civilă, discursul dominant se desfășoară în termeni de cooperare, asociere, încredere. Acesta este, în esență, discursul liberal, codificat în bună măsură în științele sociale de Putnam (2000). În perspectiva liberalistăa societății civile, asociațiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
după vârsta de trei ani, au de luptat, deseori, cu urmări ale greșelilor săvârșite de părinți în creșterea și educația propriilor copii. După apetitul nepotolit pentru o viață libertină, pentru desfrâu și dezmăț, apetit dobândit și practicat în anii democrației postdecembriste, adolescenții și tinerii contestă prevederile regulamentelor școlare și universitare care, în opinia lor, le-ar limita drepturile și libertățile de manifestare. Așa zisele constrângeri impuse de aceste acte normative nu sunt decât niște palide încercări de instaurare în instituțiile școlare
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
puțin instruite, dacă nu chiar inculte, dar cu un puternic spirit practic și de orientare în viață. Soții dominatoare, care le-au subjugat personalitatea și i-au transformat în ființe docile. Economia de piață a făcut ca în peisajul social-economic postdecembrist să apară în țara noastră oameni de afaceri cu puțină carte sau chiar analfabeți, care au învățat impecabil știința escrocării, a tranzacțiilor murdare, a câștigurilor ilegale. Nu a mai mirat pe nimeni faptul că la începuturile originalei noastre tranziții, într-
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
incomparabil mai bune existente în școlile actuale, cărțile oferite gratuit copiilor, cornul și laptele oferite de stat, ar trebui să fie impulsuri pentru învățătură stăruitoare și rodnică din partea beneficiarilor. Dar se pare că nu sunt... Dascălii pregătiți în anii tranziției postdecembriste, după planuri de învățământ și programe școlare frecvent reformate după inspirația titularilor ce s-au perindat la conducerea ministerului de resort, nu au fost selecționați și pregătiți la nivelul exigențelor actuale. Dumitru Dascălu a aflat cu uimire și revoltă că
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
către democrație, iar o dată cu aceasta societatea se așază în jurul unei vaste clase de mijloc. 16.2. SPECIFICUL SISTEMULUI CAPITALIST ROMÂNESC. CONSIDERATII ASUPRA TRANZITIEI ROMANIEI DE LA ECONOMIA DE COMANDA LA ECONOMIA DE PIATA În cîmpul cunoașterii științifice veritabile, evoluția economiei românești postdecembriste este încă o necunoscută. Transformările economice pe care le parcurge țara noastră ca și celelalte țări postsocialiste își află originea în gravele dezechilibre structurale și perversiuni ale modului de funcționare a economiei moștenite din comunism. Cu un profil de creștere
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
importante, care se înscriu în istoria acestei epoci. A găsit chiar mijloace și energia de a iniția și organiza prima oară în istoria medicinii românești și autohtone un muzeu (nu o expoziție de circumstanță), desființat, din păcate, în anii imediat postdecembriști, animați de un alt fel de demagogie decât cea anterioară. A gestionat asistența studenților, o categorie socială și universitară, aflată, în epocă, în plină sărăcie, a asigurat funcționarea secundariatului clinic (actualul "rezidențiat"), selectarea prin concursuri riguroase a studenților mediciniști, buna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mi-am creat alți dușmani! Raționamentul este următorul. Dacă eu înțeleg texte de Platon, Leibniz, Heidegger sau Husserl, ar trebui să înțeleg la fel de bine textele colegului meu X-ulescu, interdisciplinar de ultimă oră! Un asemenea autor a fost Drăgănescu, primul președinte postdecembrist al Academiei Române, prototip, după părerea mea, al imposturii proliferante astăzi. E.S.: Aveți dreptate în ceea ce privește acest amestec, lipsit de măsură, de tot felul de discipline și terminologii. Să știți că, de altfel, semiologia trebuie folosită în discursul literar-umanist cu mare măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Ștefănescu, valori istorice reale, cu totul inadecvate însă pentru ceea ce literatura română a produs după 1989. În bună măsură aici sunt de acord și cu cei care au atras atenția asupra acestui fenomen cu ani în urmă -, adevărul literaturii noastre postdecembriste este și unul de ordin metacritic. De pildă, romane dificile, foarte bune, dar de o complexitate postmodernă studiată, semnate de Caius Dobrescu sau Ion Manolescu, nu pot fi valorizate fără racordul cu metacritica. Elvira Sorohan se referă în mod direct
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
contemporanul Lovinescu, apărând indirect demnitatea intimității (cu toate că în minimonografiile incluse în istorie face caz "literar" de intimitatea altora) în fond, ghicim o nerostită nemulțumire cu privire la propria viață. Cum confiscarea criticului de către puterea comunistă a devenit un subiect fierbinte al anilor postdecembriști, autoarea propune o ieșire din maniheismul simplist de tipul intelectual vândut-intelectual victimă. Autoficțiunile călinesciene nu coincid obligatoriu cu realitatea biografică, iar Elvira Sorohan alege un astfel de moto precaut al criticului foarte conștient de cele două biografii ale sale una
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
al sectorului administrație locală, secretar general al Primăriei Municipiului București, consilier al primului ministru, subprefect de București, după 1990 devenind consilier guvernamental. Este fondator, împreună cu regizorul Tudor Mărăscu, al Societății culturale și al publicației „Scorpionul”, director al primului teatru privat postdecembrist cu același nume. Desfășoară o susținută activitate publicistică la „Informația Bucureștiului”, „Contemporanul”, „Teatru”, „Ateneu”. I se acordă Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru dramaturgie (1994) și Ordinul „Francisco Miranda”, conferit de președintele Republicii Venezuela, pentru merite culturale și relații de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
decembrie 1918 la Alba Iulia 305 ș.a.m.d. Deși textul manualelor a suferit schimbări uneori dramatice, ilustrațiile însoțitoare, din această specie, nu au fost decât rareori înlocuite, fixând o dată în plus lucrurile de ținut minte. Prima generație de manuale postdecembriste nu s-a diferențiat prea mult de cele din anii '80, multe fiind, de fapt, simple reeditări în condiții de austeritate economică severă. Abia odată cu manualele alternative și cu deschiderea unei competiții serioase între editori s-au putut observa schimbări
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
astfel blocat de forța nebănuită a culturii istorice, a propagandei și a precarității materiale moștenite din anii '80. Ca urmare, Ferdinand de fapt, instituția monarhică în general ca și alte subiecte incomode regimului comunist au revenit în lecțiile de istorie postdecembriste, dar într-o formă serios temperată față de ceea ce se obișnuia în perioada interbelică. Se regăseau doar parțial în paginile primelor manuale tipărite după 1989, care erau în mare măsură tot cele vechi. În plus, erau și ele, tot "unice", controlate
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ceva în encomiastica de gen. Într-adevăr, manualul din 1985, ca și cel din 1989373, erau practic identice cu cel din 1981. Ceea ce autorii înșiși ar fi vrut, poate, să transmită în plus, dincolo de aceste pagini, aflăm din prima ediție postdecembristă a manualului care, sub același titlu de capitol, "Făurirea statului național unitar român", așeza un portret al regelui Ferdinand, apoi lecția despre unirea "Basarabiei, Bucovinei și a Transilvaniei" 374. Completarea textului cu provinciile, personalitățile și inamicii lipsă nu a modificat
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]