5,162 matches
-
poeților cu impact la cititorul grăbit și care utilizează un ”search” pe goole, pentru o poezie care să-i placă sau să-l motiveze emoțional la a degusta lirismul. “Minimalismul literar e o replică la abundența elementelor stilistice ale literaturii postmoderne. Dar, cu siguranță, e și o necesitate solicitată de timpul trăit: foarte informatizat și foarte grăbit”, spune criticul Mircea V. Ciobanu în Minim, despre minimalism- și cred că Tudor, un tânăr implicat și profesional în vâltoarea și turbulențele internetiste, reușește
PREFAŢĂ- TUDOR A. URSENTE, FĂRĂ HASHTAG de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382679_a_384008]
-
mișcarea în Statele Unite, și de asemenea și de definiția dată ei de filosofi precum Gianni Vattimo sau Umberto Eco. Drept urmare, în Europa de Est criticii au dezbătut multă vreme dacă această mișcare poate fi numită Postmodernism sau dacă textele care aveau caracteristici postmoderne erau doar exemple de apropiere a unui concept foarte la modă. D.F.: Putem să privim acest fenomen din mai multe puncte de vedere: primul, al scriitorilor implicați în fenomen în Italia, România sau în alte țări europene. Cred că în
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
convingerea că apreciez cum se cuvine operele Postmodernismului, deși recunosc că le apreciez numai în strînsă relație cu contextul în care au apărut, deci polemice față de Modernism și Existențialism. Cred că marii scriitori Moderniști vor supraviețui mai mult decît cei Postmoderni. L.G.: În conferința dumneavoastră i-ați menționat de multe ori ca teoreticieni importanți pe John Barth și Umberto Eco. Sînt ei printre scriitorii postmoderni preferați de dumneavoastră? D.F.: Cred că răspunsul cel mai cinstit ar fi nu, fiindcă îl apreciez
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
polemice față de Modernism și Existențialism. Cred că marii scriitori Moderniști vor supraviețui mai mult decît cei Postmoderni. L.G.: În conferința dumneavoastră i-ați menționat de multe ori ca teoreticieni importanți pe John Barth și Umberto Eco. Sînt ei printre scriitorii postmoderni preferați de dumneavoastră? D.F.: Cred că răspunsul cel mai cinstit ar fi nu, fiindcă îl apreciez pe John Barth mai mult pentru calitatea eseurilor decît a romanelor sale. Donald Bartheleme însă îmi place mai mult decît John Barth. Îmi place
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
de sensibilitate s-a produs în anii '80 la noi, în anii '60 la alții? De ce apelează Oțoiu la acest discurs? Pentru că se situează într-o tradiție recentă a criticii noastre? Aceea de a stabili premizele mișcării literare optzeciste: premizele postmoderne. Sînt deja evidente după eforturile autorilor înșiși (care au făcut ceva timp postmodernism, fără să aibă clar conceptul - nici în '86, cu numărul celebru al Caietelor critice apele nu erau prea limpezi) și după eforturile observatorilor acestui fenomen literar. Oțoiu
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
diferiți (Cărtărescu, Groșan, Horasangian, Crăciun, spre exemplu). Acea nouă sensibilitate care i-a reunit cîndva mi se pare irelevantă acum. Criticul zilelor noastre trebuie să facă pasul înainte, să facă distincții între acești autori care, fiecare, urmează drumuri separate, toate "postmoderne". Lipsa diferenței specifice m-a determinat să numesc această carte a lui Adrian Oțoiu "manual" - nu este o metaforă, este o descriere cît se poate de obiectivă. Un inițiat nu poate fi speriat de bibliografia foarte bine alcătuită (criticii noștri
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
speriat de bibliografia foarte bine alcătuită (criticii noștri și-au dat de prea multe ori cu părerea asupra postmodernismului fără să consulte cărțile de bază, asta-i altă problemă - bibliografia lui Oțoiu este, într-adevăr, un fenomen în critica noastră postmodernă). Oțoiu face, de fapt, o introducere, destul de cuminte, în postmodernism; alcătuiește un manual. Însă atitudinea sa critică este departe de a fi postmodernă - aceste atitudini sînt foarte rare la noi. Nu cunosc decît una autentică: aceea a criticului Ion Bogdan
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
de bază, asta-i altă problemă - bibliografia lui Oțoiu este, într-adevăr, un fenomen în critica noastră postmodernă). Oțoiu face, de fapt, o introducere, destul de cuminte, în postmodernism; alcătuiește un manual. Însă atitudinea sa critică este departe de a fi postmodernă - aceste atitudini sînt foarte rare la noi. Nu cunosc decît una autentică: aceea a criticului Ion Bogdan Lefter (în Recuperarea modernității) care se întoarce într-o epocă deja clasicizată (cea interbelică) cu o perspectivă asumat postmodernă. Nu te poți postmoderniza
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
departe de a fi postmodernă - aceste atitudini sînt foarte rare la noi. Nu cunosc decît una autentică: aceea a criticului Ion Bogdan Lefter (în Recuperarea modernității) care se întoarce într-o epocă deja clasicizată (cea interbelică) cu o perspectivă asumat postmodernă. Nu te poți postmoderniza prin contact cu materia analizată, deci nu există contaminare. Oțoiu face un manual, foarte util studenților la filologie (și multora dintre profesori), dar nu face un pas înainte. Cartea este foarte bună tocmai din punct de
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
nu e clar că metalepsele din Diderot nu sînt identice cu cele din textele optzeciste? nu se știe că autenticismul interbelic e diferit de cel al unui Nedelciu, spre exemplu? Mai e nevoie să demonstrăm că Insula lui Groșan este postmodernă cînd ea este făcută manifest să fie așa - extrapolînd, un text precum Insula este în aceeași măsură postmodern pe cît era Ion al lui Rebreanu realist... Sînt deja distincții-axiome cu care operăm de ceva timp asupra acestei perioade clasice a
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
că autenticismul interbelic e diferit de cel al unui Nedelciu, spre exemplu? Mai e nevoie să demonstrăm că Insula lui Groșan este postmodernă cînd ea este făcută manifest să fie așa - extrapolînd, un text precum Insula este în aceeași măsură postmodern pe cît era Ion al lui Rebreanu realist... Sînt deja distincții-axiome cu care operăm de ceva timp asupra acestei perioade clasice a postmodernismului românesc. În fond acesta este păcatul fundamental al Traficului de frontieră - perpetuează existența unui conflict literar care
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
precizez că nu am avut intenția să "desființez" o carte eveniment în critica românească. Eveniment prin claritatea problematicii pe care o propune în condițiile în care încă se bîjbîie cînd vine vorba de postmodernism literar. Deși, deja avem clasicii noștri postmoderni... Adrian Oțoiu - Trafic de frontieră, Proza generației '80, Editura Paralela 45, 2000. 262 p., f.p.
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
culturală a Tibetului (Ed. Herald, 150 000 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Forța mării Constituindu-se într-un adevărat elogiu adus mării, benignă și destructivă totodată, cartea are calitățile unei proze postmoderne de o pregnantă libertate a compoziției și de o mare cuceritoare originalitate și un nostalgic filon clasic, o nobilă încredere în destin, iubire, comunicare umană și inteligență. Personajul principal al cărții este marea. Pe țărmul mării se află scena, Hanul
Agenda2003-17-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280952_a_282281]
-
atîtea proiecte utopice de suprimare a eului și după atîtea noi mituri colective“, scriai acolo. Ai păstrat pînă azi aceeași încredere în individ și aceeași perspectivă „optimistă“ asupra capacității poeților de a încarna mituri personale? Ceea ce era important în poetica - „postmodernă” avant la lettre - pe care încercam să o formulez în acel text nu era doar ideea unui mit personal, ci totodată - și mai cu seamă - aceea a unui „imaginar sărac”, pe care-l opuneam imaginarului „maximal” al suprarealiștilor; mai modest
Interviu cu Petr Král - „O reverie asupra cotidianului“ by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Journalistic/2659_a_3984]
-
Fir-ai al dracu de nărod! ... Cu... cu bodega ta cu tot! I-auzi, pupăza... Pupăza mea?! Mărie, notează, fă, că pupăza, fără sau cu rimă în ea, e tocmai ce trebuie la timpurile moderne. Măria: După știința mea, cam postmoderne, dar fie! ...Și ca autor? Reta: Mai încape îndoială?... Celebra Reta Curcubea! Gârlici: cum, lăsând gluma la o parte, doamna mea... Măria (jucând teatru, ușor geloasă): Domn` Gâr lici, păi, dă-o, Doamne iartă-mă, de treabă, după ce nici că
Preţ pe dispreţ. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_109]
-
Chifu, primul debutat editorial din generația 1980, are încă de la Sălaș în inimă, din 1976, o rădăcină dublă. Este, pe de o parte, o rece cerebralitate neomodernistă, înclinată spre evazionism, cultivând metafora rară și prețioasă. Pe de alta, o referențialitate postmodernă, deturnată uneori în parabola metafizică, în care realismul și cotidianul par să implice un tâlc mai mult sau mai puțin codificat. Deși a părut atras de lirica „abstractă”, conceptuală, poetul a reușit până la urmă să-și impună nota personală în
La aniversară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2707_a_4032]
-
cheia succesului. Nesfinții sfinți... nu e neapărat o carte și pentru cititorul religios. Aș zice că mai degrabă este o carte de „îmblânzire”, de împărtășire pentru cititorul secular(izat) în gusturi și preocupări. Am putea spune că e un Pateric postmodern, gândit și scris pentru cititorul grăbit și înstrăinat (cuvânt mai plastic și mai exact decât „alienat”), care și-a pierdut vocația dialogului și a comuniunii. Înainte să se călugărească primind numele de Tihon, Gheorghe Șevkunov (pe numele său de mirean
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
ne arată că lucrurile stau taman pe dos, dezvăluindu-ne în mod surprinză- tor o lume solară, vie, plină de dragoste, compasiune, o lume cu haz, dar și cu adâncime, o lume firească. Și citind viețile cât se poate de postmoderne ale acestor „nesfinți sfinți” e ca și cum am bea o ceașcă de ceai cu părintele Rafail, așteptând trenul care să ne întoarcă în cotidianul nostru în care s-a strecurat deja miracolul schimbării.
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
liră orfică se metamorfozează, astfel, în mâna poetului Drăghici, într-o „armonică roșie lucitoare“ (în cealaltă mână se află „păhăruțul“, paharul cu alcool de la cârciumă, de la restaurantul Casei Monteoru, „în care a scuipat deja moartea“) limbajul se intertextualizează, se democratizează postmodern, capătă accente colocviale, ludico-(auto)ironice, parodice, sarcastice ori balcanic-nastratinești. În esență, poezia devine un joc lucid cu tot felul de fantasme, personale sau livrești (negresa, lunetistul, Africa și vânătoarea de lei, Ismael, Ierusalimul), și de măști poetice, uneori animaliere
Nostalgia Euridicei by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2731_a_4056]
-
în epoca noastră, dintr-o cauză politică. Un asemenea exil posedă și o altă semnificație. Autorul care adoptă limba unei culturi socotite superioare ar reconstitui figura barbarului pus pe cuceriri, ce ar fi de astă dată Parisul modernității sau New-Yorkul postmodern. Spre a avea succes, el trebuie să evite a fi un simplu epigon al modei centrului, aducînd o originalitate care să intereseze, să se impună. Să recurgă la o limbă de circulație universală doar pentru a obține o mai largă
Despre Bilingvism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2620_a_3945]
-
de modulații New Age, cum ar fi cele de „conștiință extinsă”, pe o tablă a interdisciplinarităț ii. Cea din urmă devenise necesară în urma constatării că nici una din discipline nu arăta a avea, singură, instrumentele necesare explicării resorturilor intime ale refuzului „postmodern” de a menține noii actanți în perimetrul vechilor constituiri culturale (și nu numai). Cu alte cuvinte, așa cum observase și G. Steiner, se vădea alterată capacitatea mentalului de a relaționa cu segmentul „clasic” (“vechi”) al culturii. De altfel, în acest sens
Refuzul „postmodern“ al lecturii – un simptom? by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/2773_a_4098]
-
perioada de după anii 1940, iar Norbert Pfaffenbichler i-a filmat pe toți pe Super 8, în alb-negru, supraveghind pe monitor potrivirea lor. The way to M este un road movie postmodernist. Un angajat își realizează activitățile digitale într-un zgârie-nori postmodern. Un incident cotidian cu șeful său declanșează în el o călătorie spirituală. În viziunile lui o întâlnește pe M, muza universală. Arcana are la bază o partitură compusă în anii ’80 de către John Zorn, “Treatment for a Film in Fifteen
Scurt FilmAT, filme austriece săptămâna aceasta [Corola-blog/BlogPost/98297_a_99589]
-
fără precedent a ofertei culturale, începând din ianuarie 2013, Artmark aduce un plus de dinamism acestui segment de piață, oferind accesul la operele celor mai valoroși pictori români unui public mult mai larg, dincolo de granițele Capitalei. În anul 2012, arta postmodernă și contemporană a reușit să strângă cele mai înalte sume din scurta istorie a licitațiilor dedicate exclusiv acestui segment. Cu un total de vânzări de 240.000 € și o rată de adjudecare de 83,12% Licitația de Postmodernism și Contemporană
Cea mai importantă expoziţie de artă românească vine, în premieră, la Braşov [Corola-blog/BlogPost/98354_a_99646]
-
Muzeul Național de Artă Contemporană, Ambasada Israelului în București. Parteneri media: 121.ro, Art Act Magazine, Art Clue, Art Out, B365, Ceașca de Cultură, Citadinul, Cooperativa Urbană, Decât O Revistă, Designist, Feeder, Getlokal, Gingergroup, înFestival, Modernism, nicecream.fm, Orașul Meu, Postmodern, sub25, The Institute, Think Outside The Box, Veioza Arte, Weart, Zeppelin, Ziarul Metropolis, Zile și Nopți. WASP — Working Art Space & Production este un spațiu independent alternativ dedicat dansului contemporan, experimentelor în arta vizuală, teatrului contemporan underground și dependenților de multimedia
eXplore dance festival #9 3 — 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/98531_a_99823]
-
strada Ion Minulescu 67-93, Fabrica Flaros, Corp E, Etaj 2. - WASP Parteneri media: 121.ro, Art Act Magazine, Art Clue, Art Ouț, B365, Ceașcă de Cultură, Citadinul, Cooperativa Urbană, Decât O Revistă, Designist, Feeder, Getlokal, Gingergroup, înFestival, Modernism, Orașul Meu, Postmodern, sub25, The Institute, Think Outside The Box, Veioza Arte, Weart, Zeppelin, Ziarul Metropolis, Zile și Nopți.
birdville — un spectacol de Simona Deaconescu [Corola-blog/BlogPost/99031_a_100323]