1,516 matches
-
democratice înfăptuite în Rusia, Austro-Ungaria și Germania, socialiștii cer muncitorilor din aceste țări "să dezvolte instituțiile democratice și republicane favorabile ascensiunii socialiste". Aceasta înseamnă reafirmarea legăturii indisolubile existente între democrație și socialism, enunțată de nenumărate ori înainte de 1914, însă acest postulat fundamental al mișcării muncitorești capătă acum o semnificație diferită, avînd în vedere existența revoluției bolșevice această formă de dictatură care, potrivit afirmațiilor suedezului H. Branting, în prezidiul dezbaterilor de la Berna, "înjosește numele de socialism". De fapt, prima conferință socialistă internațională
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
suprime democrația; misiunea sa istorică este, dimpotrivă, aceea de a desăvîrși democrația" prin stabilirea unei legislații adecvate, aceasta însemnînd situarea sa în lumina tezelor socialismului internațional anterior lui 1914, dar într-un context total diferit. Consecințele politice ale unui asemenea postulat ajung la o condamnare fără drept de apel a regimului sovietic, acea "formă de dictatură a unei părți a proletariatului". Nu e de mirare că printre susținătorii acestei analize, dezvoltată și de Kautsky, se află menșevici precum F. Dan sau
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Paris se divizează, fără a ajunge la vreun rezultat concret. Pînă la izbucnirea celui de-al Doilea Război mondial, prăpastia se va adînci și mai mult în ISM, între cele două concepții contrare ale luptei socialiste, ele însele rezultînd din postulate diferite. Obiectivele comune, o orientare acceptată de toți vor deveni imposibile socialiștilor, aflați în dispută cu fasciștii și adesea constrînși la exil și celor care, avînd deja acces la putere, resping orice formă de luptă revoluționară. Între aceste două tendințe
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
aceasta își face apariția, la acest sfîrșit al anilor '40. Bineînțeles, aceste analize nu sînt dezvoltate atît de brusc în cadrul COMISCO-ului. Ele condiționează totuși, și de o manieră directă, argumentarea Laburiștilor față de celelalte partide socialiste europene; plecînd de la asemenea postulate, ei dezvoltă, de asemenea, o viziune specială față de acestea, pronunțîndu-se pentru dificultatea și chiar imposibilitatea unei cooperări între diferitele compozante ale socialismului. Să dăm aici din nou cuvîntul lui Healey, care, în 1950, se exprimă în legătură cu acest subiect 21. Acesta
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
oricărei reforme. Aceste particularități explicate de istorie antrenează comportamente opuse în aceste două zone geopolitice. Alternanța este posibilă în Europa de Nord și mult mai dificilă în cea de Sud, incapabilă să guste din avantajele unei vieți democratice. Avînd în vedere asemenea postulate, Healey refuză orice amestec străin în afacerile Laburiștilor. Acesta ar fi inevitabil în cadrul unei mișcări internaționale în care partidele socialiste din Europa de Sud și Est, cele mai numeroase de altfel, ar dicta orientarea lor Laburiștilor. Pentru un britanic, fie
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
am putea asemăna Kominformul cu Kominternul, chiar dacă această comparație s-a făcut pe nedrept în vremurile de glorie ale Războiului Rece. Fundamentele gîndirii socialiste definite la Frankfurt constau, în primul rînd, în consacrarea democrației politice, condiție indispensabilă realizării socialismului; acest postulat de bază este însoțit de judecata cea mai critică asupra comunismului și acest lucru, din trei motive: • comunismul este distrugătorul libertății; el spulberă orice șansă de acces, în timp ce, dimpotrivă, socialiștii "vor să asigure o mare libertate" fără de care nici un progres
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
existenței sau filtrată, spre înălțimile clarificate ale esențelor, e de găsit în general în literatura tuturor timpurilor, de bună seamă. Romanul "creează" viața, avansînd un "adevăr" ficțional, situat adică în sfera posibilului, ceea ce, tehnic vorbind, asigură impresia verosimilului: acesta este postulatul poeticii din epoca tradițională a genului. "Adevărul" unei unei fraze (de invenție, dar în spirit romanesc), precum: "Marchiza ieși la ora cinci..." va fi simțit de Paul Valéry drept întruchiparea pură a aleatoriului. Gratuitatea, întîmplătorul, nondeterminarea cu necesitate a unei
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
a lumii, în reflectare proprie. Imaginea (materială, exprimare a vizibilului), cum și obiectul furnizează artistului, în secolele realismului, modele ale neutralității și obiectivității, saturînd cu gustul vizualității discursul reprezentativ. Că avem de-a face cu un sistem, complicat estetic dincolo de postulatele antice ut pictura poesis / mimesis, o afirmă consecvența raporturilor narațiunii cu "imaginea lizibilă"vizibilă în construcție și inteligibilă în structura de profunzime a discursului romanului. Poetica se preocupă de aspectele producerii imaginii în roman, esențială fiind medierea pe care aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
creșterea economică. Simpla prevedere a existenței unui stat de drept între granițele amintite nu este o garanție a existenței unui astfel de stat. O astfel de prevedere, existentă în Constituția României (art.1) nu este o garanție a regăsirii acestui postulat în realitate. Statul de drept hayekian era un model de creștere economică; statul de drept România nu este. Eliminarea corupției și a birocrației, sporirea investițiilor, accentul pus pe educație, stimulentele fiscale pentru firmele care inovează, dezghețarea politicii industriale, interdisciplinaritatea domeniilor
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
este nici lucru, nici ființă. Dar, datorită faptului că Sinele misterios al lucrurilor existente rămîne un "Lucru în Sine" pentru Kant, el ajunge inevitabil să facă din acesta "Ființa în Sine": dumezeul real. Pentru el, existența dumnezeului real este un "POSTULAT AL RAȚIUNII PURE", deoarece, după părerea lui, nici o morală nu ar putea exista fără existența reală a lui dumnezeu. Acesta este IMPERATIVUL CATEGORIC al lui Kant, morala-datorie: moralismul total. Pentru Kant sensul moral nu este imanent naturii umane. Dimpotrivă, pentru
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
empiric stabilite ce se atribuie în literatura de specialitate noțiunilor de “organizare” și de “conducere.” 1.2. Particularitățile managementului în sport Una din calitățile esențiale actuale și de perspectivă a managementului, sugestiv definită de ceea ce P. Drucker a numit “noile postulate ale managementului” este universalitatea acestei 17 științe. Are loc permanent un transfer de concepte, principii, tehnici și instrumente manageriale din domeniul activității industriale în toate celelalte domenii ale vieții și activității umane. Astfel în prezent se vorbește curent de management
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
ce pot fi cunoscute a priori, deci care nu au nevoie de senzații sau observații și exemplifica prin axiomele geometriei euclidiene. Economiștii austrieci și în special von Mises îmbrățișau aceeași opinie, în pofida unor critici venite dinspre fizica modernă, considerînd că postulatele de bază ale științei economice constituie astfel de adevăruri sintetice a priori. Deci ideile empiriste nu sunt universal admise, deși par "evidente". Nu toate adevărurile logice au nevoie de testare observațională. E ca și cum aș vrea să demonstrez că toate triunghiurile
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
aspect particular al comportamentului uman în general. De un anumit specific al acțiunii umane. Pentru austrieci și continuatorii lor, premisele de bază despre care vorbea Mill sunt, de fapt, adevăruri a priori ale științei economice. În 1938, apare Semnificația și postulatele de bază ale teoriei economice, de Terrence Hutchison, o lucrare importantă pentru acest capitol, în care autorul susține că, asemenea tuturor științelor empirice, și cea economică trebuie să formuleze generalizări empirice și să le supună testării prin experiență, altminteri enunțurile
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
care afirmă cu tărie că teoriile economice nu pot fi niciodată respinse prin simpla comparație cu faptele și implicațiile lor. Formularea cea mai modernă și cea mai radicală a acestei metodologii a fost dată de Lionel Robbins (1932), pentru care postulatele esențiale ale teoriei economice sunt evidente și nu au nevoie să fie supuse discuției sau procedurilor experimen-tale de respingere sau de verificare a validității lor. Este suficient ca ele să fie enunțate, pentru a fi recunoscute ca evidente. Apriorismul este
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
facă să apară, printr-un proces de abstractizare, elementele cruciale în masa de circumstanțe, varianta care înconjoară fenomenul de explicat. Astfel, paradoxal, pentru a fi profundă și explicativă, o teorie trebuie să fie falsă din punct de vedere descriptiv, în postulatele sale. În acest caz, se ajunge la instrumentalism. Teoria nu pretinde să reprezinte comportamentul real al agenților, ea se mărginește să afirme că totul se petrece "astfel". Lucrurile sunt așa cum sunt pentru că sunt." Procesul selecției naturale ajută în a valida
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de a o dirija spre întrebuințările cele mai adecvate interesului general al societății"22. În pofida preocupării sale de obiectivitate și refuzului său de a face judecăți de valoare, concepția abstractă a economiei fondate pe principiul general al raționalității, conceput ca "postulat al naturii umane", reprezintă un demers ideologic ce conduce la apărarea unui sistem economic particular. 2) O altă manieră de a introduce principiul raționalității în sistemul economic constă în conceperea acestui principiu ca produs al istoriei. În acest sens, ne
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
instituționaliștii încearcă să construiască modele structurale, neoclasicii realizează mai curînd modele predictive. Modelele structurale explică acțiunea umană prin prisma mediului instituțional și cultural în care se desfășoară, în vreme ce modelele predictive formulează presupoziții sau predicții, ca deducții logice decurgînd din anumite postulate. O astfel de distincție operează autori ca Abraham Kaplan sau William Dugger sau Fritz Machlup. Modelele predictive pot fi testate empiric prin compararea deducțiilor logice cu observațiile faptice, în timp ce cele structurale se testează comparînd structurile instituționale preconizate (pattern-urile) cu
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
care autorul dezvoltă instrumentele matematice necesare deducțiilor cantitative, oferindu-le astfel generațiilor următoare, și Henry Schultz cu Teoria și măsurarea cererii, o muncă de pionierat în determinarea și testarea statistică a datelor privind cererea. Așadar cele două școli de gîndire, postulatele lor de bază și cercetările lor empirice ne conduc pe căi total diferite. 5.6. ȘTIINȚA ECONOMICĂ ȘI ACȚIUNEA UMANĂ Acțiunea umană poate fi explicată în trei moduri posibile: în parte prin cauzalitatea naturală; în parte printr-o intenție sau
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
relație există între valoarea produselor și valoarea factorilor care le-au pro-dus? Este sau nu valabil principiul randamentelor descrescînde? Economia nu lucrează cu certitudini ci cu probabilități, cu spectre de in-certitudini. Propozițiile teoriei economice sunt deduse dintr-o serie de postulate, care de fapt sunt niște supoziții bazate pe experiență. Experimentele nu prea sunt posibile. Pe aceste postulate se bazează teoremele mai complicate ale analizei economice avansate. Ele au, la rîndul lor, un număr nedeterminat de postulate subsidiare. Adevărul concluziilor deduse
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
randamentelor descrescînde? Economia nu lucrează cu certitudini ci cu probabilități, cu spectre de in-certitudini. Propozițiile teoriei economice sunt deduse dintr-o serie de postulate, care de fapt sunt niște supoziții bazate pe experiență. Experimentele nu prea sunt posibile. Pe aceste postulate se bazează teoremele mai complicate ale analizei economice avansate. Ele au, la rîndul lor, un număr nedeterminat de postulate subsidiare. Adevărul concluziilor deduse din tot acet edificiu depinde de consistența logică a postulatelor în cauză și de întinderea domeniului lor
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
dintr-o serie de postulate, care de fapt sunt niște supoziții bazate pe experiență. Experimentele nu prea sunt posibile. Pe aceste postulate se bazează teoremele mai complicate ale analizei economice avansate. Ele au, la rîndul lor, un număr nedeterminat de postulate subsidiare. Adevărul concluziilor deduse din tot acet edificiu depinde de consistența logică a postulatelor în cauză și de întinderea domeniului lor de aplicabilitate. Orice cunoaștere științifică este istoricește relativă. Istoricismul seamănă cu instituționalismul, dar e mult mai interesant, ori-cum amîndouă
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Experimentele nu prea sunt posibile. Pe aceste postulate se bazează teoremele mai complicate ale analizei economice avansate. Ele au, la rîndul lor, un număr nedeterminat de postulate subsidiare. Adevărul concluziilor deduse din tot acet edificiu depinde de consistența logică a postulatelor în cauză și de întinderea domeniului lor de aplicabilitate. Orice cunoaștere științifică este istoricește relativă. Istoricismul seamănă cu instituționalismul, dar e mult mai interesant, ori-cum amîndouă combat ortodoxia, care susținea că analiza economică ar consta în elucidarea implicațiilor necesității de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ci ne interesează dacă ele se produc și apar ca verigi în lanțul explicației cauzale. Iar acest lucru se petrece așa cum deja am descris. Nu avem comparabilitate științifică între experiențe individuale diferite. Legile economice sunt de fapt implicațiile inevitabile ale postulatelor existente, ceteris paribus. Ele nu sunt predictive. Cine ar putea pretinde cercetătorilor economiști, ca și din alte științe să prevadă cursul necontrolat al istoriei? De aceea, extinderea legii utilității marginale descrescînde la toate situațiile din economie și toate raționamentele bazate
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
întreg cuprinsul fenomenelor psihice ale omului. El exprimă unitatea și totalitatea personalității. În măsura însă în care aceasta este, în virtutea participării ei la inconștient, doar parțial conștientă, noțiunea de sine este de fapt în parte empirică și în parte un postulat. Cu alte cuvinte, ea cuprinde cognoscibil și incognoscibil, respectiv ceea ce încă nu este cunoscut. Aceste calități sinele le are în comun cu foarte multe noțiuni de ordinul științelor naturii, care sunt mai mult nomina decât idei. În măsura în care totalitatea constând din
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
respectiv ceea ce încă nu este cunoscut. Aceste calități sinele le are în comun cu foarte multe noțiuni de ordinul științelor naturii, care sunt mai mult nomina decât idei. În măsura în care totalitatea constând din conținuturi atât conștiente cât și inconștiente este un postulat, noțiunea ei este trascendentă; ea presupune de aceea că factorii inconștienți decurg din cauze empirice și caracterizează astfel o esență doar în parte descriptibilă, în parte însă pro tempore incognoscibilă și nelimitabilă."27 (s. a.) Jocul reversibil dintre empiric și postulat
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]