1,960 matches
-
scris în timpul studiilor la Viena și apreciat ca unul din cele mai bune basme culte din literatura română, nuvela Sărmanul Dionis, redactată la Viena și citită la Junimea în 1872, nuvela Cezara, publicată în „Curierul de Iași” (1876); din proza postumă: fragmentul de roman Geniu pustiu, publicat în 1904, de Ion Scurtu, Umbra mea, anterioară nuvelei Sărmanul Dionis, Archaeus, Avatarurile faraonului Tla. În intenția lui Eminescu era să realizeze un roman al unei generații chinuite de sentimentul neputinței de a se
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
întrebări, incertitudini, angoase și fobii, o fire hipersensibilă, introvertită, sinceră, scrupuloasă, nocturnă, insomniacă, timidă, sfioasă, solitară și reflexivă, trăsături pe care le regăsim în alchimia sufletească a oricărui scriitor de geniu. Opera kafkaiană este receptată la adevărata ei valoare abia postum. Prietenul scriitorului, Max Brod îi ignoră dorința testamentară de ardere a manuscriselor, punându-le la dispoziția editorilor. Disoluția Imperiului habsburgic, condiția mizeră a muncitorului oprimat de o burghezie bolnavă, agitațiile politice, condiția de minoritar evreu, ororile primului război mondial, atmosfera
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
versul „ochiul închis” (Scrisoarea III, „ochiu-nchis afară...”) și versul „Era pe când...” („La steaua”: „Era pe când nu s-a zărit/Azi...”), „deveni Tatăl” (Scrisoarea I, „iar el devine tată”). Intertextuale sunt și sonetul „Dona Sol” (titlul este al unui poem eminescian postum) și „Eulalie” (cu inflexiuni din I. Barbu). Se evocă și „corabia beată” (a lui Rimbaud). Tot aici se pot încadra reperele invocate „mamă”, „femeie”, „Doamne”, precum la Arghezi, Blaga și N. Stănescu. Sub acest aspect, A. Zisu dă un exemplu
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
cuvinte cu râie, cuvinte care asaltează ca viespiile sau te liniștesc ca răcoarea, cuvinte fulgi, cuvinte cer, cuvinte metal“. Faptul că Arghezi plasează poezia „Testament“ în fruntea volumului Cuvinte potrivite, o metaforă pentru poezie, după cum se exprima poetul în poezia postumă „Ia aminte“ din volumul XC: „Gătit de sărbătoare cu fir să luăm aminte / Că stihul e o nuntă de graiuri și cuvinte“, exprimă importanța pe care poetul o atribuie ideilor estetice din Testament. Cuvântul-cheie din această poezie este „carte“, pe
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
idee care se degajă din întreaga operă argheziană. Marea poezie argheziană stă în acea stare inefabilă de neliniște provocată de pendularea poetului între cunoaștere și necunoaștere, între viață și moarte, idei pe care le exprimă poezia „Ora confuză“ din volumul postum Crengi: „Parc-aș fi și parc-aș fi fost, / Parcă-s străin si fără adăpost / Un început fără sfârșit / Și un sfârșit mereu fără început“. IDEI ESTETICE: poezia - valoare spirituală în care s-a condensat munca truditorilor pământului; poezia - metamorfoză
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
noi, astăzi. Nu este în cer.. Nu este în ectenii. Nu este nici în Evanghelii. Podul bisericii este locul unde se păstrează amintirile noastre comune. Locul în care alții depun pentru noi, și noi depunem pentru alții, fapte de viață postume.Doar cărțile mai sunt, între aceste lumi, scrisori a căror hârtie se destramă când le descoperim în podul bisericii - al cuvintelor noastre, și sufletelor, clopot și țintirim. Dar Iisusul doamnei Melania Cuc nu este numai în podul bisericii. Pentru că în
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > ÎN CARE TOAMNĂ VII? Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 784 din 22 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Valsează-n mine gândul tău cu gândul toamnelor postume Și-n tot ce mi-a dat Dumnezeu, doar frunza galbenă rămâne; S-a așezat la mine-n vis pe-un zbor de fluture albastru Și răstignindu-l l-a ucis în domiciliul ei sihastru... Un mic fior a mai
ÎN CARE TOAMNĂ VII? de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341278_a_342607]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > VISUL MEU POSTUM Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 784 din 22 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Eu ninsoarea albă nu o simt în sânge Toamna încă zbate pleoapele în vis Mă scufund albastru și nimic nu-mi frânge Dorul de iubire
VISUL MEU POSTUM de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341285_a_342614]
-
Eu sunt pentru tine, întrebare nouă Tu ești pentru mine, nouă bucurie Plouă cu fantasme peste tine, plouă Eu mă rog albastru, vară să îmi fie. Și atuncea, sigur știi ce cred acum; Tu mai crezi în mine, visul meu postum?. Referință Bibliografică: Visul meu postum / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul III, 22 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
VISUL MEU POSTUM de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341285_a_342614]
-
nouă Tu ești pentru mine, nouă bucurie Plouă cu fantasme peste tine, plouă Eu mă rog albastru, vară să îmi fie. Și atuncea, sigur știi ce cred acum; Tu mai crezi în mine, visul meu postum?. Referință Bibliografică: Visul meu postum / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul III, 22 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
VISUL MEU POSTUM de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341285_a_342614]
-
răstignirea apusului de ieri... De ce un val de mare într-un reflux apatic Dezbracă țărmul nostru de pașii-mbrățișați? Și amintiri albastre într-un balans empatic Le strângem într-o rază din ochii-nlăcrimați Ce-s martori la vânzarea iubirilor postume Dintr-o poveste scurtă de-o vară și o zi? Răspunde-mi ce misivă vei scrie și ce nume Purta-va cel ce mâine, iubirea-mi va primi? Eu știu că nu răspunsuri aștept și nici o doamnă Nu-mi va
MIREASĂ A LACRIMII DIN PLOI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341283_a_342612]
-
presus Jignirea ta m-apasă tare greu Urmele-s vii deși cuvinte nu-s... Dar eu întorc și-obrazul celălalt Și palma ta n-o voi simți nicicum Căci peste mine ninge din înalt Dragostea lui Iisus și-un dor postum... Referință Bibliografică: Întâlnire între anortimpuri / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 253, Anul I, 10 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ÎNTÂLNIRE ÎNTRE ANORTIMPURI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341319_a_342648]
-
inițial. Fenomenul reclamat de comunicarea poetică are loc în planul paradigmatic al limbii, așa cum ne spune și Jean Cohen, unde se constituie raporturile asociative a căror natură nu este numai intelectuală, ci și afectivă, (vezi Tudor Vianu- Simbolul artistic, în Postume, p.141). Schimbarea nu se reduce la un act de analogie semantică, ce presupune modificarea semnificației primare și crearea unui conținut nou. Condiția creării sensurilor metaforice este dată de “alterarea “ sensului fundamental, care este denotative, pentru a face posibilă națterea
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
în ape, Requiem la înmormântarea unui munte etc. -, se constituie într-o „coadă de cometă lirică“ având ca nucleu Epica magna / Operele imperfecte. XX. Treaptă pentru „rafinăria epicului“: Seama poeziei (1984). Într-un tristih liber, intitulat Ars poetica, din ciclul postum, de cincizeci de poeme, publicat în 1984, Seama poeziei (AmNS, 119 - 143), tristih ce «se dedică lui Ion Pop», criticul literar, poezia, consideră Nichita Stănescu, există nu „într-o limbă anume“, ci „într-un suflet anume“; cu alte cuvinte, poezia
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
ce i se pretinsese atunci pentru spațiu fiind peste măsura puterilor sale. Nici romanul „Marele meșter”nu apucase să vadă lumina tiparului, roman la care lucrase împreună cu Alexandru Mitru, din anul 1984. „ Mitologia românească” avea să apară într-o ediție postumă abia în anul 2001, cu xilogravurile și desenele autorului. Lucrarea „Miorița”, publicată în anul 1940, într-un tiraj de... 100 de exemplare! reeditată în 1985- după 45 de ani, la Editura „Junimea” din Iași, rămâne una dintre capodoperele liricii noastre
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (MARCEL OLINESCU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341814_a_343143]
-
POSTOLACHE - aceeași contragere a micromonografiei (minus traducătorul I.L.P.)!; 13. la DUMITRU PRICOP - se analizează (sau, cel puțin, sunt menționate și „așezate pe șevalet”!), în general, cam toate volumele de poezie (minus sonetismul Paharului însângerat, apoi În căutarea muntelui albastru și postumul volumaș, destul de atipic pricopian, Nemona - la jumătatea drumului spre iad), dar se adaugă Necrologul - „Eu am intrat în poezie ca-n altar”): „Dumitru Pricop a intrat în poezie cu umbra și răcoarea pădurilor, amețit de înălțimi, cu talpa grea de
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
A mai căzut o filă Ca frunza ruginită Purtînd cîte-o idilă, De toamnă fericită! A mai trecut un ceas În pragul disperării Mai iei un bun rămas, De la plecarea verii! A mai trecut o lună Înscrisă-n calendar În amintiri postumă, Pîn' vine alta, iar...! A mai trecut o vară De parcă nici n-a fost Un cîntec de vioară, Cînd ai arcușul prost! Toamna, la ușă bate Cu degete de frunză Din gînduri scuturate Trezind cîte o muză! Septembrie-arămiu Coboară-n
GÎND DE TOAMNĂ de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341885_a_343214]
-
care A tras poduri peste maluri Că murind cu picătura An de an în zbor de fluturi Va pieri și legătura Milioanelor de Pruturi, De ar ști din lumi apuse Dincolo de-această lume A trădărilor nespuse, Și-a regretelor postume, Că-n al dramelor registru El, poetul, figurează Între maluri largi de Nistru Doar ca o plăpândă rază, De-ar ști Eminescu, domnul Ce-a turnat din slove arme Că se nasc monștri din somnul Națiunii care doarme, S-ar
DE-AR ŞTI EMINESCU, DOMNUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342344_a_343673]
-
și student și elev. Pixul în două culori și bicicleta pe două roți, îi sunt pe mai departe ca o a doua Patrie a sa. Rămânând și noi pe coordonata timp, vom zăbovi, la început la cea dintâi. O dezvoltare postumă a unor notări dureroase, reținute în fuga vieții de către tatăl autorului. Un moment tragic uman și absurd istoric, amândouă fiind, parcă, un destin repetabil, tocmai apartenent unui neam a cărei sorginte se pierde în urmă, spre rădăcina geto-dacică a poporului
CÂND PE SUS ŞI CÂND PE JOS de GHEORGHE CIOBANU în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341726_a_343055]
-
notări spontane din drumețiile autorului, nu în condiții de confort ci doar pendulări. Pentru autor, ,,bicicleta'' simplă îi este în viață ca o ,,soră'' cu care împarte și restul de pâine și oboseala lui ,,nu opri'' ca și bucuria, uneori postumă, de a se găsi, nu pe o ,,pseudo- terră'', ci într-o matură sută la sută. Volumul cuprinde, eterogen, trei ,,popasuri'' editoriale: un poem, alteori amar, adus celor două ,,cercuri alăturate și sincrone'' constituind ,,galaxia bicicletei”, apoi ,,primi pași'' ca
CÂND PE SUS ŞI CÂND PE JOS de GHEORGHE CIOBANU în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341726_a_343055]
-
Modernismul nu are morală Îmi ofer dezinvolt trupul, La el râvnește tot grupul, Prețul plăcerii-i la învoială Trăitori în veacul pentru consum Dragostea se face pe bani Și nici nu mai știu de câți ani Îmi place ades sărutul postum La ce bun să am o viață cernită Chiar de-s femeia fatală Ușor cad la învoilă Cu dorința să fi u mulțumită GUSTURI RUPTE O amică fără nume Respectată prin cutume Ca-n reprezentații bufe Spăla toată ziua rufe
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
vinovată, La înmormântarea ta nu pot să vin, Dar mi-e acolo Poezia toată! Atâta doar te rog, când o să-mi fie Plecarea întru ultimul meu drum, Tu, Iancule, să-mi vii la liturghie Și să îmi cânți din fluierul postum... Referință Bibliografică: Nu pot să vin... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 255, Anul I, 12 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
NU POT SĂ VIN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341226_a_342555]
-
i se oferă Premiul special de Fondul Iancolovici, din Haifa. Opere semnate Elron există în nenumarate muzee și colecții particulare din întreaga lume. In 2006, Baruch Elron se stinge din viață, însă opera artistului continuă să emoționeze publicul prin expozițiile postume organizate în Israel, Monaco, Franța, ultima participare având loc în cadrul expoziției colective Spirit of Art, din Londra, în martie 2011. In România, la Iași, în 2010, are loc cea de a doua expoziție Elron. În catalogul expoziției poetul Adi Cristi
ÎN ASCUNZIŞUL LUI BARUCH ELRON de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344427_a_345756]
-
pentru că, din clipa asta , vreau să mă adresez cititorilor și nu scriitorilor de “literatură” pe bandă rulantă. Am pe un raft din cămară destule citate de inepții, dar nu vreau să rănesc pe nimeni, sperînd că această vocație este, cumva, postumă răzmeriței (cu voie de la poliție!) din decembrie. Mai mult, încep să am un sentiment de empatie pentru această tagmă pătrunsă în cîmpia literaturii cu bocancii, nu cu delicatețea unei petale de cireș ! De ce să nu scrie fiecare ce-i trece
POEZIA LUI CONSTANTIN TRANDAFIR de IOAN LILĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343871_a_345200]
-
născută” în „Pereche de îngeri”. Fragmentul de mai jos este dintr-un episod care continuă perechea, în nepereche: („ANGELINE și restul zilelor ei, în foi de viță ») „Se ferise întotdeaunade prea multă înțelepciune, de genul vorbelor celebre, lăsate de obicei postum, de autori, gânditori celebri: « Moartea nu vine odată cu vârsta, ci odată cu uitarea”, “Un prieten adevărat te prinde de mână și îți atinge inima”... Frumos, adevărat, succint, de o formulare perfecta, ca și când s-ar fi rostit niște sentințe, după o viață
CONSUELA STOICESCU SCRIE SI TRADUCE VERSURI PE MUZICA DE VIVALDI SI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343193_a_344522]