30,750 matches
-
de formare profesională a avut la baza fundamentările agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, ținându-se cont de: cererea locală de formare, pe domenii ocupaționale și posibilitatea de absorbție a forței de muncă calificate, evoluția locurilor de muncă vacante, potențialele disponibilizări colective, opțiunile persoanelor aflate În căutarea unui loc de muncă pentru anumite meserii/ocupații, prognozele locale privind evoluția numărului de șomeri din evidențele agențiilor pentru ocuparea forței de muncă teritoriale. 4. Sistemul de formare profesională inițială. Este structurat pe
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Web. c) raportul anual de evaluare a operațiunilor Întreprinse; Consolidarea cooperării Între actorii instituționali implicați În promovarea și aplicarea planurilor de muncă, a cooperării practice Între actorii instituționali și participanții de pe piață, funcționează prin intermediul unei rețele, concepute pentru a informa potențialii beneficiari de informații, oportunitățile oferite, oferta de calificare și informare de la nivel local. Guvernul consideră că criza economică actuală necesită o atenție deosebită pentru a răspunde În mod corespunzător și eficient la problemele care afectează lucrătorii și companiile. În acest
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
fondurilor marilor biblioteci, care dintr-un motiv sau altul, au pierdut din colecții unele documente, ușor de realizat datorită Internetului. Mesageria electronică constituie un început de bun augur în vederea realizării unei comunicări cât mai bune și rapide între editori, utilizatori/potențiali utilizatori, asigurându se o colaborare rapidă și benefică pentru lumea informației. Sperăm ca întreaga producție editorială românească să poată fi consultată pe un sit național cât mai curând așa cum a existat periodicul „Universul cărții” (1990 1998) ușurând munca persoanelor care
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Documentul face parte dintr-un ansamblu multimedia cu alte suporturi complementare? Ø raportul său cu colecțiile bibliotecii Cum se integrează în colecțiile existente ale instituției documentare? Lucrarea oferă un alt punct de vedere față de alte lucrări? Care ar fi frecvența potențială de lectură a documentului? Ø preț Ar exista un alt document cu aceleași calități, dar mai ieftin? Prețul echipamentului necesar citirii documentului? Prețul prelucrării? Stocării? Documentul este viabil pe piață sau curând ar putea fi înlocuit de către un altul? 44
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
va identifica informația. Ex: URL-s, (Uniform Resource Locators: element de identificare-localizare acces pe Web, prima parte a oricarei referințe bibliografice) URN-s, (Uniform Resource Names: identificarea domeniului-identificare numelui identificarea în domeniu: ex: URN: ISBN: 2 7355-0353-3), ISBN sau alți potențiali identificatori în cazul unor anumite informații. În prezent se lucrează la un sistem DOI (Digital Object Identifier), un repertoriu general, care să permită identificarea unor porțiuni din documentele electronice publicate). 11. SURSA Un alt grup de caractere sau un număr
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Altfel, fără testarea efectivă a rezultatelor, preconcepții de genul „societatea civilă este cea corectă”, „administrația publică știe ce trebuie făcut” sau „numai experții se pricep” nu sunt decât forme de prejudecată socială. 7. Succesul DEVCOM depinde de valorile tuturor actorilor potențial relevanți pentru acțiunea comunitară. Clișee de genul „la noi DEVCOM nu merge, pentru că membrii comunităților, potențialii lor beneficiari, nu au valorile democratice necesare”, nu ajută la rezolvarea difuzării acestei invovații redescoperite care este DEVCOM. Desigur, sunt inerții în mentalul colectiv
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
știe ce trebuie făcut” sau „numai experții se pricep” nu sunt decât forme de prejudecată socială. 7. Succesul DEVCOM depinde de valorile tuturor actorilor potențial relevanți pentru acțiunea comunitară. Clișee de genul „la noi DEVCOM nu merge, pentru că membrii comunităților, potențialii lor beneficiari, nu au valorile democratice necesare”, nu ajută la rezolvarea difuzării acestei invovații redescoperite care este DEVCOM. Desigur, sunt inerții în mentalul colectiv care, pe linie comunistă sau tradiționalistă, pot bloca deschiderea spre acțiuni voluntare în, prin și pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
implicați în DEVCOM. Contează și valorile ONG-urilor și cele ale guvernanților de la nivel central și local și cele ale donatorilor. Mai mult, este important nu numai ce cred agenții de schimbare comunitară, ci și ce cred ei în legătură cu participanții potențiali la acțiune. Este important modelul lor despre participarea locală sau comunitară. Pot lucra cu modelul participării dezinteresate, cointeresate sau forțate. Desigur, ultima alternativă nu intră în sfera DEVCOM. Participarea strict altruistă, cu motivație morală sau religioasă, dar fără nici un interes
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
valorică este dată de similitudinile de status (rezidență, ocupație, vârstă, etnie etc.), se cheamă că avem de-a face cu comunități de tip „etic”1. Comunitățile de tip „emic” sunt cele în care unitatea valorică nu mai este de tip potențial, ciactual, și pot fi comunități de credință, de prietenie, ideologice etc. Comunitățile acționale sau pragmatice își au fundamentul în acțiuni sau interacțiuni comune. Comunitățile de unitate multiplă sunt bazate pe similitudini de status, pe interacțiune și pe orientări valorice efective
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
blocuri din oraș. Toate acestea pot fi identificate drept comunități în funcție de ținta de acțiune. Starea socioculturală de comunitate activă, actuală, cu majoritatea membrilor orientați similar, în interacțiune de tip cooperare, este rară în spațiu și discontinuă în timp. O comunitate potențială devine comunitate activă numai în circumstanțe particulare. Acțiunile DEVCOM sunt menite să ducă la astfel de situații de creare a binelui comun prin participare locală sau comunitară. În fapt, noțiunea de comunitate implicată în sintagma „dezvoltare comunitară” se referă nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în circumstanțe particulare. Acțiunile DEVCOM sunt menite să ducă la astfel de situații de creare a binelui comun prin participare locală sau comunitară. În fapt, noțiunea de comunitate implicată în sintagma „dezvoltare comunitară” se referă nu numai la unitatea valorică potențială a membrilor grupului, ci și la capacitatea lor potențială de a coopera pentru binele comun: ...În planul reflecției de ordin etic și politic care se concentrează azi asupra problemelor justiției și ale binelui, conceptul de comunitate a redobândit un sens
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la astfel de situații de creare a binelui comun prin participare locală sau comunitară. În fapt, noțiunea de comunitate implicată în sintagma „dezvoltare comunitară” se referă nu numai la unitatea valorică potențială a membrilor grupului, ci și la capacitatea lor potențială de a coopera pentru binele comun: ...În planul reflecției de ordin etic și politic care se concentrează azi asupra problemelor justiției și ale binelui, conceptul de comunitate a redobândit un sens propriu, semnificând necesitatea unui bine comun ca platformă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
specificul relației client-agent constă în opoziția dintre interesele primare ale clienților și interesele secundare ale agenților. Prima opoziție este scoasă în evidență de ipoteza homo economicus. Resursele aflate la dispoziția intervenției sunt limitate, iar agenții se află în competiție cu potențialii beneficiari pentru împărțirea acestora. Pe scurt, remunerația agenților și beneficiile sociale ale intervenției provin, în cele din urmă, din același buget. Acest conflict de interese este ușor de înțeles și de anticipat, fiind reglementat de altfel prin procedurile de alocare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
acestui spațiu discreționar se poate înscrie și satisfacerea unor interese particulare care nu au nimic de a face cu obiectivele sociale ale intervenției. Agenții de implementare sunt mai bine informați asupra resurselor, reglementărilor utilizabile pentru accesarea și folosirea lor, în comparație cu potențialii beneficiari ai intervențiilor. Din cauza „asimetriei informaționale „dintre agenți și clienți apar frecvente suspiciuni din partea acestora din urmă chiar dacă utilizarea resurselor se face în scopuri comunitare”. • Participarea agenților la intervențiile sociale este puternic modelată de: experiențele anterioare, de controlul pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sociologia. În raport cu un proiect dat de acțiune comunitară, membrii comunității se află, de cele mai multe ori, în poziții diferite din punct de vedere obiectiv și/sau subiectiv. Resursele financiare, de muncă și timp constituie o principală condiționare de natură obiectivă. Beneficiarii potențiali ai unui proiect de acțiune comunitară devin actori ai respectivei acțiuni în măsura în care dispun de resursele materiale necesare participării. Dintre multiplele procese social-economice care condiționează dimensiunile acestor resurse, reținem navetismul. Deplasările pentru muncă în afara localității de rezidență reduc timpul și resursele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
proiect de acțiune comunitară devin actori ai respectivei acțiuni în măsura în care dispun de resursele materiale necesare participării. Dintre multiplele procese social-economice care condiționează dimensiunile acestor resurse, reținem navetismul. Deplasările pentru muncă în afara localității de rezidență reduc timpul și resursele de lucru potențial disponibile pentru acțiunile comunitare. Evident, cu cât naveta se face la o distanță mai mare sau pe intervale de timp mai mari, cu atât această reducere este mai substanțială. Asupra resurselor financiare ale populației însă, efectele sunt, în majoritatea cazurilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ar putea funcționa ca grilă de evaluare a adecvării unor acțiuni DEVCOM în domeniu - sunt prea multe criterii implicate, nu este nici o ordine de importanță în prezentarea lor etc. Educația populară în spiralătc "Educația populară în spirală" Semnificativ prin eficiența potențială pentru stimularea participării locale și, implicit, a DEVCOM, îmi pare a fi modelul „educației populare în spirală” (spiral model of popular education, Arnold et al., 1991, pornind de la modelul „educației prin dialog” promovat de Paulo Freire în Brazilia, apud Castelloe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunității sau țării. Competența civică subiectivă, și anume ideea că „cineva ca mine” poate influența deciziile publice la nivel local sau central, este o măsură posibilă a orientării comunitariene. Aceasta poate funcționa ca o variabilă de măsurare indirectă pentru o potențială participare civică (Almond, Verba, 1989). Dovezile empirice 1 care rezultă dintr-una dintre seriile de date pe care se bazează acest studiu întăresc convingerea potrivit căreia competența civică subiectivă tinde să aibă un nivel mai ridicat la bărbați decât la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
răspundă la modul corect din punct de vedere politic susținând opțiunea pentru democrație. Radicalismul în ideologiile socialetc "Radicalismul în ideologiile sociale" Invocarea soluțiilor radicale în interacțiunea dintre grupurile sociale la nivelul ideologiilor difuze este simptomatică pentru problemele sociale actuale sau potențiale. Voi încerca în continuare să identific câteva dintre zonele ideologiilor sociale difuze în care apar semne de acceptare a unor mijloace de tip radical precum violența, segregarea, privarea de libertate sau fundamentalismul. Sensul unei astfel de întreprinderi rezidă în tentativa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
evaluarea extremismului este mult mai dificilă. Extremismul de opinii sau credințe nu există ca atare, ci în cadrul unor polarități atitudinale de tipul „toleranță/discriminare”, „democratic/antidemocratic” etc. Sondajele de opinie nu pot da, în aceste condiții, informații decât despre extremismul potențial și nu pot duce decât la evaluări relative, legate de context, modul de formulare a întrebărilor etc. Granița dintre extremism și moderație sau antiextremism nu poate fi trasată decât imprecis. Figura 18 prezintă în mod simplificat un model de regresie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
probabilitatea de unitate valorică este dată de similitudinile de status (rezidență, ocupație, vârstă, etnie etc.), atunci avem de-a face cu comunități de tip „etic”. Comunitățile de tip „emic” sunt cele în care unitatea valorică nu mai este de tip potențial, ci actual, și pot fi comunități de credință, de prietenie, ideologiceetc. Comunitățile acționale sau pragmatice își au fundamentul în acțiuni sau interacțiuni comune. Comunitățile de unitate multiplă sunt bazate pe similitudini de status, pe interacțiune și pe orientări valorice efective
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
orientări valorice efective. Principalele tipuri de comunități umane sunt cele de status, de orientare valorică și de interacțiune. Comuniune - relație socială și formă de grupare umană caracterizate prin unitate valorică și identificare afectivă a celor aflați în interacțiune actuală sau potențială. În funcție de domeniul de manifestare, de valorile care o fundamentează, comuniunea poate fi religioasă, familială, fraternă, de credință, de iubire etc. Din multe puncte de vedere, comuniunea este prototipul comunității. Consolidare a potențialului de acțiune (capacity building) - acțiuni pentru sporirea stocului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
către mass-media, după o consultare prealabilă cu consilierul PR. > O persoană care va realiza media planning-ul împreună cu consilierul PR și va semna contractele cu mass-media, doar în baza condițiilor puse la dispoziție de către consilierul PR. Realizarea unui catalog cu potențiale întrebări personale dure și cu potențiale răspunsuri din cadrul conferințelor de presă pe care le organizează sistemul. Realizarea unui catalog cu potențiale atacuri din partea jurnaliștilor și cu potențiale reacții sau nonreacții la acestea. Crearea unei baze de date cu potențiale probleme
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
cu consilierul PR. > O persoană care va realiza media planning-ul împreună cu consilierul PR și va semna contractele cu mass-media, doar în baza condițiilor puse la dispoziție de către consilierul PR. Realizarea unui catalog cu potențiale întrebări personale dure și cu potențiale răspunsuri din cadrul conferințelor de presă pe care le organizează sistemul. Realizarea unui catalog cu potențiale atacuri din partea jurnaliștilor și cu potențiale reacții sau nonreacții la acestea. Crearea unei baze de date cu potențiale probleme pe care le are sistemul, informații
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
va semna contractele cu mass-media, doar în baza condițiilor puse la dispoziție de către consilierul PR. Realizarea unui catalog cu potențiale întrebări personale dure și cu potențiale răspunsuri din cadrul conferințelor de presă pe care le organizează sistemul. Realizarea unui catalog cu potențiale atacuri din partea jurnaliștilor și cu potențiale reacții sau nonreacții la acestea. Crearea unei baze de date cu potențiale probleme pe care le are sistemul, informații care vor fi doar la dispoziția consilierului PR. Crearea unei baze de date cu toți
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]