1,061 matches
-
dezvoltarea priceperilor si deprinderilor utile integrării sociale și profesionale. Cine este copilul deficient de auz? Danielle Bouvet, ortofonist la Paris, afirma În lucrarea Lettre ouverte aux parents qui ont des enfants sourds că „copilul surd este un copil normal În potențialitățile sale intelectuale și lingvistice; pentru a da o buna educație copilului surd, trebuie să plecăm de la ceea ce el are și ceea ce poate.“ Demersul educativ centrat pe acești copii solicită, din partea cadrului didactic, o varietate de trăsaturi aptitudinale (empatie, sensibilitate și
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
culturale. Un instrument intelectual fundamental, desprins în școală și perfecționat în cursul studiilor, lectura constituie principala capacitate culturală prin acre tinerii asimilează valorile culturii și devin ei înșiși activi în cultură. în activitatea tânărului licean, are deja largi și complexe potențialități formative ce depășesc simpla tehnică de înmaganizare a informațiilor, întrucât presupune judecăți de apreciere și raționamente comparative, descifrează sensuri și semnificații valorice, suscită spiritul critic al gândirii, stimulează satisfacții afective - motivatoare. Universul lecturilor didactice, inițiat prin cuprinzătoare bibliografii recomandate tinerilor
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
valorile perene ale spiritului. Marota digitală ar trebui cumva vestejită, căci, în fond, computerul nu este decât un instrument de informare și de lucru și nimic mai mult, dar nici mai puțin, o fereastră deschisă spre lume și spre multiple potențialități informaționale, dar nu lipsită de capcane și de efecte perverse. Acestei viziuni întrucâtva conservatoare i s-a răspuns cu o proiecție curajoasă a bibliotecii informatizate a viitorului. De altfel, învățămintele - atât cele formale cât și informale - au sensibilizat participanții și
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
ferma convingere că mediul familial este adevăratul leagăn al creaivității, deoarece aici se definesc puternicele efecte ale motivației, imaginii de sine, atitudinilor față de sine și alții. În pedagogia creștină, familia, prin iubirea pe care o oferă este esențială în valorificarea potențialității copilului, deoarece dragostea pentru copil se constituie în cel mai potrivit mediu pentru desăvârșirea lui. Pentru Sf. Ioan Hristostom, rolul cel mai important în realizarea educației și valorificarea potențialului copiilor îl au părinții, pe care-i sfătuiește astfel: „Dați-vă
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
și să încurajeze imaginația, sugestiile mai deosebite. Școlarii să-și poată manifesta în voie curiozitatea, spontaneitatea. Să fie ceva firesc ca o idee originală, mai aparte, să tragă un punct în plus la notare. Profesorul trebuie să depisteze școlarii cu potențialități creative superioare, care oricum pot fi observați prin felul de a rezolva probleme neobișnuite sau prin întrebările neașteptate pe care le pun. Însă profesorul are datoria de a cultiva disponibilitățile imaginative ale întregii clase, folosind metode adecvate acestui obiectiv didactic
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
ținută ireproșabilă. Cadrul didactic trebuie să fie apropiat de elevi, îngăduitor în limitele firești, să încurajeze imaginația. E nevoie de un climat democratic, destins, prietenos pentru ca școlarii să-și manifeste nestingheriți spontaneitatea și curiozitatea. Profesorul trebuie să depisteze școlarii cu potențialități creative superioare, să le asigure posibilități speciale de dezvoltare a capacităților lor, dar este dator să cultive disponibilități imaginative ale întregii clase, folosind metode adecvate acestui obiectiv didactic major. Cadrul didactic trebuie să devină un model de educație și conduită
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
asupra unor aspecte ale fenomenului prin prisma cărora îi desemnează apoi semnificația, dar și datorită faptului că cercetările sunt în continuă expansiune, ivindu-se elemente purtătoare de semnificații noi. Creativitatea este tratată în literatura de specialitate ca produs, ca proces, potențialitate și ca dimensiune sintetică a personalității (P. P. Neveanu, Al. Roșca, E. Landau, A. Stoica, M. Roco ș.a.). Unii psihologi asimilează creativitatea cu alte procese și fenomene psihice (capacități, aptitudini, dispoziții, inteligență, imaginație, gândire divergentă). Astfel, creativitatea a fost considerată
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
climat psihoeducațional (relații interpersonale, valori și modele socio-umane, relațiile dintre profesor și elev, stilul de conducere și tactul pedagogic, etc.). Aceștia sunt factorii stimulativi pentru dezvoltarea și afirmarea creativității, iar învățământul trebuie să recunoască existența unui potențial creativ general, alături de potențialitățile creative specifice. Deși creativitatea este educabilă, învățământul nu cultivă întotdeauna această dimensiune a personalității. De multe ori copiii creativi sunt îndrăgiți de conformism - profesorul educă în mod normal în spiritul conformismului - și sunt puși de multe ori în fața alternativei de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Pictures. A Survey of English Genre and its PaintersSacheverell Sitwell arată că cele mai narative sunt imaginile statice în care apar scene tipice, incidente casnice, instanțieri tematice sau activități perene. Nancy Wall Moure, în American Narrative Painting, consideră că cele mai multe potențialități narative apar în scenele vizuale cu subiecte istorice și mitologice și cele mai puține, în portrete și alegorii. William Labov, în Language în the Inner City,crede că este narativ ceea ce este terifiant, periculos, ciudat, sălbatec, hilar, straniu, nebunesc, amuzant
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
la studiul narativității în imagine. Sunt amintiți Sacheverell Sitwell care arată că cele mai narative sunt imaginile în care apar scene tipice, incidente casnice, instanțieri tematice, activități perene și secvențe picturale. Este prezentată Nancy Wall Moure care consideră că cele mai multe potențialități narative apar în scenele vizuale cu subiecte istorice și mitologice. Se face referire la Wendy Steiner care crede că narativitatea este un atribut potențial al imaginii. Este prezentată Emma Kafalenos care disociază conceptele de narrative și narrative implications și arată
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Termenii și condițiile de realizare (timpul și forma de organizare a activității individuală, în grup) se vor preciza de la bun început. În cadrul unei activități ele trebuie să aibă complexitate graduală, vizând niveluri diferite de creativitate și oferind astfel posibilitatea manifestării potențialității tuturor elevilor. Problema (sarcina) didactică se caracterizează prin: reprezintă pentru copiii o dificultate cognitivă care necesită efort de gândire pentru a fi depășită; trezește interesul, mobilizează la efort, declanșează dorința de a cunoaște; golul din cunoștințele copiilor va fi umplut
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
stare nouă, un comportament nou, trăiri noi, descoperiri noi cu privire la tine și, poate cel mai important întrebări noi. CAPITOLUL 2 FACTORII CREATIVITĂȚII Creativitatea poate fi stimulată și actualizată la toți oamenii. Și totuși, în condițiile în care creativitatea este o potențialitate general umană, "o dimensiune de sine stătătoare a personalității" așa cum afirmă psihologul român M. Zlate, la anumiți oameni se manifestă, iar la alții nu. Acest lucru poate fi explicat prin evidențierea factorilor care concură la manifestarea potențialului creativ, inclusiv al
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
și activității înseamnă acumulări de capacități, abilități și posibilități de realizare a ceva nou, original, în plan ideal abstract și, după caz, în plan practic, deci inventivitatea ideatică și practică. Se consideră că la naștere copilul posedă doar o anumită potențialitate creativă, evidențiată de o anumită flexibilitate, fluență și sensitivitate (sensibilitate) a scoarței cerebrale (și a sistemului nervos în general). Ulterior, în procesul educației și activității, al rezolvării unor probleme ridicate de viață, sporește potențialitatea menționată desigur, în funcție de dezvoltarea și manifestarea
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
naștere copilul posedă doar o anumită potențialitate creativă, evidențiată de o anumită flexibilitate, fluență și sensitivitate (sensibilitate) a scoarței cerebrale (și a sistemului nervos în general). Ulterior, în procesul educației și activității, al rezolvării unor probleme ridicate de viață, sporește potențialitatea menționată desigur, în funcție de dezvoltarea și manifestarea factorilor intelectuali, aptitudinali, caracteriali și de mediu, dezvoltându-se alte niveluri ale creativității cum sunt originalitatea și inventivitatea. Privitor la rolul școlii în formarea comportamentului creator suntem de acord cu părerea unor autori (F.
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
a fi reținute. Cel mai proeminent aspect de reținut rămâne, desigur, relevanța deosebită deținută de contextele ecologice în toate aspectele legate de viața acestor comunități. Cu toate acestea, trebuie apăsat subliniat, ecologia nu reprezintă singura instanță relevantă. Cadru esențial al potențialităților, ca și biologia, ecologia lasă suficientă libertate de organizare comunităților umane pentru a nu servi decât drept indiciu primar<footnote O primă rezervă este impusă de existența unor societăți sensibil diferite în plan economic și social care ocupă, totuși, medii
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
dezvoltarea priceperilor si deprinderilor utile integrării sociale și profesionale. Cine este copilul deficient de auz? Danielle Bouvet, ortofonist la Paris, afirma în lucrarea Lettre ouverte aux parents qui ont des enfants sourds că „copilul surd este un copil normal în potențialitățile sale intelectuale și lingvistice; pentru a da o buna educație copilului surd, trebuie să plecăm de la ceea ce el are și ceea ce poate.“ Demersul educativ centrat pe acești copii solicită, din partea cadrului didactic, o varietate de trăsaturi aptitudinale (empatie, sensibilitate și
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
socio profesională a elevului, cât și dimensiunea de integrare socială, de eficientizare a comunicării la nivelul grupului de elevi (clasă, școală), eficientizarea relației școală familie etc. Aplicarea consilierii ca strategie în cadrul pedagogiei sociale vizează atât funcția orientativă de evaluare a potențialităților și a resurselor de formare socio profesională a elevului, cât și cea intervenționist sistemică de modificare a conduitei prin schimbări cognitive-comportamentale. Capacitatea de a stabili relații interpersonale și de a comunica cu orice tip de client (elev), indiferent de nivelul
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
a spiritului participativ, deteriorarea spiritului de echipă. II.6.Tipuri de conflicte. Determinarea conflictelor Se poate face disocierea dintre conflictele potențiale și cele în desfășurare, actuale, deoarece cea mai funcțională manieră de a aborda conflictul este de a considera existența potențialității conflictului și actualizarea sa este o manifestare în plan acțional a ceea ce era previzibil. * Conflictele distructive: -pot genera furie, ostilitate, violență, durere -pot degenera într-un adevărat razboi -pot avea rezultate costisitoare prin sabotarea muncii, distrugerea eficienței grupurilor, destrămarea relațiilor
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
dintre imaginea mentală creată în mintea cititorului și imaginea creată de grafician: Una din obiecțiiile esențiale care se pot aduce este că, așa cum spuneam la început, universul imaginii fiind de fapt mai puțin orientat, mai puțin structurat, mai bogat în potențialități decât universul sugestiei prin scris, imaginea mentală creată prin scris este, în mare, mai bine fixată, mai constantă la un mare număr de cititori, decât imaginea vizuală, că sunt deci șanse, chiar dacă adaptarea e perfectă în sens statistic, ca imaginea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
tensiunilor contradictorii, este contradicția însăși, fără nici o conciliere. Această dialectică este lipsită de cel de-al treilea termen hegelian; Lupașcu reproșează filosofului german aristotelismul său, fiind artizanul logicii non contradicției. Eroarea logicii rezidă în incapacitatea sa de a integra ideea potențialității, în afara noțiunilor clasice: virtualul și actualul. Noutatea filosofiei lupașciene vizează posibilitatea de a repune în discuție trei teme obsesive pentru istoria gândirii: distincția între materie și spirit care se relativizează; distincția între subiect și obiect, subiectivitatea devenind nu numai apanajul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
care generează conștiința obiectului. În fenomenul psihic al imaginii, obiectul păstrează ceva din funcția subiectului. Obiectivitatea imaginii nu mai este avansată, nefiind o consecință a conștiinței. O altă caracteristică a imaginii implică libertatea sa. Subiectul este liber să-și actualizeze potențialitățile. Exterioritatea subiectului către obiect și a obiectului către subiect tinde să se estompeze pentru a se nuanța într-o interioritate proprie. Specificitatea fenomenului psihic al imaginii rezultă din faptul de a se identifica simultan cu realul și irealul 2. Teoria
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
adaptare școlară există poziții diferite în ceea ce privește raportul de intercondiționare reciprocă dintre personalitatea elevului și solicitările impuse de instruirea și educarea lor. Astfel a apărut întrebarea dacă acestea apar datorită faptului că cerințele școlare depășesc uneori posibilitățile, capacitățile elevului sau pentru că potențialitățile lor sunt inferioare, motiv pentru care programa de activități instructiveducative prevăzută nu poate fi asimilată integral. Unii specialiști arată că un obiectiv educativ utilitar se poate găsi în dezacord cu realitatea potențialului individual, în situația în care cerințele instructiv-educative, pretinse
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
individualizare a învățământului. Aprecierea adaptării copilului la solicitările școlare este indicat să fie interpretată prin analiza ansamblului de condiții extreme care solicită într-un fel sau altul vreo influență asupra individului. Unii elevi, deși dotați din punct de vedere al potențialității latente, pot întâmpina dificultăți de adaptare școlară din cauza persistenței lor într-un mediu cu stimuli senzoriali, exerciții senzorio-motorii și specific intelectuale mai limitate, oferite de statutul socio-economic și cultural ambiental. Dificultățile școlare nu apar numai sub influența nefavorabilă a factorilor
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
vine din latinescul adgradior, care Înseamnă “a merge către...”, și a evoluat apoi În agredire, ce semnifică “a merge către... cu un spirit belicos, cu tendința de a ataca”. Potrivit sensului dat de etimologia cuvântului, noțiunea de agresivitate trimite la potențialitate individuală, la capacitatea de a Înfrunta un obstacol, de a se confrunta cu altul și a nu da Înapoi În caz de dificultate. În acest sens, agresivitatea este deci necesară, uneori chiar utilă pentru desfașurarea si finalizarea unei activități. Treptat
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
vine din latinescul adgradior, care Înseamnă “a merge către...”, și a evoluat apoi În agredire, ce semnifică “a merge către... cu un spirit belicos, cu tendința de a ataca”. Potrivit sensului dat de etimologia cuvântului, noțiunea de agresivitate trimite la potențialitate individuală, la capacitatea de a Înfrunta un obstacol, de a se confrunta cu altul și a nu da Înapoi În caz de dificultate. In acest sens, agresivitatea este deci necesară, uneori chiar utilă pentru desfașurarea și finalizarea unei activități. Treptat
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]