2,756 matches
-
sat, împărțea același trai cu ei! Peste orice, se vădise mare născocitor de istorioare cu tâlc, bucurându-le auzul și străluminându-le mințile. La nevoie se arăta meșter la glume istețe, în stare a-mbuna omul, a-l înveseli! Îl strigau Povestitorul și, în scurtă vreme, puștiul căpătase o aură de căpetenie, astfel încât o mână dintre părtașii lui Nenea veniseră și se orânduiseră cu drag în jurul său. Faptul atrăsese înverșunarea fiului Clopotarului, mare tartor în sat, muncindu-și ortacii în nevolnicii supărătoare
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
pe degete supușii. Îl ascultau bietele firi slabe, nădăjduind să-i calce pe urme la faimă, uitând mereu de câte ori îi dusese la necaz în sat! * În anul acela, mare parte din isprăvile săvârșite de ciracii lui Nenea se-ndreptaseră asupra Povestitorului, dar acesta ieșise basma curată din toate și potrivnicul, învins. Era mult peste ce-ar fi îndurat asupritorul! Așa nu se mai putea! Și cloci o nefăcută de zile mari! Cel puțin asta-și doreau neprietenii Povestitorului! Cum în zilele
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
se-ndreptaseră asupra Povestitorului, dar acesta ieșise basma curată din toate și potrivnicul, învins. Era mult peste ce-ar fi îndurat asupritorul! Așa nu se mai putea! Și cloci o nefăcută de zile mari! Cel puțin asta-și doreau neprietenii Povestitorului! Cum în zilele dinaintea marii sărbători a Unirii toată suflarea satului trăise fierberea pregătirilor, iar copiii mai mărișori dăduseră o mână de ajutor ca porțile să fie gătite cu tricolorul, lui Nenea îi trecu prin cap să facă dispărut steagul
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
îngrijorați. Deși pricepuse cine făcuse lucrătura, deși dezlegase iute cusătura cu ață albă a vorbelor, grăi cuviincios, conducându-se după gândul că hoțul nedovedit e negustor cinstit și se despărți de prefăcuții prieteni. Seara, cu inima înnegurată de lipsa flamurii, Povestitorul abia se-atinse de bucatele puse pe masă de bunică. Înainte de culcare, îngenuncheat, supuse o lacrimă icoanei ocrotitoare și pecetlui rugăciunea cu un oftat ce-l tulbură parcă și pe dulăul curții, pornit să dea chemare spre stelele înghețate ale
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
se-atinse de bucatele puse pe masă de bunică. Înainte de culcare, îngenuncheat, supuse o lacrimă icoanei ocrotitoare și pecetlui rugăciunea cu un oftat ce-l tulbură parcă și pe dulăul curții, pornit să dea chemare spre stelele înghețate ale nopții... * Povestitorul ridică pleoapele cutremurat de zgomote. Pământul se rupea în bucăți, bătut de tunete și fulgere fără pic de ploaie. Doar grăunți de pământ și perdele de praf îi întunecau privirea. Un duduit ca la sfârșit de lume îi dezvălui că
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
Îmbrâncindu-l, îl feri din calea turcului pe copil, primind în plin piept tăișul curb și lat, ucigător. Românul pică pe loc. Dar nici turcul nu viețui, fiind străpuns de-o furcă de clăcaș. Deși zdruncinat de soarta vajnicului salvator, Povestitorul găsi putere să-l tragă pe acesta spre șanțul de apărare apropiat, sperând a-l ajuta cumva. Cu inima zbătându-i-se a zbor de pasăre, culcă pe brațu-i nevolnic tâmpla arnăutului rănit, căutând a-l ogoi. Cu ultimele puteri
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
pe masă, iar ele pe dată se îmbinară, născând însemnul roș-galben-albastru, sfânt călăuzitor al străbunilor în 1821... * După ce se risipi vesela adunare din răscruce, Nenea își duse ceata spre casă. O luară pe ocolite, doar să treacă semeți pe ulița Povestitorului. Era tare-ncântat că-și văzuse împlinită șicana. Totuși, se gândea, de ce nu se făcuseră valuri?! Pișpirică avea mândrie... nu se plânsese nici de astă dată... Nu-și duse gândul până la capăt, că se și aflau în dreptul casei păgubite... Dar
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
făcuse nevăzut tocmai în ajunul zilei Unirii celei Mari și unde reapăruse datorită credinței și smereniei în fața icoanelor strămoșilor, ce nu și-au risipit în vânt trecerea prin viață. Pomenise cele aflate de la bătrâna păgubită. Auzind Nenea cum se făcuse Povestitorul cu tricolor chiar de 1 Decembrie, pentru întâia oară își recunoscu nimicnicia și în sine se legă să nu-i mai caute pricină. Ba mai mult, recunoscu faptul că piciul e într-adevăr firoscos, că-și merită și numele, și
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
părintească, cu nostimade care, povestite, unele dramatice, devin drumuri de străbătut... Mai ales că unele se referă la bunici și părinți, vecini și cunoscuți, într-o portretistică, nu prea întâlnită de mine la scriitori cu pretenții... Și, după cum spune însuși povestitorul, amintirile, ici-colea, îi rămân, totuși sărace, până la umilință, nedemne să fie luate în seamă, încât singur se întreabă, oare merită povestite, la care, asigur cititorii că îndoiala exprimată nu poate fi decât o chemare cu modestie la lectură... Chiar dacă, aflăm
DESPRE DORUL DE-ACASĂ, ANTOLOGIE COORDONATĂ DE ION N. OPREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384600_a_385929]
-
este structurat în doua parți:”Vulcanii” si „Diafanii”obligând cititorul la o lectura atenta, cu benefcii pentru toți aceia care sunt interesați în descifrarea subconstientului.Este un autor înzestrat cu talentul cunoasterii, un radiograf al starii psihopatologice al personajelor, bun povestitor al starilor psihice confuze, întemeiate pe instincte cețoase si vanități. Autorul nareaza aventura unei vieți umane prinse în capcanele subconstientului, Opera aceasta este cuprinsă pe jumătate de beția imaginației, cealaltă jumătate este produsul autorului ca viață liberă, spiritual. Iar dacă
CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE VIAȚĂ ÎN OPERA LITERARĂ A SCRIITORULUI MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382304_a_383633]
-
Șerban - Wendy -, Cătălina Antal - Michael -, Plamena Anghelova - John -, Eliza Lassel - Cățelușa Nana -, Andrei Lazăr - Crocodilul -, Fang Shuang - Căpitanul Kook -, Vicențiu Țăranu - Domnul Darling -, Mirela Dumitrescu - Doamna Darling -, Jenifer Dumitrașcu - Zâna-, Andrei Dogaru, Ionuț Birjovanu - Pirații -, Mihai Pricope - Umbra -, Ștefan Schuller - Povestitorul -, Andreea Soare, Sabina Chirilă, Andy Ardeleanu, Alexandra Corneanu, Alis Gheorghe, Daniel Manea, Theodora Munteanu, Octavian Iuga, Claudia Iagăr - Copiii din Țara Niciunde. Dincolo și dincoace de scenă există întotdeauna o echipă tehnică, nu mai puțin însemnată de la detaliul, până la ansamblul
PETER PAN , PREMIERĂ LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382311_a_383640]
-
Pavel Postolachi, la fel de revelatoare în ceea ce privește semnificația profundă a actului scrisului: „Pe aripile cuvântului care zidește”. Ambele „deschideri” ale cărții luminează caracterul aparte al lucrării, complexitatea și adâncimea ei spirituală. În „Capitolul I, Explicații introductive ori cuvântul autorului”, ne întâlnim cu povestitorul Marian Malciu care relatează la persoana I-a , cu sinceritatea profundă a spovedaniei, avatarurile elaborării lucrării, neliniștea și zbuciumul creatorului pornit pe drumul conceperii prin cuvânt. Capitolul al II-lea este dedicat istoriei vechi a localității Ruginoasa, integrată in istoria
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
aprilie 2017 Toate Articolele Autorului INVITAȚIA Având o invitație Cu destinație Pe malul mării În pragul inserării, Vă spun doar o întâmplare Care uneva la mare, A început cu-n lebădoi, Si cu o lebădă, Frumoasa tare. Nu neapărat pentru povestitor, (admirându-i al său posterior,) Scuzați-mă, Nu stiu ce spun, Și nici ce simt. Mă simt om viu, Doar când ating, Ceva ce-i aparține, Un fir de păr, Sau o batistă, Lăsată “întâmplător” Să cadă, S-o am ca amintire
INVITAŢIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382892_a_384221]
-
perfect organizată, a dobândit o remarcabilă erudiție; mare contemplativ, dublat de o la fel de mare imaginație, a ajuns la conexiuni și rezultate neașteptate în munca de cercetare. Profund cinstit și neiertător cu minciuna și incompetența dădea replici usturătoare care supărau. Mare povestitor, dublat de mare humor și talent de actor, cucerea asistența. Foarte punctual. Încă de la prima oră cu studenții, după ce a așteptat, mut, aproape o jumătate de oră până s-a terminat venirea întârziaților, le-a spus că pe viitor cine
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
te lupta cu un destin pe care știi că nu îl meriți. Lupta a fost câștigată. Desăvârșirea îl aștepta pe Mihai Vișoiu cu brațele deschise. Harul de a produce farmec atunci când vorbele sar din gând direct pe buze, ca orator, povestitor, colocvial, ori simplu conviv la o șuetă stropită cu un firicel din sângele strugurilor, nu s-a lăsat așteptat până să explodeze, cu toate că, până la scrieri și tipar, Mihai Vișoiu a mânuit diverse scule mult mai grele decât pixul, scule folositoare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
blestemul, slujbele negre și vrăjitoarele albe sunt elemente frecvente, pe care cititorul le întâlnește cu surpriză în satul contemporan, de parcă ar fi coborât direct în lumea lui Sadoveanu. La fel de surprinzătoare e și practicarea unor îndeletniciri demult uitate, cum sunt potcovarul, povestitorul satului sau făuritorul de coase, meșteșuguri care au supraviețuit pănă astăzi și se practică pentru că e nevoie de ele, nu pentru că ar reprezenta o atracție turistică. Lucrurile cu care poate ne-am lăuda noi, cele legate de progres, nu-l
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
iar când revine este însoțit în canon de către flaut. Am oferit puțin din început pentru a spori interesul pentru această lucrare. Trebuie să spunem că muzica impresionistă a lui Debussy încă nu apăruse, deci nu este o întoarcere la romantismul povestitor și nici o anticipare a muzicii lui Debussy sau Ravel. Sensul cel mai înalt al acestei muzici este o extraordinară comuniune a deliciilor naturii cu afectivitatea umană. Frumusețile acestei balade ni le va dezvălui pianistul Dragoș Mihăilescu. Mozart a compus multe
FILARMONICA „BANATUL”Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/93020_a_94312]
-
Dică fusese determinat să-i transmită un mesaj de “admirație” din partea unor proști. Cum, necum, coana preoteasă, fire delicată și un caracter de excepție, integru, nu a acceptat prostiile unor mitocani, spuse de un școlar pe care îl considera un povestitor talentat. Un astfel de afront a murdărit autoritatea și imaginea ei imaculată. A otrăvit atmosfera în care își desfășura activitatea. O femeie-înger cum era dânsa nu putea respira într-o astfel de atmosferă viciată. De aceea a plecat...nu am
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
apus sunt niște... Slavii. A rămas mut domnul Arsu și, în hohotele clasei, i-a șoptit calm: - Bine, treci la loc! Altădată, tot la geografie, era vorba despre Grecia și mările care-i scaldă țărmurile. La hartă era Dică, talentatul povestitor cu idei originale. - Mai departe, Dică, l-a întrebat domnul Arsu. - Mai departe... este Marea Ionică. Dică a pronunțat numele mării cu accent pe i. Marea Ionică, mă! Cu accent pe o, l-a corectat domnul Arsu în râsetele noastre
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
sau când au rupt, sau trântit...ceva. La început, probabil că s-au povestit întâmplări adevărate. Mai pe urmă a început fabulația. Coana preoteasă simțea că nu erau adevărate, că erau gogonate, dar râdea cu poftă, probabil ca să facă plăcere povestitorilor. Aceștia, încurajați de voia bună stârnită de întâmplările lor, scorneau altele și mai gogonate ca s-o facă pe coana preoteasă să râdă. Și coana preoteasă așa râdea... râdea... - Ți-a plăcut, coana preoteasă? - A fost tare. - Hai să-ți
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
de băieți. Erau teribili băieții cu poveștile lor de groază. Nici nu începeau bine povestea, că se întorceau spre catedră: - Te-ai speriat, coană preoteasă, te-ai speriat? - Nu m-am speriat, mă! Râdea coana preoteasă. Atunci se necăjea micul povestitor și aducea în scenariu tot felul de vârcolaci, monștri, își îngroșa vocea cu fel de fel de onomatopee, adică șuierături de balauri, urlete de vârcolaci, lupi, “mari cât casa”, cucuvele, “mari cât curcanii”, care țipau uite-așa... Râdeau coana preoteasă
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
monștri, își îngroșa vocea cu fel de fel de onomatopee, adică șuierături de balauri, urlete de vârcolaci, lupi, “mari cât casa”, cucuvele, “mari cât curcanii”, care țipau uite-așa... Râdeau coana preoteasă și copiii din clasă cu lacrimi. Pleoștit, bietul povestitor se miorlăia: - Nu te-ai speriat, coană preoteasă? Hai, sperie-te! - Bine, mă, m-am speriat! Zâmbea dumneaei. Spune mai departe! Mofluz, micul povestitor aducea în poveste huhurezi, urși fioroși, morți vii care se plimbau prin sat, îmbrăcați cu straiele
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
curcanii”, care țipau uite-așa... Râdeau coana preoteasă și copiii din clasă cu lacrimi. Pleoștit, bietul povestitor se miorlăia: - Nu te-ai speriat, coană preoteasă? Hai, sperie-te! - Bine, mă, m-am speriat! Zâmbea dumneaei. Spune mai departe! Mofluz, micul povestitor aducea în poveste huhurezi, urși fioroși, morți vii care se plimbau prin sat, îmbrăcați cu straiele știute când au fost așezați în sicriu, care se mirau că toți fugeau de ei și-i făceau să înnebunească pe cei care îi
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
care îi înmormântaseră. Coana preoteasă se minuna de năzbâtiile pe care le debitau copiii, numai ca s-o sperie. Deseori chiar se speria cu adevărat, când auzea parascoveniile lor. Dar își vedea calmă de împletit, zâmbea îngăduitor și-i spunea povestitorului: - Gata, mă, cu grozăviile tale, că m-ai speriat destul! Treci la loc! Victoriosul povestitor trecea în bancă zâmbind triumfător, parcă ar fi spus: “Ați văzut, mă, că s-a speriat?“ Dintre noi, cel mai talentat s-a dovedit Dică
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
ca s-o sperie. Deseori chiar se speria cu adevărat, când auzea parascoveniile lor. Dar își vedea calmă de împletit, zâmbea îngăduitor și-i spunea povestitorului: - Gata, mă, cu grozăviile tale, că m-ai speriat destul! Treci la loc! Victoriosul povestitor trecea în bancă zâmbind triumfător, parcă ar fi spus: “Ați văzut, mă, că s-a speriat?“ Dintre noi, cel mai talentat s-a dovedit Dică, un băiețel pirpiriu, cu vocea blândă. Însă, atunci când descria scenele de groază cu oribilele personaje
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]