48,874 matches
-
prin ghilimele nu indică neapărat o ipotetică distanță ironică, ci mai ales relativa sa noutate: "au contribuit, fiecare după puteri, la acordarea calificativului "marfă" acestei petreceri" (EZ, 2316, 2000, 2). Termenii care exprimă în modul cel mai general o evaluare pozitivă sau negativă (echivalenții lui bun - rău), ca și cei care cuprind o intensificare a aprecierii (excelent - îngrozitor) sînt foarte folosiți în comunicarea curentă și implică un grad mare de subiectivitate și chiar de afectivitate; de aici și nevoia de a
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
teamă, pentru că e foarte mult timp de cînd m-am născut, la 20 august 1920. Și atunci am încercat, evident, și am abandonat imediat gîndul de a face bilanțuri. Era, după părerea mea, cam prea mică, să spun așa, partea pozitivă, partea de acțiune, partea de împlinire, față de ceea ce ar fi fost dezideratul meu de realizare, nu a personalității mele, dar a unui program de viață culturală. Nu-i un slogan, nu. Aș fi vrut poate să spun mai mult, aș
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
fi de folos mai mult și în special tinerilor. Ei, nu știu în ce măsură am făcut-o. Am fost 40 de ani profesor. Poate asta, știu eu, echivalează cu o activitate, să zicem, destul de vrednică, dacă efectele sînt într-adevăr vizibil pozitive. Și mi-aș îngădui să spun că sînt în mare parte. Adică mă uit la foștii mei copii. În 40 de ani ce promoții am avut, vă închipuiți, cîți studenți au trecut prin mîinile mele, cîte mii de profesori, și
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
de calitate și cu scopuri educative precise. - Sigur. Cine face operația de ierarhizare, pentru că asta este foarte important. - Exact. Sigur că și presa scrisă, care a cunoscut o dezvoltare explozivă, beneficiind de libertatea de expresie, ce-i un fapt indiscutabil pozitiv, nu s-a așezat încă definitiv într-o matcă a normalității. Cred că dincolo de elementele comerciale, care nu pot lipsi, dar se cer bine strunite, presa trebuie să se orienteze spre marile valori.Cu excepția cîtorva ziare, din presa noastră lipsesc
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
lui Paul Goma față de cei ce l-au susținut cu ardoare. Mai mult: avem simțămîntul că dezamăgirile prozatorului sînt reale. Ne mărginim doar a ne întreba dacă aceste motive negative, intervenite pe parcurs, au o mai mare pondere decît motivele pozitive ce au întemeiat prietenia în cauză, o prietenie ce transcende elementele strict personale, intrînd în istorie. În definitiv, rolul lui Virgil Ierunca a fost cel de-a introduce și aplica, în plin absurd, criticul rațional al criticii: "E drept că
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
eră a neîncrederii. A unei neîncrederi generalizate, răsturnătoare a tuturor valorilor, dar, în primul rînd, a celei ce se opune nemijlocit scepticismului: credința. Și nu numai credința în Dumnezeu se afla în chestiune, ci și orice credință într-un factor pozitiv, într-un impuls constructiv, precum o metodică destrămare a tot ceea ce ține de ordinea lumii. Simptomatic, era vizată comunicarea omenească: "Mă tem, spunea gînditorul german, că nu ne vom putea debarasa de Dumnezeu cît timp mai credem în gramatică". De
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
în ochii presei de specialitate și a mass-mediei din Germania și Elveția. Printr-o congruență formală, autorii recenziilor recurg la rîndul lor la titluri neobișnuite pentru a atrage atenția publicului, prin cronici de dimensiuni variabile și aprecieri diferențiate, dar dominant pozitive, asupra cărții tinerei scriitoare: Un număr de scamatorie, Peste tot și niciunde, Marea pe scaun, De păr, Acasă în străinătate, Un număr de virtuozitate și umor negru, Suferințe în manej, Salvați copilul din mămăligă!, O copilărie model (am citat în
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
bineînțeles, nu se va întâmpla, măcar pentru motivul că ei nu sunt ce par a fi: ei sunt doar ceea ce șefii lor dintotdeauna le-au cerut să fie! Discuția aceasta - necinstită în intenție, ridicolă în conținut - are și un aspect pozitiv. Scoțându-i în prim plan pe șefii de guvern, se induce ideea că polul principal al puterii în România, președinția, tinde să treacă în planul al doilea sau, în orice caz, să-și diminueze din importanța covârșitoare. Se vede, în
Tandemul cu o singură roată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16942_a_18267]
-
caz, să-și diminueze din importanța covârșitoare. Se vede, în aceste momente de criză, că factorul prezidențial continuă să rămână un element de tensiune în viața socială și că marginalizarea (la rigoare: desființarea sa) nu poate fi decât un gest pozitiv pentru viața României. Se observă, în fine, că necontenita critică pe care am făcut-o instituției de la Cotroceni era adânc înrădăcinată în trista realitate de azi, a prăbușirii domnului Constantinescu. Oricât s-ar delimita acum, în ceasul al treisprezecelea, de
Tandemul cu o singură roată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16942_a_18267]
-
a o elabora. Rezultatul libertății asumate e tocmai acest salutar proces de respingere și reconstituire a realului scăpat din chingi, nociv ("aerul e plin de cuțite/ apa e plină de săgeți otrăvite"), pe coordonatele unui imaginar care echivalează o utopie pozitivă prin estetic, opusă utopiei negative a totalitarismului. Poetul își închipuie un Eden din care normele constrîngătoare au dispărut, pătruns de o căldură mîngîietoare, de flăcări și incandescențe vizionare. E un exotism reparator: "Îmi place să mă plimb prin țările calde
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
slăbiciunile și cu șansele pe care le are într-o lume dură și în condiții istorice nu tocmai favorabile. Autorul este, hotărât, un împătimit al distincțiilor. În ceea ce privește libertatea, de pildă, el separă între versiunea ei negativă: libertatea față de - și cea pozitivă: libertatea să. Sensul creșterii personalității: prin tranziție de la prima la cea de-a doua situație; apropiindu-și-o pe ultima, individul devine - într-o accepțiune specifică pentru Fromm - productiv. Libertatea este totodată exterioară și interioară. În altă ordine de idei
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
pentru Fromm - productiv. Libertatea este totodată exterioară și interioară. În altă ordine de idei, mai putem distinge între puterea asupra cuiva și puterea de a face ceva, între un eu social și un eu real, între îndoiala rațională (favorabilă libertății pozitive) și îndoiala irațională (conexă libertății negative), între autoritatea rațională și autoritatea inhibitoare, ca și între cea exterioară și cea interioară, ori între cea fățișă și cea anonimă. Există de asemeni o diferență netă între distructivitatea ca reacție și distructivitatea nemotivată
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
situează actanții, determinînd adjuvanții și opozanții. Diferitele figuri ale gazdei (pitic, bătrîn, zînă, vrăjitoare, căpcăun, ca să le cităm doar pe cele mai frecvente) determină destinul eroului. Dacă ospitalitatea gazdei-zîne îngăduie eroului o reîmprospătare a puterilor, o nouă plecare, un elan pozitiv în parcursul inițiatic, căpcăunul este o figură nu mai puțin interesantă, trădînd ambivalența fundamentală a situației ospitaliere, marcată de tot felul de reguli de respectat și de transgresiuni, oscilînd între dorința de libertate și dorința de dependență. Ospitalitatea, în ambivalența
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
în ceea ce înseamnă existența ființei ca atare. Ea s-a arătat din totdeauna un îndreptar, chiar legic, nu numai pentru morala noastră, ci pentru psihicul pe care îl încorporăm diferențiat, dar care poate să se modeleze în consens, de la gândirea pozitivă, până la fapta plăcută lui Dumnezeu. Ca orice este viețuitor pe lumea aceasta, și religia are grade și nivele de istoricitate determinate. Fără enoriași și slujitori cu înalte studii, dar mai ales fără oameni cu har, cu chemare sau vocație creștină
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
revoluție, fie de la sine și prin sine, prin destrămare. Pentru a răspunde întrebării " Pe ce trebuie să se întemeieze puterea?", axiologia recurge la ideea și idealul de justiție. Justiția funcționează ca un fel de instanță superioară care judecă și califică, pozitiv sau negativ, puterea. Legitimitatea prin justiție reprezintă soluția cea mai elevată și convingătoare a tulburătoarei probleme de a ști ce justifică extraordinarul fenomen al dominației omului de către om. Din tot caleidoscopul legitimărilor, această rezolvare este singura în măsură să pătrundă
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
de Vatican, care este o putere, a dat un răspuns provocator: "Da? Și câte divizii are Papa?" Al doilea procedeu folosit de teoreticienii forței combină invocarea unui rău mai mare decât abuzul de autoritate (anarhia) cu recursul la efectele secundare pozitive (ordinea, pacea) pe care le generează vollens nollens puterea bazată pe forță. Pentru justificarea prin circumstanță agravantă, Radbruch citează cazul lui Carol Martell. Atotputernicul majordom al palatului și conducător de facto al Franței, l-a întrebat pe Papa Zaharia dacă
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
bazată pe domnia legii, adică pe funcționarea liberă, consimțită și controlată a unui sistem valoric uman, benefic și perfectibil. În treacăt și în exercițiu liber, am putea încerca să schițăm portretul conducătorului permis și cerut de acest sistem "de sumă pozitivă". Desigur, neexistând un Pericle național sau internațional, portretul trebuie alcătuit mozaical, din bucăți, punând împreună calități separate, dar complementare, precum atenția la social a lui Roosevelt în New Deal, curajul dârz al lui Churchill în rezistența la agresiunea nazistă, modestia
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
cu noi pericole și noi tentații ce se cer consemnate lucid. Problema fundamentală este aceea a tensiunii "particular-universal" sau, altfel spus, între varietate și uniformitate. Democrația globalizatoare va trebui neapărat să găsească modalitatea de concordanță și conlucrare între două valori pozitive: identitatea națională și exigențele globale, adică între culturile bazate pe diferențele creatoare, pe specificitatea lor și civilizația bazată pe un model tehnico-economic unitar, coerent, eficace. Desigur, într-o ordine democratică, diferențele (the right to disent) sunt benefice și respectabile, dar
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
în ce măsură îi e livrată de-a gata de scenariul construit de privirea insider-ului Iepan... e o întrebare la care nu vom putea răspunde niciodată în procente dar pe care cred că merită glosat. În primul rînd, notînd "deficitul de imagine pozitivă" pe care s-a construit proiectul serialului în discuție: o Românie săracă, deprimată și obsedată de "imaginea" (concretă) în care a fost înghețată în cursul ultimului deceniu atît de privirea "din interior" cît și de cea "din exterior". Pe de
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
Rodica Zafiu Una dintre cele mai recente expresii colocviale, frecvente în limbajul tinerilor, este de cartier: construcție doar parțial transparentă, deoarece substantivul cartier, în sine nemarcat pozitiv sau negativ, poate denumi deopotrivă zone de periferie și zone centrale, părți atît sărace cît și foarte luxoase ale orașului. În uzul actual s-a produs însă o restricție semantică, care presupune de fapt o opoziție între cartier și centru
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
de cartier" (D, 378, 2000, 14); "vorba umblă repede printre "băiețașii de cartier", nu?" ("Viața liberă" = VL, 1999, arhiva Int.); "fiind evitată, pe cît se poate, muzica "băiețașilor de cartier"" ("revjurnalism", 1999, Int.) etc. Sintagma primește de obicei o valoare pozitivă cînd e folosită din interior, de către cei care își asumă o identitate provocatoare, și una negativă cînd e aplicată din afară; aceste conotații nu sînt însă totdeauna evidente (" Vreți să fiți băieți de cartier? Faceți punk!" - listă de discuții Int.
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
lui Dumnezeu și să continue să trăiască".... ...nu e deloc un reflex al Bibliei. Este o evoluție autonomă. Dar, dacă ne transportăm în lumea biblică - o lume cu totul specială -, atunci vom găsi acolo ceva diferit: vom găsi o interdicție pozitivă din partea lui Dumnezeu, valabilă doar pentru Israel, de a nu fi reprezentat. Nu este o interdicție biblică, ci una filosofică, un fel de constituție în alianța pe care Dumnezeu o face cu poporul său; iar credința va trece prin ureche
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
Doar 58 la sută din intervievați respectă sărbătorile religioase, ceea ce confirmă precaritatea ideii de încredere absolută în Biserică . Cum numai 13 la sută țin postul Paștelui, ca în multe alte cazuri se mizează pe o formă fără fond, prin valorizarea pozitivă a unei situații față de care comportamentul cetățeanului pare a fi mai degrabă neutru. Tare mi-e teamă, însă, că lucrurile stau cu totul altfel atunci când se răspunde la întrebarea legată de potențialii vecini. Xenofobia românească și disprețul față de cei percepuți
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
maghiari și 22 la sută pe evrei! Cifre absolut incredibile, mai ales la o populație care crede (68 la sută) că Uniunea Europeană reprezintă soluția ideală pentru România, iar aderarea la N.A.T.O. e considerată, cam în aceeași proporție, un lucru pozitiv! Campania anti-rroma, dusă la lumina zilei (sau a micilor ecrane!) nu e un simptom prea încurajator pentru sănătatea morală a societății românești. Când un faimos moderator de televiziune, avându-l drept invitat pe un nu mai puțin faimos senator-tribun, se
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
ca "M.H. rămâne cum a stabilit D.P.: / Fără boii de la bicicletă" ("România liberă" = RL 1229, 1994, 3) - explicat de altfel în cursul articolului ("Scriam, la vremea respectivă, că lui M.H. i s-au luat boii de la bicicletă"...). Inutilitatea unor eforturi pozitive e rezumată printr-o altă serie de expresii: un anumit lucru ajută ca la mort compresa sau folosește ca o frecție la un picior de lemn. Ultima comparație, mai ales, apare foarte frecvent în texte: "Rana de la cap a încetat
Expresiile inutilității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17042_a_18367]