837 matches
-
au �ncheiat activitatea; mai tinerii � Marx, Spencer � �ncep o munc? de mari propor?îi pe care o vor dezv?lui progresiv, măi ț�rziu. Totu?i scenă intelectual? nu r?m�ne goal?. Numero?i epigoni conținu? s? exploreze resursele pozitivismului ?i ale organicismului tr?g�ndu-le c?tre alte domenii. Dar reformele structurilor o iau �naintea operelor, care s�nt mai pu?în originale, ca ?i cum le-ar fi lipsit cadrul necesar pentru a �nflori. Interven?ia statului se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociale: cea a lui Auguste Comte ?i aceea a lui Herbert Spencer. �ntre ele n-a fost o adev?raț? confruntare, din cauza alunec?rîi primeia �n misticism ?i religiozitate, fapt care i-a eclipsat, pentru un timp, importan?a epistemologic?. Pozitivismul r?m�ne �ns? viu �n versiunea spencerian? care cunoa?te dezvolt?rile cele mai importante. De altfel, Spencer a fost adesea prezentat că unul dintre fondatorii ?colii organiciste. Aceasta va fi verigă decisiv? �n succesiunea teoriilor care au precedat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
oric?rei civiliza?îi, prin fuziunea raselor. Gobineau consider? c? această �?i va afla sf�r?ițul, datorit? degener?rîi calit??ilor intrinseci, deoarece �rasă alb?� este cea mai afectat? de amestecuri. c? opera acestui aristocrat dezam?gît, visceral ostil pozitivismului, este lipsit? de ?tiin?ificitate. Dar faptul n-a �mpiedicat cu nimic lecturarea cu fervoare a c?r?îi sale chiar de c?tre �sociologii� care interpretau fenomenele sociale �n limbajul eredit??îi, al selec?iei speciilor ?i al antropo-rasismului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de c?tre primii cititori, cu toate c? nu el este cel care ne apare ast?zi mai original. Spencer a fost considerat, �nc? de la 1870, ca un filosof de notorietate, care a ?tiut s? exploateze nodul ?tiin?ific al pozitivismului comtian, invoc�nd diferitele ordini ale naturii �n continuitatea lor efectiv?. Unul dintre cei care au f?cut cunoscut? g�ndirea spencerian? �n Fran?a, este filosoful Alfred Espinas. Acesta �mprumut? �n special ideea continuit??îi fenomenelor sociale. c? anumite
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
oprim doar asupra stilului; propunerile lui Fouill�e anun?? dezbaterea pozitiv? asupra dreptului, la care vor participa, la sf�r?ițul secolului, autori precum Durkheim, Bougl� ?i Duguit. Trebuie s? mai insist?m asupra unui aspect: prin diversitatea doctrinelor sale, pozitivismul apare drept curentul dominant al cercet?rîi �n ?tiin?ele umane ale anilor 1880. Domină?ia nu este �ns? total?, ci suscit? diverse rezisten?e care s�nt, prin provenien?a lor, foarte revelatoare pentru antagonismul latent dintre ?colile na
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n ?tiin?ele umane ale anilor 1880. Domină?ia nu este �ns? total?, ci suscit? diverse rezisten?e care s�nt, prin provenien?a lor, foarte revelatoare pentru antagonismul latent dintre ?colile na?ionale de g�ndire. Filosofia german? contra pozitivismului Reac?ia cea mai interesant? vine de la filosofii ?i istoricii germani care, dincolo de influen?a lui Hegel, apar tributare argumentelor avansate de c?tre Leopold von Ranke asupra specificului privirii istorice ?i asupra importan?ei rela?iei cvasiexisten?iale, dintre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de ?tiin?e sociale este fondat la Paris, �n 1895, de c?tre Jeanne Weill, cunoscut? atunci sub pseudonimul Dick May, care are intrare �n mediul patronal progresist dar ?i trecere la Sorbona nou?. Acest colegiu se plaseaz? sub patronajul pozitivismului, fiind dirijat de c?tre Dr. Delbet, deputat ?i executor testamentar al lui Auguste Comte, dar programul s?u r?m�ne eclectic, dup? chipul personalit??ilor care predau acolo ?i care proveneau din economia social? leplaysian?, din mediul �wormsian
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pe unii sociologi americani, precum Sumner. �n Italia, filosofia dreptului este singura ramur? a ?tiin?elor sociale care beneficiaz?, �n secolul al XIX-lea, de un anumit succes. �ntr-o universitate �n care domin? neokantianismul ?i idealismul, sociologia este identificat? cu pozitivismul comtian ?i la ea nu fac referin?? dec�ț unii cercet?tori izola?i precum Morselli. �n sfera academic?, c�teva elemente de sociologie s�nt introduse de c?tre criminologii al c?ror ?ef de grup este medicul Cesare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Vierkandt �l situeaz? pe acest universitar berlinez venit din etnologie (Vierkandt, 1896) la r?scrucea unor influen?e multiple din care �ncearc? o sintez?. �mpreun? cu Simmel, d? că sarcin? sociologiei definirea �formelor� primordiale ale socialului, dar respinge individualismul ?i pozitivismul. El refuz? s? reduc? socialul la ac?iunea reciproc? a elementelor componente ?i prefer? s? văd? esen?a socialului nu �n grupul �nsu?i, ci �n �dispozi?iile sociale� (precum instinctul de supunere sau cel de c?utare a recunoa
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Weber ?i Durkheim s�nt cei trei autori (al?turi de economistul englez Marshall) c?rora le caut? punctele de convergen?? �ntr-o original? concep?ie a ac?iunii pe care a vrut-o la egal? distan?? de utilitarism, culturalism ?i pozitivism [13]. Astfel, �structura ac?iunii sociale� este definit? ca fiind compus? din modele culturale de semnifică?îi institu?ionalizate �n sistemul social ?i �n cultur? ?i interiorizate de c?tre indivizii care le actualizeaz? �n conduitele lor �n func?ie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
repede critic �ntr-o dezbatere ce afecteaz? sociologia german? de-a lungul anilor ?aizeci, opun�nd �teoria critic?� nu numai lui Popper ci � prin ?coală de la K�ln (Ren� K�nig, Helmut Schelsky) � la tot ceea ce p?rea s? semene cu �pozitivismul� (Adorno ?.a., 1969). Aspectul cel mai remarcabil al acestei dezbateri este faptul c? a promovat �teoria sociologic? critic?� la rang de pseudoparadigm? care � cel pu?în p�n? �ntr-o epoc? recent? (cf. cap. III) � n-a dat na?tere altui
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1996. tabel sinoptic (41 pagini) 298-338 TABLĂ DE MATERII PARTEA I. �NAINTE DE 1918 Preambul ���������������.......�.. I. De la fizică social? la sociologie: descoperirea unui nou obiect de cunoa?tere (1790-1860) �����.... 1. Sociologia, mo?tenitoarea Revolu?iei ����..... 2. Multiplele fă?ete ale pozitivismului ?i ale scientismului ��������������.... 3. Continuitatea ?i schimbarea reflexiei politice ��. ÎI. Sociologie sau ?tiin??(e) social?(e)? O disciplin? �n c?utarea identit??îi (1860-1890) �������... 1. Voluntarism politic ?i societate: cazul francez �.. 2. �Paradigmele� aflate la originea ?tiin?ei sociale � 3
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
avându-și originea în Renaștere; * secolele XVII-XVIII au găzduit importante scrieri despre revoluțiile din Anglia și Franța, care ar trebui considerate începuturi ale sociologiei; * își află originile în romantismul secolului XIX, mișcare spirituală îndreptată împotriva iluminismului, a naturalismului și a pozitivismului, a cărui descoperire relevantă este și conceptul de comunitate; * își află originea în gândirea veacului al XX-lea. Fiecare opțiune își apără cu strășnicie poziția, intervenind în dispută cu argumente de o mare diversitate. Cheia acestor neînțelegeri pare să se
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
locuitor din Geneva către contemporanii săi * Memoriu asupra științei despre om * Despre sistemul industrial * Reorganizarea societății europene * Cathehismul industrialilor * Noul creștinism Învățăturile * A considerat știința ca unică modalitate de fundamentare a investigării vieții sociale, deschizând astfel drumul construirii științei pozitive (pozitivismul) pe care o va dezvolta și perfecționa colaboratorul său Auguste Comte; este printre primii gânditori care au reușit să aducă împreună fizica, fiziologia, psihologia, istoria, politica și economia în studiul societății. * Este recunoscut drept inițiatorul curentului socialist în Franța. Încercând
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
ne propunem să divizăm istoria gândirii lui Comte, atunci putem distinge două etape importante, fiecare suprapunându-se peste perioadele în care a cunoscut cele două femei din viața sa: prima fază, cuprinsă între anii 1830-1842, corespunde cu ceea ce noi numim pozitivism, Comte fiind concentrat asupra principiilor de organizare socială și crearea termenului sociologie, iar cea de-a doua fază, între 1846-1857, corespunde cu preocuparea pentru cristalizarea teoretică a ceea ce este uneori numit pozitivism religios. El însuși recunoaște rolul imens jucat de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
între anii 1830-1842, corespunde cu ceea ce noi numim pozitivism, Comte fiind concentrat asupra principiilor de organizare socială și crearea termenului sociologie, iar cea de-a doua fază, între 1846-1857, corespunde cu preocuparea pentru cristalizarea teoretică a ceea ce este uneori numit pozitivism religios. El însuși recunoaște rolul imens jucat de cele două femei în direcționarea preocupărilor sale. Prefața și titlul complet al ultimei sale lucrări sunt edificatoare: Catéchisme positiviste ou sommaire exposition de la religion universelle En onze entretiens systématiques entre une femme
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
noi căi de organizare a vieții sociale, noi repere care să asigure omenirii și fiecărui om un viitor fericit. Se alătură, continuând, preocupărilor deschise de Condorcet, Saint-Simon, Xavier Bichat. Argumente de conținut: * Continuând și aprofundând cercetările lui Saint-Simon, este întemeietorul pozitivismului sociologic prin care respinge filosofia ca reprezentare teoretică generalizată a lumii și exprimă încrederea neclintită în capacitatea științei bazate pe observație de a formula legi ferme. * Se pronunță asupra unor probleme esențiale ale sociologiei: o Plasarea sociologiei ca regină a
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
mai fidel, un francez lexicograf și filosof, Emile Littre (1801-1881), care însă i-a refuzat religia pozitivă considerând-o un produs nedorit al minții obosite și perturbate. În 1867 fondează The Pozitivist Review, importantă portavoce și tribună de adâncire a pozitivismului. J. St. Mill, J. Bart, E. Durkheim, curente ca neopozitivismul, operaționalismul, sunt nume importante în sociologie, din gândirea cărora Comte are dreptul să revendice o bună parte. Bibliografie Bădescu, Ilie, Istoria sociologiei perioada marilor sisteme, Editura Porto-Franco, Galați, 1994, pp.
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
se părea că se vor căsători, dar, cu toate că ea părea dispusă să facă acest pas, Spencer a ales viața de burlac trăind singur până la sfârșitul vieții. S-a familiarizat cu sistemul de logică a lui J.St. Mill și cu pozitivismul lui Auguste Comte. O strânsă legătură l-a apropiat de biologul Thomas Henry Huxley care, mai târziu, a fost supranumit Darwin's buldog și cu care a rămas prieten pe toată durata vieții sale. Din 1852 colaborează regulat la The
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Comte, de faptul că științele naturii pot constitui un model explicativ pentru societate. * Lucrările lui Comte sunt aduse la cunoștința publicului englez, chiar dacă, nu rareori, acest lucru a fost făcut prin confruntări personale menite să sublinieze prioritatea în fundamentarea principiilor pozitivismului. * A realizat o diviziune a științelor diferită de cea a lui Comte, însă păstrează locul și rolul sociologiei. Se deosebesc prin criteriul diviziunii, Comte apelând la gradul de generalitate al științelor pe când Spencer se sprijină pe nivelul complexității acestora. * Introduce
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
și fertile pentru timpul ce l-a urmat și a subliniat, chiar la începuturile sociologiei, caracterul său multiparadigmatic. El a adăugat astfel consistență noii științe. Sociologii nu încetează să-l considere pe Spencer drept reprezentantul cel mai de seamă al pozitivismului englez, cel care a orientat pozitivismul lui Comte într-o nouă direcție de cercetare, evoluționistă. Este un semn de prețuire, dar și de înțelegere față de efortul filosofului englez de a contribui la structurarea sociologiei. Bibliografie Buzărnescu, Ștefan, Istoria doctrinelor sociologice
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
a urmat și a subliniat, chiar la începuturile sociologiei, caracterul său multiparadigmatic. El a adăugat astfel consistență noii științe. Sociologii nu încetează să-l considere pe Spencer drept reprezentantul cel mai de seamă al pozitivismului englez, cel care a orientat pozitivismul lui Comte într-o nouă direcție de cercetare, evoluționistă. Este un semn de prețuire, dar și de înțelegere față de efortul filosofului englez de a contribui la structurarea sociologiei. Bibliografie Buzărnescu, Ștefan, Istoria doctrinelor sociologice, EDP, București, 1995 Costea, Ștefan, Istoria
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Sursele elaborărilor lor, maeștrii lor spirituali, au fost recrutați din medii intelectuale de conținut diferit și situați în timpi istorici diferiți. * Esența fenomenelor sociale pe temeiul căreia construiesc edificiul social este diferită. * Lansează în circuitul teoretic direcții de studiu distincte, pozitivismul, evoluționismul, organicismul (social-spencerism), marxismul. * Creează pe cont propriu, comunicarea dintre ei este, declarat, inexistentă. * Au lăsat urme diferite în gândirea ulterioară: unele s-au stins temporar, altele s-au imprimat adânc chiar și în practica socială. * Evadarea din filosofia socială
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
istoriei * Sociologie. Investigații asupra formelor de socializare * Filozofia banilor * Probleme fundamentale ale sociologiei Învățăturile. Simmel își termină studiile într-un climat spiritual european dominat de interpretările realizate de Comte în Franța, de Spencer în Anglia și de Schaffle în Germania. Pozitivismul și forma sa engleză, organicismul, își manifestau influența hotărâtoare, înfiltrând ideea potrivit căreia există o continuitate între natură și societate, iar viața este prezentată ca un lanț nesfârșit ce se întinde de la cele mai simple procese naturale până la cele mai
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
a o fi revitalizat și orientat într-o nouă direcție solicitată de realitățile dinamice ale societății capitaliste, orientare ce s-a dovedit deosebit de benefică pentru viitorul ei. * A renunțat la calea teoretică pe care au pășit Comte, Durkheim și Pareto, pozitivismul și s-a înrolat într-o direcție care nu era familiară studiului societății, antipozitivismul. * A încercat o formulă de sinteză între modelele explicative dominante ale timpului: în Franța modelul preferat era cel naturalist-explicativ metodologic, iar în Germania trona cu succes
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]