1,132 matches
-
treci apoi pe cale inductivă la generalizări și la formarea teoriei. În acest fel te vei apropia de idealul obiectivității științifice, în măsura în care aceasta este posibilă în științele sociale"137. Cum putem observa, gânditorul nu asimilează obiectivitatea științifică îndeplinirii criteriilor considerate de pozitiviști ca fiind determinante pentru a demonstra corespondența dintre enunțurile noastre și realitate și de a ajunge, astfel, la adevăr. Intenția lui Popper nu este însă nici aceea de a submina ideea existenței obiectivității științifice, pentru că, din punctul său de vedere
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
științei"142. Constatarea care decurge din această definiție a obiectivității este aceea că, deși problema că teoria socială și politică trebuie să se bazeze pe metodele specifice științelor naturii este considerată de Popper una eronată, greșită fiind considerată și înțelegerea pozitivistă a obiectivității, raportarea acesteia din urmă se face la niște metode pe care gânditorul le asociază, primordial, tot științelor naturii. Deși admite că metodele teoretice "sunt funciarmente aceleași în toate științele"143, Popper susține că "științele sociale n-au realizat
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
comunității contemporane îl dictează. Orientată să atingă anumite scopuri, ea nu mai poate face recurs la obiectivitate și neutralitate. Unul dintre cei mai renumiți susținători ai acestei viziuni este, alături de Habermas, Herbert Marcuse, care pleacă de la o critică a criteriilor pozitiviste ale științificității, așa cum au fost acestea elaborate de reprezentanții concepției obiectiviste, discutate anterior. Analiza sa relevă limitările impuse științei în cadrul societății industriale, un rol deosebit fiind acordat în acest context empirismului, care, deși intervine în științele sociale cu pretenția științificității
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ca instrument al cunoașterii politice. Fiind vorba despre o analiză epistemologică în sfera politicului, consider că trebuie discutate, într-o primă etapă, coordonatele pe care aceasta își configurează abordarea. Sunt puse sub lupă, din această perspectivă, atât analiza de tip pozitivist a ideologiei (pentru a-i fi identificate limitele în cunoașterea politică), cât și orientarea anti-metodologică pe care o aduc în atenție dezvoltările teoretice din gândirea politică recentă. Pe linia trasată de acestea din urmă, este ilustrat ulterior un model interpretativ
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
natura și funcționalitatea sa, fiecare dimensiune a doctrinologiei politice aduce un anumit specific. Fundamentare obiectuală prin dimensiunea ontologică, obiectivitate și științificitate prin dimensiunea epistemică, valoare și opțiune prin cea axiologică, angajare și eficiență prin dimensiunea praxiologică"361. Dincolo de recuperarea dezideratului pozitivist al îndeplinirii standardelor de științificitate valabile în zona de cercetare a științelor naturii, regăsim într-o astfel de abordare interesul pentru baza pe care epistemologia o poate oferi analizei ideilor politice în particular, fenomenelor politice în general. În mod evident
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
condițiile în care acest "canon" are serioase puncte critice). Consider totuși că ideologia poate deține un important rol explicativ-comprehensiv în procesul de cunoaștere a realității socio-politice și că analiza epistemologico-politică a conceptului poate reliefa o astfel de realitate. Respingerea pretențiilor pozitiviste, discutată în capitolul anterior, reintră aici în scenă, odată cu raportarea critică susținută de pe poziții anti-metodologice. Aceasta deschide posibilitatea conturării unui model interpretativ de analiză a ideologiei, care permite conceptului să iasă din dihotomia sterilă în cadrul căreia e contrapus științei și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
științificitate, în zona observării realității sociale intervin și interpretări evaluative, ideologia este de neocolit în demersul specific științelor sociale. Avem de-a face, pe de o parte, cu un model cognitiv de analiză a ideologiei care se înscrie în tradiția pozitivistă și, pe de altă parte, cu unul care se opune acesteia. Conturat în tradiția obiectivistă a științelor sociale, modelul pozitivist de analiză regăsește, dincolo de neutralitatea demersului științific în raport cu evaluările interpretative ale realității sociale, caracterul negativ al ideologiei, înțeleasă ca instrument
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de-a face, pe de o parte, cu un model cognitiv de analiză a ideologiei care se înscrie în tradiția pozitivistă și, pe de altă parte, cu unul care se opune acesteia. Conturat în tradiția obiectivistă a științelor sociale, modelul pozitivist de analiză regăsește, dincolo de neutralitatea demersului științific în raport cu evaluările interpretative ale realității sociale, caracterul negativ al ideologiei, înțeleasă ca instrument al puterii, care are rolul de a distorsiona, de a mistifica datele empirice obiective. Inițiator al acestei atitudini față de ideologie
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a acestei critici constă, pe de altă parte, în descoperirea posibilității optime de a restrânge aria de manifestare a erorii care ar putea avea consecințe periculoase în plan moral-politic la nivelul unei anumite realități sociale. Observăm deci că, depășind modelul pozitivist și luând în considerare și determinanții subiectivi ai realității socio-politice (care, într-o înțelegere mannheimiană, sunt ideologici), filosofia, teoria și știința politică pot conduce nu doar la progresul cunoașterii, ci și la o instituire a "societății deschise", sub aspect epistemologic
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
374. Astfel, într-o primă etapă, ideologia trebuie să fie deconectată de la problemele ce articulează sfera de interes a filosofiei științei, întrucât acest concept nu trebuie văzut ca ceva care limtează condiția cunoașterii științifice, așa cum s-a întâmplat în tradiție pozitivistă. Este respinsă, în această manieră, "(...) orice definiție a ideologiei ca falsitate, ca non-știință sau ca "știință săracă" conceptul de ideologie nu trebuie formulat comparându-l sau punându-l în contrast cu rezultatele științei"375. Cea de a doua teză enunțată de Giddens
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cu tendință", ideologia reunește nivelul "protologic" cu cel "paralogic" al gândirii, ea deturnând instrumentele și operațiile nivelului logic numai pentru a servi justificării anumitor interese 377. Ideologia apare, astfel, ca o formă specifică de cunoaștere, care însă nu îndeplinește rigorile pozitiviste ale "științificității", din moment ce instrumentarul epistemic pus la dispoziție de nivelul logic al gândirii este utilizat pentru a reprezenta anumite interese. Revenind însă la Giddens, cea de a patra teză pe care acesta o enunță decurge din primele trei și exprimă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dominația și interesele este o atitudine dogmatică, presupunând o veritabilă "încremenire" semantică în logica unui pozitivism care pare să aibă un statut la fel de "neștiințific" ca și cel pe care urmărește, în permanență, să-l confere ideologiei înseși. Drept urmare, respingerea pretențiilor pozitiviste a deschis posibilitatea conturării unui model interpretativ de analiză a ideologiei, care permite conceptului să iasă din dihotomia sterilă în cadrul căreia e contrapus științei și să-și valorifice potențialul pe care, inclusiv din punct de vedere politic, i-l conferă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și parapsihologul britanic Frederic William Henry Myers, fondatorul Society for Psychical Research în anul 1882, ideea conștiinței subliminale pentru a explica stările creative ale Elenei Smith. Caută să ia distanță științifică față de fenomenele parapsihologice, fără să poată fi considerat un pozitivist. Încearcă să determine și alți reprezentanți ai disciplinelor umaniste să se ocupe de fenomenele spiritiste, printre care și pe Ferdinand de Saussure. Prezidează congresul mondial de psihologie care a avut loc la Geneva în anul 1909. Cu ocazia acestui congres
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Menționăm că membrii cercului literar din Iași activau în același timp și în Societatea științifică și literară După intrarea ca suplinitor în universitatea din Iași, nu uită contactele internaționale. Onorează invitația celebrului savant Cesare Lombroso, creatorul școlii italiene de criminologie pozitivistă, profesor de medicină juridică și igienă la Universitatea din Torino la Congresul de antropologie medicală de la Roma. Ziarul ieșean Evenimentul de vineri 18 martie 1894 (Anul II nr. 332) consemnează acest eveniment. Observăm că este delegat de Ministerul Instrucțiunii Publice
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Magendie și succesorul său la Collège de France. A fost medic, fiziolog ți filosof. El ajunge la convingerea că științele pozitive și noologice pot progresa interdisciplinar, în om întâlnindu-se resursele tuturora. Cl. Bernard experimentează în laborator. El este un pozitivist deși a fost încercat de tentația de a face dramaturgie și, în 1824 de a rămâne farmacist în Lyon. Stagiul de intern și de extern pe lângă Magendie i-a format spiritul de observație și neastâmpărul experimentării, pasiunea pentru laborator în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ele conțin o analiză, prețioasă pentru istoric, asupra stării teatrului parizian între 1876 și 1880, aceste două culegeri constituie un fel de manifest al teatrului naturalist. Căutarea a ceea ce este adevărat, gustul pentru descrierea exactă se înscriu în marele curent pozitivist care scaldă a doua jumătate a secolului al XIX-lea, căruia îi aparține în special Claude Bernard, care a publicat în 1865 Introducerea în studiul medicinei experimentale (Introduction à l'étude de la médecine expérimentale), pe care se bizuie deschis Zola
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
istoria Occidentului marchează astfel ultimul moment când interpretarea dată timpului, spațiului și existenței a fost dominată de o gândire de tip magic."61 Viziunea obiectivistă dă naștere, în contextul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, interpretărilor pozitiviste ale mitului, primele care încearcă de fapt să propună sisteme comprehensive de explicare a naturii mitului, a originii, a funcțiilor ori a subiectului său, prin cei mai importanți reprezentanți (Tylor, Frazer, Müller o sumară privire asupra contribuțiilor acestor savanți va
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
continuă în secolul XX cu marile sisteme ca studiul mentalității al lui Lévi-Bruhl, funcționalismul lui Malinowski, structuralismul lui Claude Lévi-Strauss, viziunile istorice integrative ale școlii franceze a Analelor sau chiar psihanaliza lui Freud (pe care Eliade îl consideră ultimul mare pozitivist, deși acesta se considerase un Mare Iluminat 62). Această extremă raționalistă, evoluționistă sau utilitaristă, creează evident și reacții contrare prompte, mai cu seamă din "tabăra" romanticilor. În plin tumult raționalist (deși poate că romanticii ar prefera termenul de "delir", acesta
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ceea ce îl face periculos fiind doar întrebuințarea ce i se dă, "totalitarismul său monocefal". Măsura care poate fi luată împotriva efectelor dezastruoase ale unei reverii monopoliste, cum sunt consecințele teribile ale unui mit totalizator (fie acesta chiar mitul progresist și pozitivist însuși) constă tocmai în constituirea și predarea unei "științe a mitului", a unei "mitodologii".192 Orice mit este un "condensat" de diferențe ireductibile prin orice alt sistem de logos, căci el este discursul ultim unde se constituie tensiunea antagonistă, fundamentală
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
este un "condensat" de diferențe ireductibile prin orice alt sistem de logos, căci el este discursul ultim unde se constituie tensiunea antagonistă, fundamentală pentru orice discurs (ca dezvoltare a sensului).193 Dar Durand distinge totuși trei niveluri mitice simultane: pedagogia pozitivistă, prometeică, care "multiplică filierele unui singur fir", prin metode cantitative, agnostice, obiectiviste, mass-media cu mitologiile sale orfic-dionisiace, într-o defulare anarhică ce are ca unic scop audiența și în care s-au diluat puterile executivă, legislativă și juridică, amalgamate cu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fascismul în general."261 Dacă procesul secularizării 262, început după unii autori prin secolul al XIII-lea, în orice caz mai vizibil începând cu Renașterea (dar mai ales cu Reforma 263) și culminând cu Iluminismul din care a izvorât raționalitatea pozitivistă dominantă în secolul al XIX-lea, părea să anunțe demisia sistemelor mitice, denunțate ca iraționale, futile și chiar nocive, sau cel puțin a avut această intenție, a miza totul pe cartea unei presupuse infailibilități a capacității logice a omului ca
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Pozitivismul însuși s-a instaurat în mod similar mitului (și încă un mit progresist care pozează în distrugător de mituri) și "departe de a fragiliza mitul, laicizarea elementului teologic nu a făcut decât să îl fortifice, absorbindu-l în modernitatea pozitivistă, făcându-i o transfuzie cu sânge modernist proaspăt": a urmat decadența, mitologia dezabuzării revoltate împotriva raționalizării, a industrializării, a pozitivismului insolent 265 (echivalent al postmodernismului secolului XX, după opinia lui Durand), dar și revirimentul mitologiilor clasice, prin Wagner, Zola, Freud
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
blocul de putere").475 Obiectele culturale însă nu pot fi puse în conexiune cu fenomenele sociale decât prin intermediul conceptului mediator al ideologiei, este de părere și Frederic Jameson, care nu mai poate fi definită în cheia vechilor poziții marxiste și pozitiviste, ca falsă conștiință ori ca eroare colectivă opusă unor anumite forme ale adevărului științific.476 În această perspectivă, nimic nu deposedează un text cultural de funcționalitatea sa istorică și socială ca retorica mitului și a viziunii, continuă Jameson, conform cărora
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fenomene, la cari reducem datele descoperite prin observație sau experiment; aceste fenomene originare, considerate ca feți ai minții creatoare, sunt miturile.", mai spune Blaga, în același stil liric, drastic blamat de către cei care încearcă să impună o metodologie severă, aproape pozitivistă în studiul mitului, orientare care în ciuda eșecurilor succesive, încă își găsește partizani. 126 Ibid., p. 21. 127 Id., Biserica în involuție, p. 37. 128 Ibid., p. 32. "O arie clarificată naște printr-un soi de partenogeneză alte arii tangente care
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
știința, fiind varietăți ale mitului și nu alternativă la acesta, afirmă Robert Segal, Theorizing about Myth, p. 137. Ilustrativ, Gilbert Durand vorbea de Gaston Bachelard ca de cel care "își dădea seama cu toată stupoarea unui universitar educat în seraiul pozitivist că rațiunea științifică, Știința, își croia adevărurile în ordinea imensă a viselor și a conștiinței poetice". Figuri mitice și chipuri ale operei, p. 12. 267 Lucian Boia, Două secole de mitologie națională, p. 11. Cel mai eficient proiect de acest
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]