739 matches
-
din cuvintele noi arată infirmități sufletești și trupești, fiind apte pentru zugrăvirea monstruosului: mârșăvia, scârnăvia, trândăvia, gângăvia, gârbovirea, cîrnia, pleșuvia, curvia, năucia, prostia, tâmpirea. Altele trezesc ideea teroristă a invaziilor (gloată, grămadă, ceată, norod, pîlc), evocând calamitățile (potop, pojar, vifor, prăpăd, răzmeriță, răscoală, răzvrătire, pribegire) cu sonuri înspăimîntătoare (răcnire, hohotire, plescăire), sau trezind groaza infernală și escatologică (primejdie, taină, clătire, nălucire, prăpastie, beznă, iad). Cu puținele ungurisme apar notele unui grup imigrat făcând caz de neamul și gingășia lui, ale căruia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
turmă și viței puși la îngrășat. 6,5 Aiurează în sunetele alăutei, se cred iscusiți ca David în instrumentele de muzică. 6,6 Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn și nu se întristează de prăpădul lui Iosif!” Autorul îi prezintă pe filistenii din cele cinci centre de putere, ca un popor iscusit, bogat și cu darul traiului tihnit prin propria muncă și nu prin prădăciuni. Sînt iubitori de frumos și de muzică ceea ce stîrnește invidia
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
iar esenii și-au scris majoritatea textelor de răspîndire a religiei lor în această limbă, deci oracole- le caldeene sînt texte din teozofia geților, pe care niște mișei le-au distrus în mare parte, iar pentru ce a scăpat de la prăpăd, s-a folosit o denumire improprie ca să se piardă orice urmă ce ar trăda originea lor. Episcopul iudeo-creștin Meliton din Sardes spunea pe la anii 175 că toată filozofia creștină a venit de la barbari nu de la iudei sau grecotei și asta
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
tîrziu în Valahia așa cum susțin istoricii noștri, ci de la cuvintele bes, neamul get pomenit în mai multe itvoare antice și sarabi care au fost un ordin de preoți sau călugări geți ce au reușit să se refugiezi către est de prăpădul roman. Faptul că în același timp sînt amintite ambele cuvinte - bessarabeni și Bazaram-bam - dar cu 100 de ani înainte ca această familie să ajungă a conduce Valahia, exclude zicerea istoricilor români așa cum am arătat mai înainte. O altă menționare a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Încă din primăvara anului 1245 din Lyon, papa Inocențiu lV îndruma misionari franciscani spre ,,țările bulgarilor, vlahilor, cazarilor, slavilor, sîrbilor, alanilor, goților, iberilor și celorlalți creștini din Orient” să accepte Unirea cu Biserica romană pentru organizarea rezistenței antimongole. Și după prăpădul tătarilor în Ardeal au rămas destui români care să participe alături de secui la ,,închiderea trecătorilor munților de zăpadă”. Să revin la ,,schismaticul” Ioan Asan care a bătut palma cu vlădica grecilor de la Niceea ca părinte spiritual al valahilor și bulgarilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
merge prin glie să rînesc și să alung jegul”, adică să curețe țara de răi și de rele. După părăsirea Geției de către romani era imposibil ca cineva să organizeze o structură socială revendicînd fruntariile gliei străbune. Istoricii spun că după prăpădul roman, pe meleagurile noastre s-au aciuat mai multe seminții tocmai pentru că nu avea cine să-i oprească. Rămîne ca sigură făuri- rea tezaurului de către neamul get și folosirea lui ca obiecte de cult pînă cînd Za-molxe în secolul Vl
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Tăblița 47 este dovada acestei combinații menționată de Suetoniu și pusă la cale de împăratul Octavianus Augustus în anii 12 î.e.n. sau 11 î.e.n. după moartea lui Agriipa. În anul 15 î.e.n. Cotiso trece Istru cu mare oștire și face prăpăd înspre vest în provincia Illyricum. Între anii 12-9 î.e.n. romanii lui Octavian cuceresc Panonia, teritoriu al neamului get ce făcea parte din toriștea ce o conducea Cotiso. Despre acțiunea geților lui Cotizo, Suetoniu spune la 20 ,,...a oprit și incursiunile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
P. G. Wodehouse, Freddie e ghinionist!, București, 1941; Pierre Neyret, Confidența, București, 1941; Mulk Raj Anand, Culii, București, 1954 (în colaborare cu Octavian Nistor); Anatole France, Insula pinguinilor, București 1955; La Fontaine, Fabule, pref. Valentin Lipatti, București, 1958; Émile Zola, Prăpădul, pref. I. Brăescu, București, 1958; Jacques Stephen Alexis, Generalul Soare, București, 1962; Bozorg Alavi, Zidul alb, București, 1963 (în colaborare cu Radu Olteanu); Paul Vaillant-Couturier, Copilărie, pref. Teodora Cristea, București, 1965; Fedru, Fabule, pref. Cicerone Poghirc, București, 1966 (în colaborare
TITA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290199_a_291528]
-
care Într-o noapte au Încercat să evadeze 1. Au spart peretele, că a fost o casă obișnuită, n-o fost ziduri nu știu ce... Au spart cărămida și au plecat... Dimineața la apel... lipsă doi. Atunci a Început un pic de prăpăd: ne-a adunat pe toți În curte, acolo, au venit de la propagandă, politrucii... Ne-o culcat pe burtă acolo, unul lângă altul, În curte, ș-atunci cu bățul unde-o ajuns, pe cine-o pocnit... o sărit pe noi, ne-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cea a despărțirii eroilor de casă: tăcuți, în colțul ei rămîn un bătrîn și o bătrînă, iar chipurile lor se șterg ca într-o fotografie de demult. Filmul mi-a amintit de două cărți: Pentru pîine de H. Sienkiewicz și Prăpădul Solobodei de Eusebiu Camilar. Inevitabil, m-am gîndit și la nenorocitul de bunicu-meu, și el emigrant. *Am fost la Complexul Ovin din Răcăciuni să particip la darea de seamă anuală. Sediul e de partea cealaltă a gării. În sală, cincisprezece
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mesajul tocmai îi cere ca remediu împotriva toxinei din fariseismul declarațiilor . Elevii claselor a dousprezecea din România învață istoria revoluției anticomuniste de la Iași 1989 - Piața Unirii, după sursa Cassian Maria Spiridon și iau de bune palavrele samsarilor din agora . CE PRĂPĂD, CE MIZERIE MORALĂ! Miza calculată corespunde realmente fostelor tentative didactice de construire a “omului de tip nou”, un rest de neoproletcultism alimentat cu modelele propuse de dl Simirad - “eroi ai neamului românesc” însângerații atroce ai revoluției din Iași - Piața Unirii
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
București, 1962; Limpezire, București, 1962; Pădurea de sălcii, București, 1963; Făgăduielile, București, 1964; Teatru, București, 1964; O călătorie ciudată, București, 1965; Drumul izvoarelor, București, 1965; Album de familie, București, 1967; Colocviu sentimental, București, 1967; Ce aduc zorile, București, 1968; După prăpăd, București, 1968; Lumea începe cu mine, București, 1968; Anotimpuri, București, 1970; La ora ceaiului, București, 1970; Acuarele, București, 1971; Scrisoare către fetele tinere, București, 1971; Tinerețe, București, 1971; O femeie ca multe altele, București, 1972; Teatru (Răscrucea fără fântână), București
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
fir”, este domnița bizantină. Din vremuri voievodale, poetul desprinde chipul nefericit al unei văduve de domnitor pierit în luptă cu „păgânele urdii”. În mănăstire, „a țării mândră Doamnă” îndură „sub bolți de jale o soartă urgisită”, în timp ce în țară bântuie prăpădul (Călugărița). C. evocă mai ales aspecte tragice ale vieții voievozilor, sacrificiile și suferințele acestora. Versurile mărturisesc nu atât compasiunea poetului, cât îndurerarea față de soarta unor oameni considerați mult apropiați lui, legați de el sufletește. Forța emotivă sporește în poezia Noapte
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor. Revolte, îngr. și pref. H. Zalis, București, 1987; Femeia cu carnea albă. Zeul iubirii, îngr. și pref. H. Zalis, București, 1993; Oameni excepționali. Jurnal intim, îngr. și pref. Valentin Chifor, Cluj-Napoca, 1995. Traduceri: Henri Barbusse, Prăpădul, București, 1918, Focul, București, 1935; Jacques de Lacretelle, Silbermann, București, 1923; Romain Rolland, Umilă viață eroică. Precursorii, București, 1924; Georg Brandes, Balzac și Stendhal, București, 1925; Stefan Zweig, Adorație, București, 1925; Bjornstjerne Björnson, Mâinile mamei, București, 1926; Karel Capek, R.
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
de munte Sighet. Când s-a făcut Dictatul de la Viena, în 48 de ore a trebuit să plecăm și am lăsat averea toată acolo. Dar în 24 de ore au apărut husarii unguri care au făcut un jaf și un prăpăd. Nu se spune asta nicăieri că le este frică jigodiilor astea care sunt acum la putere. Eu nu știu, că eram copil, dar părinții mi-au povestit: ne-au urcat în căruțe și am trecut Prislopul. Husarii mergeau în spatele nostru
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cine anume? D. B.: Cum domnule, nu știți cine a fost Agarici!? Cel mai mare aviator al nostru, că are și un cântec: "A plecat la vânătoare Agarici, / A plecat să vâneze bolșevici...". Păi, se mai naște un Agarici!? A făcut prăpăd în războiul contra bolșevicilor. Iar nevasta lui a oprit trenurile în care erau evrei și le-a dat apă, le-a dat ceai, a chemat Crucea Roșie, și evreii recunoscători au scris-o acolo cu cele pe care le-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
așa cum în Rusia nu e nici o problemă să faci rost, pentru uz personal, de-un tanc, de-o mitralieră sau chiar de-o rachetă intercontinentală. Cum, prin dl. Constantinescu, nu avem, deocamdată, decât pretenții zonale, trebuie că ne resemnăm la prăpădul pe care, în trufia lor prostească, cred că ni le pot pregăti acești urmași incoerenți la vorbă ai lui Moș Teacă. Altminteri, n-aș avea nimic nici împotriva vreunei dictaturi militare, cu condiția să ne conducă mai-marii oștilor sau arhimandriții
"Mondo cane" cu epoleți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16623_a_17948]
-
centre, din care se puteau ușor și repede deplasa spre punctele atacate sau amenințate de dușmani. Legendele spun că "nici nu se uscase bine apa de pe caii cu care tătarii trecuseră Nistrul și ștafetele au dus vestea la Suceava despre prăpădul abătut asupra țării". După ce au trecut râul de hotar al Moldovei, ceambulurile tătărești risipite prin satele pașnice au început să se ciocnească cu avangărzile trimise să le întâmpine. La 20 august, tătarii risipiți după pradă au fost atacați puternic, respinși
Bătălia de la Lipnic(1740). In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Bulat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2244]
-
e doar un pamflet usturător la adresa noii mitologii roșii, dar e o pagină de mare literatură care începe așa: N-a fost cine știe ce arătos Vladimir Ulici Ulianoff..." și se continuă cu drumul bietei mumii prin trenuri și gări, ferit de prăpădul războiului: Un tren blindat, păzit de gărzi militare, îl transportă spre marile capitale de retrageri ruse, nu cumva să cadă în mîinile profanilor acest modern Tutankamon. Și astfel, printre ruini fumegînde, Lenin călătorește. E singurul și ultimul erou al revoluției
Rezistența culturală la începuturile comunismului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15551_a_16876]
-
scrise mai târziu. De la aproape cincizeci de foi pentru "Averea familiei Rougon" ("Fortune des Rougon"), la 450 pentru "Pot-Bouille", între 900 sau o mie pentru "Germinal", "Banii" ("L'Argent") sau "Pământul", și în fine, culminând cu 1250 de foi pentru "Prăpădul" ("La Débâcle"). Dosarele pregătitoare îi sunt cu atât mai utile romancierului când trebuie să se apere de atacurile numeroase care îi pun la îndoială seriozitatea documentării. Adversarii săi l-au acuzat că vizează superficialul și senzaționalul. Zola nu ezită să
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
căminele lor. În mod paradoxal dacă e să citim dogmatic istoria ciziei ca redactorii enciclopediilor menționate mai sus, Baladuri descrie și el cucerirea Advin-ului, menționând, cum ne-a obișnuit, tratatul de protecție. Au fost luați sclavi și s-a făcut prăpăd în aceste condiții, așa cum ne indică cronica armenească și cum o confirmă cea siriacă (Zuqnin)? Explicația stă poate în faptul că localitatea a fost atacată de armatele musulmane în două rânduri, deși cu greu și acest detaliu poate constitui o
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
a fost pentru istoricii tradiției musulmane însăși ambiguă, unii susținând că a fost cucerit prin forță, alții opinând că a fost vorba despre o predare cu tratat de protecție (dhimmi). Din nou cronicile nonmusulmane (cele copte în speță) ne descriu prăpădul făcut la cucerirea Egiptului, de exemplu aceea a coptului Ioan de Nikiou, care descrie cucerirea orașului Bahnasa din Egiptul mijlociu, și impunerea de către Amr a unor impozite înrobitoare, imposibil de plătit de către populație, fapt ce a dus la depopularea satelor
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
le schimbă Radames cu Aida, devenind bănuitoare. Ea promite să o lovească fără milă pe această sclavă dacă se va convinge că este într-adevăr rivala ei. În fața regelui și a marilor demnitari este introdus solul, care aduce vești despre prăpădul provocat de năvălitorii etiopieni porniți spre Theba. Radames este numit comandant suprem iar Amneris îi înmânează steagul care va trebui să-l însoțească în luptă. Cu toții îi urează să revină învingător. Aida, rămasă singură, își exprimă nemărginita durere, frământându-se
Aida () [Corola-website/Science/307369_a_308698]
-
jur și să scape țara sa de sub robia turcească. Dar sultanul turcesc Mahomed al IV-lea a trimis atunci împotriva lui oaste mare de turci și de tătari, care au biruit pe Mihnea și au făcut, ca și alte dăți, prăpăd și pustiire mare în biata țară, arzând, prădând și omorând, iar la ieșirea din țară au luat cu ei și o mare mulțime de robi dintre români, trecându-i peste Dunăre. Acestea se petreceau în toamna anului 1659. Iar între
Sfântul noul mucenic Ioan Valahul () [Corola-website/Science/302642_a_303971]
-
ucis-o. Cu toate acestea, el a primit propria sa moarte rana în lupta, și pe patul de moarte, Wiglaf l-a declarat succesorul lui. Beowulf, un războinic al 6-lea, s-a luptat cu monstrul Grendel, care au fost prăpăd în palat, uciderea oamenilor de Hrothgar, regele danezilor. La întoarcerea în țara sa, Beowulf a fost triumfător salutat de poporul său. După moartea unchiului său, Beowulf a devenit regele lor. Pus pe un rug funerar mare, Beowulf a fost adus
Beowulf () [Corola-website/Science/299497_a_300826]