49,636 matches
-
de reputatul Sabin Drăgoi. Au urmat zeci de generații de studenți. „Nu am putut să mă las de meseria de dascăl decât în februarie 2004, când am început să am probleme de sănătate. Până atunci, chiar și la bătrânețe am predat la vioară, la Palatul Copiilor, alături de Nicolae Pușcaș, care mi-a fost, și el, elev. Mi-au plăcut atât învățăceii mici, cât și cei mari. Catedra de vioară a însemnat mult pentru mine. Am vrut să fac din toți cei
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
elev. Mi-au plăcut atât învățăceii mici, cât și cei mari. Catedra de vioară a însemnat mult pentru mine. Am vrut să fac din toți cei pe care i-am instruit violoniști perfecți... Mulți au trecut prin mâna mea. Am predat și la Școala Populară de Artă. Ca în orice domeniu artistic, și aici e nevoie, în primul rând, de voce, de talent și multă muncă. Prețuirea valorii, a folclorului autentic, au fost întotdeauna importante pentru mine și asta am încercat
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
erau excepționali. 99% din absolvenți intrau la facultăți din prima“, își aduce aminte Maria Grapini, cu mirarea că era posibil ca oameni de calitatea profesională pe care o aveau profesorii ei acceptau să rămână în localități atât de mici, să predea, să facă meditații gratuite, să îndrume elevii către domeniul care li se potrivea cel mai bine, să organizeze cercuri pentru tineri - în timp ce acum e atât de greu să păstrezi profesorii buni în mediul rural! Maria Grapini a fost premiantă din
Agenda2004-49-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283116_a_284445]
-
zilei. „M-au pus director general. A fost teribil de greu, pentru că nici nu știam cum se semnează actele pentru bancă. Doar directorul comercial a rămas cu mine și am făcut echipă“. Nu era de lucru, stocurile erau uriașe, nu predase nimeni inventarul. A trebuit să o ia de la capăt. Dar, deși a restructurat drastic fabrica (de la 1 100 de oameni au rămas 300!) , deși ajungea să dea până și 100 de audiențe într-o zi, deși au fost atâtea probleme
Agenda2004-49-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283116_a_284445]
-
Timișoara. Au luat un tren până la Cărpiniș, de unde au plecat peste câmp până pe raza localității Lenauheim, unde au fost prinși. Se pregătiseră temeinic: printre altele, aveau la ei un atlas geografic pentru a-și stabili traseul. Cei doi au fost predați polițiștilor de frontieră din Jimbolia, pentru continuarea cercetărilor l La mijlocul acestei săptămâni, polițiștii de frontieră de la Jimbolia au reținut doi cetățeni moldoveni, Andrei P. , de 23 de ani, și Sergiu P. , de 24 de ani, care voiau să treacă în
Agenda2003-13-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280852_a_282181]
-
zonale de sortare). La începutul lunii mai se va organiza o dezbatere publică pe acest subiect atât de controversat și necesar, în cadrul căreia se vor prezenta soluțiile tehnice adoptate. După primirea avizelor de mediu și finalizarea documentației, proiectul se va preda, până în 30 mai, în vederea atragerii finanțării europene. În data de 8 aprilie a avut loc ședința Comisiei Județene Consultative, conduse de președintele C.J.T. , domnul Dan Ioan Șipoș. Prefectul județului Timiș, domnul Horia Ciocârlie, a prezentat o informare în legătură cu organizarea și
Agenda2003-15-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/280884_a_282213]
-
vedere legal, cumulul de funcții de care amintiți este perfect posibil, președintele ales al asociației de locatari putând fi una și aceeași persoană cu administratorul angajat. Referitor la cea de a doua problemă, vă comunicăm că administratorul este obligat să predea actele președintelui, care are sarcina de a le păstra. Dacă este cazul identității dintre administrator și președinte, comisia de cenzori va întocmi un raport către adunarea generală a asociației, în care va notifica refuzul de a li se permite verificarea
Agenda2003-14-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280873_a_282202]
-
metode chinezești de atingere a sănătății și longevității. Vechi de mii de ani, aceste tehnici, reunite în discipline ca Qigong sau Taijiquan, conturează poate cel mai complet sistem de științe ale vieții - sistemul chinezesc. În cadrul cursurilor de acest gen se predau elemente ca: „Revenirea primăverii“ (hrănirea energiei rinichilor prin respirație), „Energia vitală“ (mărirea energiei interne prin presarea Yin-ului), „Cele opt trigrame“ (tehnici pentru întinerire și sănătate), „Cercurile pământești și cercurile cerești“, „Înotul dragonului“, „Formele dinamice ale cultivării căii“, stilul Taijiquan și
Agenda2003-14-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280879_a_282208]
-
Maria nr. 3. Informații suplimentare pot fi obținute și la telefon 185 570 sau 0724 - 418 188. Un nou curs se va organiza peste aproximativ două luni. Puterea gândului Tehnicile de „viață lungă“ au fost ținute multă vreme secrete, fiind predate și practicate numai la Curtea Imperială de către împărați și familiile lor. Ulterior au cunoscut o largă răspândire în China populară, și mai apoi în Europa. În antichitate erau considerate „învățătura contopirii omului cu cerul“; în prezent, conținutul lor poate fi
Agenda2003-14-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280879_a_282208]
-
prin care Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap a fost transformat în Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap, un organ de specialitate al administrației publice centrale aflat în subordinea Guvernului). S-a decis că Asociația Nevăzătorilor din România va preda A.N.P.H. până la 30 iunie 2003 toată documentația privind persoanele cu handicap vizual care beneficiază de drepturile prevăzute de O.U.G. nr. 102/1999, urmând ca A.N.P.H. să transmită documentația respectivă consiliilor județene până la 31 iulie. De asemenea
Agenda2003-15-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/280888_a_282217]
-
acest poet o pofta de joc, o știință a absurdului, un umor de bun gust care dau versurilor strălucire și spontaneitate: "Tăind cu riglă de la est la vest / Un mare hat păzit de foișoare / Pe care gît-golasele clocesc / Iar dascălii predau umanioare". Ironia sare din pagina la tot pasul, se ironizează vechile mituri: Pe cînd delfinii se jucau / Prin baptisterii și-n piscine / Zvîrlind pe rînd în Menelau / Cu mingi de polo sibiline", vechile retorici: "Că doi copii cu ochi diamantini
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
scris, de intervențiile cenzurii. Românele îi sunt mutilate iar opera să capitala, Istoria, nu-i va fi retipărita în timpul vieții, cum zadarnic sperase. Vianu va putea fi profesor la Filologie dar i se schimbă obiectul cursului, nemaiîngăduindu-i-se să predea estetică. Are câteva funcții exclusiv culturale, fiindcă ambasadoriatul la Belgrad, din 1946, pe care unii i-l reproșează, îi fusese încredințat de vechiul Minister de Externe. Îl reprezentase, ca șef al statului, pe Regele Mihai. Camil Petrescu a scris acele
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
de apă cu o scenă dintr-un film proletcultist clasic. Asemeni primului-secretar întors de pe un șantier unde a avut loc o catastrofă, cel dintâi om al judetului-tară da frâu liber profundelor, omeneștilor sale (re)sentimente. Răvășit de ceea ce văzuse, după ce predase, în treacăt, si lecția intelectual-mistică de rigoare ("Să ne iasă din cap prostia comunistă că omul poate controla natură..."), el nu mai dă nici doi bani obligatoriei ținute vestimentare, si, mototolit, asudat, dar macho, trece, în tradiția proletcultist-romantică, la răfuiala
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
vreme de-un an. Uimiți, l-am întrebat despre motivele renunțării la o carieră ce se anunță, din multe puncte de vedere, plină de promisiuni. Ce ne-a fost dat să auzim, spre indignarea disperată a prietenei mele americane, care predă la o universitate din Mid-East - fiecare propoziție a junelui politician român avea efectul unui cuțit înfipt în inima ferbinte a unui intelectual care deși locuiește în America, trăiește cu pasiune orice eveniment din țară -, așadar, tabloul înfățișat de acest insider
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
tabla înmulțirii, de pildă, greu ar putea determina o viziune asupra vieții. Altfel e memoria istoriei, sau cea a geografiei, pentru că oricît de livresca ar fi, stabilește o conexiune între identitatea individului și identitatea colectivă. Problemă acestor materii, așa cum sînt predate ele în școală, este că nu izbutesc să argumenteze convingător pentru această conexiune. Tipul de memorie care îl interesează pe Todorov, si despre care scrie în această carte, implică o combinație între cele două pe care le-am descris mai
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
însemnările din anii 1946-1947. Cum am comentat și primele două volume, mă consider dator să o fac și cu acestea din urmă. În februarie 1946 autorul observa că jurnalul sau, e, pentru el, o înaltă datorie morală: "Șunt dator să predau posterității un document, din care ea să poată scoate informații precise asupra nenorocitei epoci în care România a căzut sub influența Rusiei, pentru ca să poată avea pe viitor mai multă prevedere în judecată minții și mai mult patriotism în pornirile inimii
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
Cristea nu și-a putut lua un doctorat, rămînînd cu cele două licențe în Teologie și Drept. Amîndouă aceste diplome le va utiliza. A devenit profesor supleant la Seminarul andreian timp de un deceniu (titular din 1870 pînă în 1873, predînd teologia morală). Apoi va fi numit asesor consistorial, intrînd - mai de mult, și în publicistica militantă, în acele vremuri aspre de prigoană împotriva populației românești din Transilvania. De altfel, în 1865 e instalat la conducerea ziarului Telegraful Român, întemeiat de
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
-ți scrii opera în germană, o limbă foarte răspândită, de mare tradiție literară, de ce ai ales totuși romanșa ca mijloc de exprimare în scris? Toată viața am fost profesor secundar de germană, e-adevărat. La începutul carierei mele didactice am predat romanșa doar un an, iar după pensionare am lucrat din nou cu limba mea maternă la Școala normală de fete și la universitate, unde aveam un curs de limbă și literatură romanșă prezentat însă tot în germană. Ca scriitor, romanșa
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
geografic - de Milcovul sorbit pentru noi doar alegoric și - politic - de anul 1859, limită temporală oricum nejustificată: de ce nu atît de dragul pentru ei 1812?". Și nu avem a face doar cu interpretări din anii stalinismului. Pînă deunăzi, școala basarabeană a predat Junimea (poate, pe alocuri, o mai predă și acum) sub semnul "reacționarismului", precum o răufăcătoare asociație de adepți ai principiului nociv "artă pentru artă" situată, pe plan politic, în tabăra conservatoare, "adică potrivnică idealurilor și instituțiilor democratice, introduse de revoluția
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
alegoric și - politic - de anul 1859, limită temporală oricum nejustificată: de ce nu atît de dragul pentru ei 1812?". Și nu avem a face doar cu interpretări din anii stalinismului. Pînă deunăzi, școala basarabeană a predat Junimea (poate, pe alocuri, o mai predă și acum) sub semnul "reacționarismului", precum o răufăcătoare asociație de adepți ai principiului nociv "artă pentru artă" situată, pe plan politic, în tabăra conservatoare, "adică potrivnică idealurilor și instituțiilor democratice, introduse de revoluția din 1848". Se afirma ritos că "Eminescu
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
la Berna, se citește pe nerăsuflate. El cuprinde o experiență de viață ieșită din comun a cuiva având vocația luptei pentru libertate și a patriotismului duse până la sacrificiul propriei vieți. " Din capul locului îmi pusesem în gând să nu mă predau viu în mâinile lor. Nu puteam să concep cum aș fi stat eu cu capul plecat în fața gunoaielor societății", notează undeva Oliviu Beldeanu. Organizator al luptei de partizani din munți, acest tânăr curajos a trecut prin cele mai terifiante întâmplări
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
a scris și Paul Georgescu un studiu temeinic și de amplitudine despre opera întemeietorului Junimii, care m-au ajutat mult în studiul meu (mai ales la operația de refacere) despre junimism. Dar sechelele dogmatice se mențineau încăpățînate încît cartea mea, predată la fosta editură unde lucrasem (se numea acum E.P.L.) prin 1963, a fost lăsată să aștepte trei ani și mai bine, apărînd tocmai în toamna lui 1966. Acum cartea nu mă mai satisfăcea (mai ales că fusesem obligat de editură
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
Și cîte cutii trecusem eu fraudulos granița? Trei! Asta era enorm. Și erau dintre cele mai bune trabuce, din care fuma și Churchill, - Romeo și Julieta... Trebuia neapărat să mă divulg, să mă duc, personal, la autorități și să mă predau...
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
să publice, încă în India fiind, cîteva lucrări, sperînd că numai în acest fel va sili rectoratul din București "să fundeze o catedră specială de Istoria și Filosofia Religiilor și să pună bazele unei "Școli orientale", în care aș putea preda sanscrita și pali. Așa că vă rog încă o dată să aveți răbdare să-mi pot sfîrși studiile cu succes". Și, peste o lună, o ruga pe mama că "dacă m-ai ajutat cu atîtea sacrificii pînă acum, ajută-mă încă pînă
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
alcătuise un proiect al unei ediții de Opere, încredințîndu-l, la Paris, regretatului meu prieten Aurel Martin, atunci directorul Editurii Minerva. Apoi, și-a dat seama că revistele încetaseră să mai publice articole despre opera sa, ba aflase că patru-cinci articole predate de critici nu au fost publicate. A realizat că e vorba de o interdicție a numelui său. În plus avea știri că pachete cu cărți ale sale trimise unor destinatari din țară de către edituri din străinătate, nu ajung la locul
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]