1,214 matches
-
existat numeroase controverse terminologice și de interpretare. Doar câteva gramatici vechi românești menționează structurile de acest tip. La Sandfeld, Olsen (1936, I: 292), propoziția gerunzială este interpretată ca atribut pe lângă obiectul verbului din matrice, la Tiktin (1945: 188), ca acuzativ predicativ, "care arată ce sau cum este obiectul". Caragiu (1957: 72) consideră că, în această ipostază, propoziția gerunzială se comportă ca un complement direct, corespunzând construcției romanice acuzativ cu infinitiv. Odată cu GA I (1966: 232), această poziție sintactică este interpretată ca
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
arată ce sau cum este obiectul". Caragiu (1957: 72) consideră că, în această ipostază, propoziția gerunzială se comportă ca un complement direct, corespunzând construcției romanice acuzativ cu infinitiv. Odată cu GA I (1966: 232), această poziție sintactică este interpretată ca element predicativ suplimentar, așa cum apare și la Edelstein (1972: 99), exprimând "o notă a numelui, arătând ce acțiuni efectuează acest nume în timpul cât are loc acțiunea verbului regent". GALR II (2008: 194; 301-306) păstrează denumirea de predicativ suplimentar/secundar, menționând totodată și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sintactică este interpretată ca element predicativ suplimentar, așa cum apare și la Edelstein (1972: 99), exprimând "o notă a numelui, arătând ce acțiuni efectuează acest nume în timpul cât are loc acțiunea verbului regent". GALR II (2008: 194; 301-306) păstrează denumirea de predicativ suplimentar/secundar, menționând totodată și calitatea de propoziție redusă a construcției gerunziale. 117 Verbele de percepție sunt printre puținele verbe din limba română care acceptă o construcție gerunzială în poziția predicatului secundar. Construcția gerunzială mai poate apărea în limba actuală
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
senzației: Ileana arată o fotografie lui Petru". Cercetătoarea precizează că activul cauzativului poate apărea și cu Nominativul (în accepția curentă, obiectul perceput) subiectivizat, dacă este însoțit de un determinant: Casele arătau sumbre. 146 Semnalăm extinderea clasei de substituție a numelui predicativ din construcțiile personale, pentru care în GALR II (2008: 278-279) se precizează doar următoarele realizări adverbiale (prin adverbe-substitute): cum (modal interogativ și relativ), așa, astfel, altfel, cumva, altcumva, oricum, atât, oricât. 147 În urma consultării câtorva vorbitori nativi, am constatat că
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
astfel, altfel, cumva, altcumva, oricum, atât, oricât. 147 În urma consultării câtorva vorbitori nativi, am constatat că folosirea adjectivului, cel puțin în anumite contexte, este ezitantă. Totuși, prin motorul de căutare Google am întâlnit numeroase contexte în care în poziția numelui predicativ apare un adjectiv, cum este și cazul contextelor folosite în lucrare. 148 O explicație pentru utilizarea destul de restrânsă a tiparului [a arăta + adjectiv] poate fi existența în limbă a verbului a părea, apropiat semantic verbului a arăta. Tiparul [a arăta
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
la hotel (B1 TV, 19.XI.2007); una dintre puținele pelicule marca Hollywood care spune pe față adevărul (Național TV, 25.X.2007); una dintre cele mai mari agenții care face... (Realitatea TV, 21.XI.2007); b) relativul reia numele predicativ (sau predicativul suplimentar) al unui verb al cărui subiect este pronume de persoana I sau a II-a; acordul în persoană se face cu subiectul regentei: sunt considerat un om care nu exist (TVR 2, 20.X.2007); ești o
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
B1 TV, 19.XI.2007); una dintre puținele pelicule marca Hollywood care spune pe față adevărul (Național TV, 25.X.2007); una dintre cele mai mari agenții care face... (Realitatea TV, 21.XI.2007); b) relativul reia numele predicativ (sau predicativul suplimentar) al unui verb al cărui subiect este pronume de persoana I sau a II-a; acordul în persoană se face cu subiectul regentei: sunt considerat un om care nu exist (TVR 2, 20.X.2007); ești o persoană care
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
definește cele trei predicate din fragmentul citat, însă tipul lor devine fundamental pentru înțelegerea semnificației. Primul este un predicat verbal și instaurează un timp sacru, fără durată, a cărui importanță este augmentată de inversiunea „frumos soare”. Următoarele predicate au numele predicativ exprimat prin participii, ceea ce sugerează o anterioritate temporală față de curgerea istoriei. Numele predicativ dezvoltat, „soare răsărit”, conține echivalența dintre cele două figuri mitice și revelează încărcătura sacră a feciorului. Nu ni se spune nimic despre momentul pregătirii eroului, dar simpla
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
înțelegerea semnificației. Primul este un predicat verbal și instaurează un timp sacru, fără durată, a cărui importanță este augmentată de inversiunea „frumos soare”. Următoarele predicate au numele predicativ exprimat prin participii, ceea ce sugerează o anterioritate temporală față de curgerea istoriei. Numele predicativ dezvoltat, „soare răsărit”, conține echivalența dintre cele două figuri mitice și revelează încărcătura sacră a feciorului. Nu ni se spune nimic despre momentul pregătirii eroului, dar simpla lui apariție înlocuiește soarele prin luminozitate și grandoare. „Flăcăul din colind devine un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
veștmânt prelung,/ Lung până-n pământ./ Scris îmi este, scris,/ Soarele și luna;/ În spatele lui,/ Soare cu căldura;/ În ambii umerei/ Doi luceferei;/ Jur-prejur de poale/ Cerul plin de stele,/ Toate văzdurele”. Enumerația aglutinantă compune un tablou uranian total. Repetiția verbului predicativ are menirea de a spulbera orice îndoială asupra celor ce urmează, contemplarea peisajului astral adus pe pământ și, mai mult, pe un pământean, fiind accentuată de sentimentul că sferele sacre au devenit accesibile prin puterea flăcăului. Cercetătoarea Silvia Ciubotaru face
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
are toate datele necesare să descopere cum acționează puterile mitice și care este înțelesul adânc al cuvintelor, întocmai precum neofiților din ritualurile civilizațiilor primitive li se revelează dintr-odată instrumentele terifiante. Efectul de surpriză este indus prin interjecția cu valoare predicativă și sporește, datorită conjuncției numai, până la senzația că simțul văzului nu face față rapidității. Apropierea zmeului în câmpul vizual este reprezentată aproape cinematografic, gradarea fiind construită atât prin intermediul gerunziului, cât și prin locuțiuni adverbiale. Comparația cu norul, atât de frecventă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pentru acest areal geografic. Lupta strânsă cu leul se încheie în „cap de sară”: „Când fu soare pe apus,/ Rupsă june pe leuț/ Cum îl rupse,/ Jos îl puse;/ Zgardăalbă-n cap i-o puse” (Lăpușnic-Ilia - Hunedoara). Perfectul simplu al verbelor predicative sacadează secvențele înfruntării, desfășurate cu rapiditate mai mare decât dacă ar fi fost ales imperfectul. În acest ultim caz, confruntarea sugerează o durată mai mare și un efort echivalent. Apusul aduce rapid deznodământul bătăliei care a definit o zi cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
univers ordonat - cel al luncilor sau livezilor, în contrast cu tărâmul nediferențiat anterior: „Lino melino, meloi melino!/ Acolo-n josu mai în josu/ La luncile soarelui,/ Grele ploi că și-or ploiatu/ De luncile-or năruiatu” (Mada - Hunedoara). Perfectul compus al verbelor predicative și localizarea topografică solară indică aici ieșirea din momentul critic al distrugerii necesare, când lumea a început deja să se formeze. „Vântu’ bate și-l spoește,/ Ploaia-l plouă și-l sfârșește;/ Mai din jos și mai la vale,/ Acolo
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
selenar al bourului se conjugă cu puterea lui acvatică: „Luna comandă asupra apelor și ploilor și distribuie fecunditatea universală; coarnele taurului au fost asimilate de timpuriu cu crescentul lunar”. Înotul bourului negru se conturează astfel ca o hierofanie, prezentul verbelor predicative indicând fără ezitare un timp sacru revărsat. Statutul divin al anima¬lului condus de fecioară are implicații marine într-o colindă în care i se cere bourului să asigure condițiile atmosferice pentru navigarea unui vas de tonaj mic: „- Bour negru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ca și țesutul) este o operă cu semnificații cosmogonice”, dar și o imagine metaforică a legării, „a anihilării pe cale magică a manifestărilor Haosului”. Cadența cu care instanța lirică montează etapele supunerii are la nivel poetic o frecvență crescută a verbelor predicative la perfect compus. Timpul definește acțiuni încheiate și rapiditatea cu care aceste gesturi se înfăptuiesc atribuie tinerei țesătoare o aură eroică. Fusul creator de fir a fost numit „talisman împotriva destinului”, fiindcă „torcătoarea care folosește un atare mecanism (...) e stăpâna
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în turnuri pune-oiu,/ Să ți-o bată vânturile,/ Ca pe mirel gândurile”. Așezarea fetei în planul înalt și menționarea turnului furnizează date despre etapa recluziunii fecioarei, perspectiva ei modificată ducând în basme la o concepție imaculată. Viitorul popular al verbelor predicative are o valoare optativă, ca efect al intenției rituale a pretendentului. Prin tăierea cosiței în urma provocării, tânărul declară inițierea încheiată. Ciuta constituie un intermediar între ipostaza inițiatică a feciorului pornit prin pădurea misterelor și fata ieșită recent din cufundarea izolantă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dă aur” (Voia - Dâmbovița)201. Implicarea lui inițiatică are în basm pretextul raptului, menit doar să atragă atenția asupra întrupării fiarei. La nivelul enunțului, hierofania are o rapiditate acută, construită prin propoziții scurte, percutante, de un dinamism accentuat de verbele predicative ce surprind exclusiv acțiuni momentane. Momentul urmării redă la nivel auditiv tropotul în doi timpi, prin repetiția du-te și mână, iar ruptura survenită după intrarea în sacru și instalarea dimensiunii mitice oprește brutal această ritmicitate, ca efect al uimirii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de situațiile ficționale. Experiența substanțială a eului epic pentru lumea mitică marchează unicitatea faptelor: „Ce n-am văzut de când sînt!”. Interjecția prezentativă iată orientează și acutizează atenția pentru a vizualiza mai intens mișcările din scena artistică. Onomatopeea copiativă cu rol predicativ adaugă o percepție auditivă și transportă cu totul ascultătorul în mijlocul evenimentelor: „Aud’e numai ușile că jipzup!”. Nivelul sintactic al textului abundă de repetiții, ce afectează atât numirea prin substantiv a lumii, cât și descrierea ei prin adjective și animarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la situation communicationnelle” · completare studii · publicații în specialitate (cărți) * teste de limba franceză pentru admiterea în învățământul superior; * articol în tribună învățământului “ORĂ DE DIRIGENTIEDESRIPTORI DE PERFORMANȚĂ” · comunicări științifice deosebite * ” EDUCAȚIE/ VS/ VIOLENȚĂ” în CAIETE DE PEDAGOGIE * București 1997 “Elementul predicativ suplimentar”- premiul III b) în activitatea cu elevii și comunitatea locală: · îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor diriginte: - clasa a VIII-a, anul absolviriiclasa a XII-a, anul absolvirii.1982,1986, 1990, 1994,1998, 2004 îndrumare elevi la
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
registrul oral, pentru a avea o imagine asupra acestei ierarhii în procesarea spontană a construcțiilor relative. 16 Abrevierile din tabel au următoarea semnificație: S= subiect, Od= obiect direct, Oi= obiect indirect, GPrep= grup prepozițional (circumstanțial sau obiect prepozițional), Np= nume predicativ, A genitival= atribut genitival, A prep= atribut prepozițional. 17 Vezi Vulpe (1980, passim); rezultatele similare obținute în cazul altor limbi confirmă statutul de universalii lingvistice al propozițiilor relative și interogative. A se vedea și studiul descriptiv, bazat pe British National
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
fi fost bine să rămână patru ore săptămânal și pentru acest obiect. Că și la clasa a IlI a. în principiu, volumul de cunoștințe gramaticale rămâne același că în vechea programa. adauaandu se doar noțiunile le "predicat nominal" și "nume predicativ". În orele de comunicare. pe langă noțiunile gramaticale, se vor studia mijloace de comunicare nonverbale, comunicarea mediatizata și ceea ce prevedea vechea programa pentru obiectul compunere: compunere după plan (părțile unei compuneri), compuneri cu destinație specială, rezumatul, compunere după ilustrații, descrierea
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
la plural de singular: frig friguri (boală) . grâu gr ane ('cereale) . 5) SUBSTANTIVUL POATE AVEA URMĂTOARELE FUNCȚII SINTACTICE: a) Subiect: Florile s-au uscat. b) Atribut: Elevii școlii noastre au câștigat multe premii la concursurile din acest an. c) Nume predicativ: Crizantema este o floare deosebită, d) Complement: Elevii așteaptă vacanță. ADJECTIVUL 1 ) DEFINIȚIE Partea de vorbire flexibilă care exprimă Însușirea unui obiect se numește adiectiv. 2) ADJECTIVUL SE ACORDĂ ÎN GEN ȘI NUMĂR CU SUBSTANTIVUL DETERMINAT 3) ADJECTIVUL POATE AVEA
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
care exprimă Însușirea unui obiect se numește adiectiv. 2) ADJECTIVUL SE ACORDĂ ÎN GEN ȘI NUMĂR CU SUBSTANTIVUL DETERMINAT 3) ADJECTIVUL POATE AVEA URMĂTOARELE FUNCȚII SINTACTICE: a. Atribut: Apă limpede și rece a izvorului murmura în liniștea nopții. b. Nume predicativ: Iarnă, pădurea este tristă și mohorâtă. 4) ADJECTIVUL ESTE UNUL DIN PRINCIPALELE MIJLOACE DE PREZENTARE ARTISTICĂ A REALITĂȚII PRIN CUVINTE. El Înfrumusețează textul, redant prin cuvinte culori, sau nuanțe ale culorilor. calitatea și tonalitatea sunetelor, felul mișcărilor etc. 5) LOCUL
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
caiete. Copiii erau așezați doi câte doi. Amândoi au terminat tema. b) ordinal: Al doilea a sosit la puțin timp după primul. 3) NUMERALUL POATE AVEA URMĂTOARELE FUNCȚII SINTACTICE: Subiect: Cu trenul au plecat cincizeci. Al treilea a casticrat. Nume predicativ: Ana este a treia la catalog. Ei. sunt elevi în clasa a treia. Cinci turiști au fost surprinși de avalanșă Complement: Noi rneraeam câte cinci. ÎI aștept pe al patrulea. 4) PROBLEME DE ORTOGRAFIE ȘI ORTOEPIE a) Se scriu și
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
se vorbește: c) Persoană a III-a: persoană despre care se vorbește. ATENȚIE: Pronumele personal are gen numai la persoana a IlI-a 4) PRONUMELE PERSONAL POATE AVEA URMĂTOARELE FUNCȚII SINTACTICE: Subiect: Ea nu a mai venit la repetiție. Nume predicativ: Mihai este el. Atribut: Păsările ne au încântat cu cântecul lor. Complement: Ana te-a văzut în parc. Românii au năvălit peste ei. 5) PROBLEME DE ORTOGRAFIE a) Formele neaccentuate ale pronumelui: mi--, ți-, te-, 1, ne-, v-, le-, pot
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]