1,393 matches
-
sterilitatea tezelor cu totul generale. Am pune de {EminescuOpIX 312} ex. întrebarea cum de se preface în limba română grupul sc în șt? Ce înrîurire are i consonans (jot) asupra vocalelor și consoanelor cu cari se-ntîlnește? Cum se poate esplica prefacera lui d în j (putred, putrejune; veșted, vestejit). Iată câteva numai din sutele de cestiuni de detalii cari merită atenția unui filolog tânăr. Venim la juriști. N-ar fi oare bine ca să cerceteze cestiuni istorice ale dreptului romîn? Ce este
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a fost desființarea breslelor corporative și a privilegiilor lor. În fine cauza principală a căderii meseriașilor români au fost introducerea pripită a egalității sociale în România, care nu trebuie confundată cu egalitatea înaintea legii. Egalitatea n-au însemnat la noi prefacerea claselor de sus în clase muncitoare - cu o muncă superioară se 'nțelege - ci "boierirea " claselor de jos, infectarea acestora cu rușinea de muncă și bolirea de deprinderea claselor vechi de-a câștiga mult prin muncă puțină. Progeniturei meseriașilor români, care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Pocita veche Tecuci să gășăști tot stricat și prost, din care pricină să dărâmă șușaoa când trec caii pocitii la pășune, apoi eu, după datorie, cu supunere aduc la știință Cinstitei Isprăvnicii și o rog ca să binevoiască a regularisî, prin prefacere, lărgirea acestui pod di la pocită și altor două ci trebuiesc niapărat a să faci din nou la năsipuri pi șușă fiindcă drumul /ce trece/ în curmezișu șușălii și cu trecerea carălor pe acolo să dărâmă șușaoa, cari nu ar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai de multe ori acolo se prăpădește, neavând știre stăpânul moșiei [...] socotința noastră într-aceat chip este: de vreme că acum ne-am învrednicit a câștiga statornicia acea dorită a stării și a stăpânirei fără a fi îngrozite inimile lăcuitorilor de prefaceri și strămutări (era după războiul ruso-turc dintre anii 1768-1774) nu le va cădea cu greu ca să lucreze la stăpânii moșiilor, pe care se hrănesc și se chivernisesc, din zece zile una, dând și dijmă din rodurile /lor/ de a zecea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în timp, s-au produs deosebiri de conținut între noțiunile ce defineau obștea țărănească liberă, obștea sătească (liberă sau aservită), obștea răzeșească, dar deosebirile s-au datorat nu originii diferite, ci unor condiții generate de mediul ambiant diferit, implicit de prefaceri socio-economice petrecute în secolele XVII-XVIII în ritm diferențiat, mai rapid și mai profund în satele din zonele deschise ale Moldovei, mai lent și cu tentă conservatoare în cele ferite de influențele exterioare. Așa se explică de ce, în satele din locurile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spirite pe care ne propunem să le aducem în discuție, Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer, poate fi asemănat, metaforic, cu zeul roman Ianus, având două fețe, una ce privește spre trecut, alta spre viitor. „A fost o perioadă de profundă prefacere și transformare în Europa apuseană. Italia, în mod deosebit, era o țară a contrastelor și a confuziei. Reprezenta tărâmul a numeroase conflicte ale unui Ev Mediu intrat în declin - lupta dintre împărat și papalitate, biserică și stat, feudalism și mercantilism
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
deosebit de mândru de cinstirile cu care ele Îl Încoronează În delirul lor». (C) Nu este greșit să punem În evidență pentru fiecare dintre acești doi zei specificul propriu al transformării la care sunt supuși. Ceva mai mult chiar. Cum aceste prefaceri se petrec la distanțe inegale În timp- dintre care una numită «perioada sațietății» șkorosț este mai lungă decât cealaltă, numită a «lipsei» șchresmosyneț 1; această disproporție este evidentă prin aceea că la sacrificii se cântă peanul În cea mai lungă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
dionisiac, oamenii fiind afectați când mai mult, când mai puțin, după dispoziția diferită În care se află2. Strâns legate de aceste variații ale corpului este Îndeosebi imaginația șto phantastikonț. Ea pare să depindă de variațiile trupului și să-i urmeze prefacerile, după cum poți constata În lumea visurilor; uneori avem impresia că suntem copleșiți de o sumedenie de imagini felurite pe care ni le aduc visele; altădată, dimpotrivă, domnesc calmul și liniștea desăvârșită. Îl cunoaștem cu toții pe Cleon din Daulia care afirmă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
spirite pe care ne propunem să le aducem în discuție, Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer, poate fi asemănat, metaforic, cu zeul roman Ianus, având două fețe, una ce privește spre trecut, alta spre viitor. „A fost o perioadă de profundă prefacere și transformare în Europa apuseană. Italia, în mod deosebit, era o țară a contrastelor și a confuziei. Reprezenta tărâmul a numeroase conflicte ale unui Ev Mediu intrat în declin - lupta dintre împărat și papalitate, biserică și stat, feudalism și mercantilism
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
include formulari ca „dragă domnule X”, „Cu stimă deosebită” etc., deși nu exclude absența diacriticelor și a majusculelor sau unele prescurtări. La chat-ul scris, majusculele cam lipsesc, abrevierile abundă, comunicarea e mai simplă, propozițiile sunt scurte. Cele mai drastice prefaceri ale limbajului și cele mai spectaculoase apar la mesajele paralele altor activități. Aici intră mesajele tip „messenger” trimise și primite în timpul lucrului la computer, eventual paralel cu mai multe persoane, și comunicarea pe bara de conversație în timpul altor activități, de
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
-ți recunoști ignoranța, e lăudabil să lupți cu ea. La început, făgașul Moldovei părea promițător. A fost o perioadă, ne amintim foarte bine, între 1991 și 1992, chiar până spre 1994, când presa occidentală consemna cu satisfacție ritmul alert al prefacerilor din Basarabia - „demontarea vechilor structuri” era expresia cea mai des folosită în legătură cu Moldova. Schimbările de la noi se reliefau izbitor pe fundalul „înghețului” politic din Transnistria, unde fusese conservat, la propriu și la figurat, un colț din vechea Uniune Sovietică. Acum
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
tip metafizic, filozofia a vorbit de „natura intimă a lucrurilor” și chiar de „intimitatea religiei”. Indiferent de traseele urmate, intimitatea și-a păstrat mereu trăsăturile primare. Ca Într-o aluviune, nici unul dintre vechile sensuri nu se pierde, chiar dacă suferă unele prefaceri - de pildă, coborârea de pe verticala paradigmaticului pe orizontala sintagmaticului. Desacralizarea aceasta vizează Însă numai posibilitatea de a conferi noi sensuri unei structuri lingvistice care se revendică formulelor de comunicare esențiale. De pe la Începutul veacului al nouăsprezecelea, intimul și intimitatea au dobândit
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ani, ne propunem, la rândul nostru, o investigare cât mai lucidă a subiectului, în acord cu tendințele actuale ale istoriei culturale, istoriei educației și studiilor de memorie. Nu am intenționat să atingem și, cu atât mai puțin, să epuizăm toate prefacerile prin care a trecut, în ultimul secol, manualul de istorie românesc. Dar pornind de la axioma că manualul nu este și nu se poate impune niciodată publicului de unul singur, am căutat să îl distribuim într-un portret de grup cât
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
filozofică și tragediile cu subiecte grecești, "toate scrise pe un ton serios, chiar dacă uneori se pot desluși elemente satirice"142, va fi lăsat posterității iubitoare de parodii, îndrăgind hazul și, pe alocuri, poanta mușcătoare, opusculul intitulat Apokolokyntosis diui Claudii, adică Prefacerea în dovleac a divinului Claudiu. Se utilizează aici parodia la aproape toate nivelurile posibile, lăsându-se decriptate atât parodii literare (vizând un model anume), cât și neliterare. Scrierea sa rezistă atât unei analize tematice, cât și discutării stilistice ori celei
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mai largă, atacând și tema evoluției personajului central, bine închegat (nu cantonat în stadiul de caricatură, ca la Seneca). Prin corespondența stil-titlu se explică și preferința istoricilor literari care i-au atribuit opusculului titlul de Apokolokyntosis, însemnând, în limba greacă, prefacere în dovleac, deși manuscrisele nu îl atesă, conținând o denumire de genul Apoteoza divinului Claudiu descrisă de Annaeus Seneca, formulată însă diferit. Istoriograful Dio Cassius (secolul al III-lea e.n.) este cel care, se pare, a introdus primul titlul sub
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
care, se pare, a introdus primul titlul sub care lucrarea circulă și astăzi; în privința episodului care ar putea descrie evenimentele trebuind să susțină o asemenea metamorfoză, se crede că s-ar fi încadrat în acele fragmente astăzi pierdute, dar că "prefacerea în dovleac" ar parodia "prefacerea în zeu" (apotheosis), oficial declarată 159. Un interesant și problematic gen de parodie mixtă, net diferit ca formulă de parodia cultivată de moderni și postmoderni, cel mai adesea directă, adresată ori îndreptată împotriva unui (aspect
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
primul titlul sub care lucrarea circulă și astăzi; în privința episodului care ar putea descrie evenimentele trebuind să susțină o asemenea metamorfoză, se crede că s-ar fi încadrat în acele fragmente astăzi pierdute, dar că "prefacerea în dovleac" ar parodia "prefacerea în zeu" (apotheosis), oficial declarată 159. Un interesant și problematic gen de parodie mixtă, net diferit ca formulă de parodia cultivată de moderni și postmoderni, cel mai adesea directă, adresată ori îndreptată împotriva unui (aspect de) text/ stilului unui autor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
suscită parodia în actualitate își găsește justificarea chiar în paradoxul care o generează. Ea este în mod fundamental rezultanta formală a efortului pe care literatura, la scară largă, îl face spre a inova, aflându-se într-o continuă rescriere și prefacere de sine. Pentru început, poate chiar valida polemica în care se angajează autorul ei, indiferent dacă natura acesteia vizează faptul strict literar sau participarea la o luptă sonoră a orgoliilor. Ulterior însă, o dată cu instalarea ei în conștiința receptorilor, statutul inițial
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
găsite în E. Courtney, "Parody and Litterary Allusion in Menippean Satire", în Philologus XC, 1962, pp. 86-89. 142 Cizek, Eugen, prefață la volumul Seneca, Petroniu: Apokolokyntosis, Satyricon, Editura pentru literatură, București, 1967, p. VIII. 143 Seneca, Lucius Annaeus, Apokolokyntosis sau Prefacerea în dovleac a divinului Claudius, traducere, note, repere cronologice și biobibliografie de Ilieș Câmpeanu, Editura Paideia, București, 2002, p. 10. 144 Idem, p. 5. 145 Idem, pp. 5-6. 146 Comentariul îi aparține lui Ilieș Câmpeanu, îngrijitorul ediției pe care am
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
gândire sau utilizarea exemplelor din contextul, mediul înconjurător prin efectele pe care le-au avut și le dorește/respinge, trecând de la contemplarea inițială la posibila identificare cu ele. • Utilizarea simulării (a imitației, a creării intenționate a unei impresii false prin prefacere, pentru a ascunde ceva neplăcut sau a verifica anumite atitudini ale celorlalți sau a obține unele favoruri) și a disimulării (a ascunderii adevărului, a mascării, a inducerii unei aparențe înșelătoare, a camuflajului unei stări), în echilibrarea psihică. • Folosirea proiectării vinovăției
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Lovinescu, 1997:275) și în teoria imitației a lui Tarde "la baza mecanismului contemporaneității vieții noastre materiale și morale se află factorul unic al imitației" (Lovinescu, 1997:286). Conform lui Lovinescu, societatea românească, precum alte societăți tinere europene, este produsul prefacerilor instituționale, rezultate în urma contactului cu o civilizație superioară. Aceste prefaceri au loc, potrivit legii imitației, de sus în jos, de la păturile sociale superioare către cele inferioare "aceeași boierime care, după împrejurări și din admirație față de superiori, s-a grecizat sau
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la baza mecanismului contemporaneității vieții noastre materiale și morale se află factorul unic al imitației" (Lovinescu, 1997:286). Conform lui Lovinescu, societatea românească, precum alte societăți tinere europene, este produsul prefacerilor instituționale, rezultate în urma contactului cu o civilizație superioară. Aceste prefaceri au loc, potrivit legii imitației, de sus în jos, de la păturile sociale superioare către cele inferioare "aceeași boierime care, după împrejurări și din admirație față de superiori, s-a grecizat sau s-a rusificat, a fost în parte și instrumentul reformelor
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dacă nu chiar în plină perioadă de făurire a unei Europe a statelor-națiune, a războaielor de independență deci, a revoluțiilor și a primei conflagrații mondiale; nu trebuie să uităm că pentru societatea românească toată această perioadă este una a marilor prefaceri sau transformări instituționale, este perioada finalizării trecerii de la feudalism la capitalism, este perioada marilor contradicții între "țara reală" și straturile parazitare, beneficiarele "țării legale", cum zicea Eminescu 10. În acest sens, Motru oferă o imagine-frescă, foarte sugestivă, a acelei perioade
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
perioada Vespasianus-Septimius Severus. Este semnalată aici o așezare La Tène și alta din secolul al III-lea e.n. Faptele demonstrează că pământul Curseștilor rămâ ne în continuare un izvor de valori materiale și spirituale. Acum, după sute de ani de prefaceri structurale în economia țării, valorile materiale s-au împuținat, s au părăduit, curseștenii s-au împrăștiat prin lume după o bucată de pâine dar valorile spirituale continuă să iasă din pământul lui miraculos și parcă îmi vine să-i dau
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
care și pun toată inima pentru binele și progresul țării lor. Că în vremea aceea nu se caută dreptăți, ci cine dă la bani, acela are dreptate” stă mărturie și studiul lui Nicolae Iorga „Wilhelm de Kotzebue și momentul de prefacere modernă a societății moldovenești”, prezentat în ședința Academiei Române din 26 mai 1934 unde citează printre hârtiile judecătorești care privesc judecata Epitropiei BogdanPaladi cu călugării de la Răchitoasa - Tecuci, fapte care trădează comportarea unui judecător”, crud, varvar și neomenos (Memoriile secțiunii istorice
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]