2,445 matches
-
alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la verbul a putea la indicativ prezent; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază frumos; * un cuvânt format prin conversiune, de la interjecția hăi; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic ultra-; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul bun; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul de agent -ian; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ -i; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază onoare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvânt format prin conversiune, de la interjecția hăi; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic ultra-; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul bun; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul de agent -ian; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ -i; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază onoare; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele relativ care; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic com-; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu sufixul de agent -ian; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ -i; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază onoare; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele relativ care; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic com-; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază eficient; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele nehotărât toți; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele de întărire însuși; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin compunere prin contopire; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, de la cuvântul de bază gust; * un cuvânt format prin conversiune, de la adverbul înainte; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul care indică modalitatea -âș. * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic con-; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele demonstrativ acela; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul bătrân; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ răs-. * un numeral format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin derivare cu sufixul care indică modalitatea -âș. * un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic con-; * un cuvânt format prin conversiune, de la pronumele demonstrativ acela; * un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul bătrân; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ răs-. * un numeral format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la prepoziția de; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ im-. Transcrieți, din textele de mai jos, cuvintele formate prin derivare, compunere, respectiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un cuvânt format prin conversiune, de la adjectivul bătrân; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul iterativ răs-. * un numeral format prin compunere prin alăturare fără cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, de la prepoziția de; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ im-. Transcrieți, din textele de mai jos, cuvintele formate prin derivare, compunere, respectiv conversiune: (a) "Făt-Frumos se sui-n luntre și vâslind, ajunse până la scările de marmură ale palatului. Pătruns acolo, el văzu în boltele scărilor candelabre cu sute
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvinte compuse care trimit către carateristici ale persoanelor/ personajelor, unele cuvinte chiar create prin compunere prin alăturare cu sau fără cratimă de exemplu, numele personajelor din basmele populare (Statu-Palmă-Barbă-Cot, Făt-Frumos etc.); * predilecția, în stilul conversației oficiale, pentru cuvinte derivate cu prefixe neologice; (c) la nivel morfologic: * predilecția, în stilul conversației curente și în cel familiar, pentru forme adresative de tipul tu, fată, iubita, mata, matale, nea + prenume, dom'/ don' + nume/ prenume etc. (în cazul conversației curente, în funcție de interlocutor, sunt actualizate și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din limba română; (d) un adverb să fie termen regent pentru o propoziție circumstanțială de cauză. Testul nr. 15 1. Tipologia numeralelor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Omonimia delimitări teoretice, exemplificare 3. Exemplificarea a patru tipuri de prefixe valorificabile în cadrul derivării 4. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția că să introducă subordonate diferite. 5. Termenii regenți ai propoziției circumstanțiale de cauză enumerare, exemplificare 6. Se dă textul: Dacă eu i-aș porunci unui general să zboare din floare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
519. 60 Cf. Zugun, 2000; Hristea, 1984, p. 15; Iordan & Robu, 1978, p. 305; Hristea, 1968 etc. 61 Cf. Zugun, 2000, pp. 117-118; Iordan & Robu, 1978, pp. 294-296 etc. 62 În exemplele din această categorie sunt marcate doar sufixele sau prefixele, chiar dacă respectivele cuvinte sunt derivate parasintetic. 63 Conform DOOM, 2005. 64 Abrevierea nu este acceptată, în toate lucrările de specialitate, ca modalitate de realizare a compunerii. 65 Cf. Zugun, 2000, pp. 131-134; DȘL, 1997, pp. 124-125 etc. 66 Ultimele forme
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
complementul substantival (eventual cu prepoziție, sau un substituent al substantivului ori un adverb compus dintr-o prepoziție și un substantiv) care a preluat sensul locuțiunii verbale, devenind verb nu s-au putut realiza decât cu concursul derivării, eventual parasintetice (când prefixul era conținut, ca prepoziție, de sintagma originară). Este vorba deci de un procedeu mixt de formare a unor noi cuvinte, realizat prin combinarea condensării cu derivarea, care produce conversiune, și, în unele cazuri, și cu compunerea. El poate fi comparat
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
său antigens trebuie tradus prin antigeni, deoarece numai dacă pluralul ar fi fost antigenes s-ar fi justificat utilizarea termenului de antigene . S-ar evita astfel și orice referință (confuzie) la (cu) unitățile eredității - gene, chiar dacă termenul se construiește cu prefixul anti -. Și în Oncogenetică s -a utilizat termenul de antioncogenă - antioncogene ca sinonim pentru genele supresoare de tumori, dar acest termen nu se mai utilizează din motiv că este generator de confuzii. Totuși, în Imunologia românească termenul „antigene” este deja
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
limbi care utilizează și morfemele libere, ca franceză, engleză, germană etc.). În sfîrșit, a fost introdus și un al patrulea tip, numit incorporant, specific limbilor amerindiene și care constă în adăugarea la un lexem a unui mare număr de afixe (prefixe și sufixe morfologice și lexicale). August Schleicher lămurește în 1861 și distincția aglutinant vs. flexionar. Limbile aglutinante utilizează afixe care exprimă categorii gramaticale clar delimitate, afixe adăugate unui radical care aproape că nu cunoaște fenomenul de alternanta fonetica. Dimpotrivă, limbile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ki-su = singular + cuțit, vi-su = plural + cuțit Flexionara (fuzională): limbile indo-europene, afro-asiatice Tipul flexionar este caracterizat îndeosebi prin următoarele particularități: a) o unitate lexicala este poliforma în vorbire, variațiile formale datorîndu-se unor valori gramaticale diferite și fiind realizate prin afixare (prefixe, infixe, sufixe) sau prin alternante interne (alternante vocalice sau consonantice); b) semnificantul morfemelor gramaticale nu este autonom, acestea fuzionînd între ele sau chiar cu morfemul lexical central, rădăcina; c) numeroase morfeme gramaticale au sau pot avea valori gramaticale multiple. De
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ale unui continent sau ale unei regiuni importante a lumii. De obicei ele reprezintă un model și continuă să fie studiate în școala și după ce își pierd statutul de limbi vii. De asemenea, reprezintă o sursă de elemente de formare (prefixe/prefixoide, rădăcini, sufixe) a unor neologisme, de obicei noi termeni științifici, cu circulație internațională. Astfel de limbi sînt greacă veche și latină (pentru Europa ultimilor 2500 de ani), arabă clasică (pentru întreaga lume musulmană), sanscrita (pentru subcontinentul indian și Asia de Sud-Est
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din marea familie uralo-altaică (ugro-finice, turco-tătare etc.); 2. consonantismul în poziție inițială nu este mai sărac decît cel medial său final (că în limbile dravidiene și uralo-altaice); 3. cuvîntul indo-european nu începe obligatoriu cu rădăcina, el putînd primi adesea un prefix; 4. flexiunea de tip indo-european nu se realizează doar prin afixe, ci și printr-o serie de alternante vocalice din rădăcina; 5. există o serie de alternante consonantice cu rol morfologic, spre deosebire de limbile semitice, în care consoanele rămîn neschimbate; 6
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
flexionare 264. - cea mai cunoscută trăsătură a limbilor afro-asiatice este triliteralitatea (radicalul cuvîntului este format din trei consoane, singurele care se notează în scriere), diversele categorii gramaticale fiind exprimate prin alternante vocalice (așa-numita flexiune internă 265), dar și prin prefixe și sufixe. De exemplu, în arabă, de la rădăcina triconsonantică HML, care are semnificația generală "a purta", cu ajutorul flexiunii interne și al afixelor putem obține: hamala "a purtat, a dus", hammala " a face să poarte, a încărca cu o povară", ihtamala
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
casta) importante. Sînt influențate mai mult (kannada, malayalam, telugu) sau mai putin (tamil) de sanscrita. Au alfabete proprii, provenind din scrierea indiană grantha. Dintre caracteristicile gramaticale amintim: utilizarea sufixelor, opt cazuri, trei genuri, flexiune verbală foarte bogată. Absența tonurilor, a prefixelor și infixelor, a dualului și a propozițiilor subordonate. Topica adjectiv-substantiv-verb și SOV. Au o tradiție culturală și literară foarte veche și bogată. Kodagu și tulu au devenit abia recent limbi literare, restul rămînînd limbi tribale, fără scriere. Limba tamil este
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
care se sprijină); aglutinarea este procedeul gramatical primar; sufixe posesive la nume; elemente de flexiune - sistem de cazuri locale; trei persoane la singular și plural; sistem dezvoltat de nume verbale; sisteme productive și ramificate de derivare (în general nu au prefixe și infixe, gen gramatical (dar în unele limbi dihotomie animat/inanimat), vocativ, distincție formală între adjectiv și substantiv; prepozițiile - rare); preferă tipul nominal de sintagma; determinantul preceda determinatul; verbul personal stă la sfîrșitul propoziției; construcții adverbiale formate cu ajutorul cazurilor adverbiale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Limbile munda au o morfologie complexă, în timp ce vietnameza este practic lipsită de morfologie. Limbile munda au că topica predominantă SOV, în timp ce restul au o topica SVO și substantiv-adjectiv. Numeroase limbi din această familie șunt ergative, utilizează frecvent prepozițiile și numărul prefixelor și infixelor îl domină net pe cel al sufixelor. În limba mon, cea mai veche limba literară din Birmania (Myanmar), s-au păstrat inscripții într-un alfabet propriu de origine indică datînd din secolul VI d.C. Majoritatea clasificărilor au în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cîtorva ramuri. Astfel, în unele limbi există serii suplimentare de consoane - prenalizate (tip mb), labializate (tip bw), prenalizate și labializate (tip mbw), preglotalizate (tip ?p), glotalizate (tip p?). Anumite limbi au tonuri sau alternante consonantice. Morfologia verbală este complexă, implicînd prefixe și/sau sufixe. Unele limbi au radicale verbale diferite pentru singular și plural (uneori și dual). Că în unele limbi amerindiene, subiectul și/sau obiectul direct și indirect pot fi în unele limbi papua "incorporate" verbului. Clase nominale (în funcție de gen
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
andamaneza meridionala mai are cam 100 de vorbitori onge și 300 jarawa. Li se adaugă sentineleza, foarte puțin cunoscută, care are între 50 și 250 de vorbitori monolingvi. Sînt limbi aglutinante, cu un sistem complex și numeros de sufixe și prefixe. De pildă, au dezvoltat un sistem original de clase nominale bazate pe părțile corpului, substantivele și adjectivele putînd primi un prefix în funcție de partea corpului cu care sînt asociate pe baza formei sau a funcției. De exemplu, așa cum s-a văzut
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
între 50 și 250 de vorbitori monolingvi. Sînt limbi aglutinante, cu un sistem complex și numeros de sufixe și prefixe. De pildă, au dezvoltat un sistem original de clase nominale bazate pe părțile corpului, substantivele și adjectivele putînd primi un prefix în funcție de partea corpului cu care sînt asociate pe baza formei sau a funcției. De exemplu, așa cum s-a văzut din enumerarea numelor de limbi andamaneze, prefixul aka- se folosește pentru lucrurile puse în legătură cu limba. Prefixele cu valoare de adjectiv posesiv
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
original de clase nominale bazate pe părțile corpului, substantivele și adjectivele putînd primi un prefix în funcție de partea corpului cu care sînt asociate pe baza formei sau a funcției. De exemplu, așa cum s-a văzut din enumerarea numelor de limbi andamaneze, prefixul aka- se folosește pentru lucrurile puse în legătură cu limba. Prefixele cu valoare de adjectiv posesiv sînt obligatorii, așa încît nu se poate spune simplu "mîna" sau "cap", ci doar "mîna mea", "capul lui" etc. Nu au decît două numerale cardinale (1
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și adjectivele putînd primi un prefix în funcție de partea corpului cu care sînt asociate pe baza formei sau a funcției. De exemplu, așa cum s-a văzut din enumerarea numelor de limbi andamaneze, prefixul aka- se folosește pentru lucrurile puse în legătură cu limba. Prefixele cu valoare de adjectiv posesiv sînt obligatorii, așa încît nu se poate spune simplu "mîna" sau "cap", ci doar "mîna mea", "capul lui" etc. Nu au decît două numerale cardinale (1 și 2), dar au șase numerale ordinale. Comunicarea lingvistică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în 3 limbi (alawa, mangarei, yangman) și nu este clar dacă au rol distinctiv. Toate limbile australiene au morfologia cuvîntului foarte dezvoltată. Mărcile morfologice sînt constituite de afixe: sufixe în cea mai mare parte a zonei de sud, sufixe și prefixe în nord și nord-vest. Mărcile gramaticale au forme înrudite în cele mai multe limbi. Numele și verbul constituie două clase de cuvinte clar distincte. Unele limbi au sisteme de gen sau clase nominale (asemănătoare cu cele din limbile bantu) sau pronominale. O
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]