61,077 matches
-
aprind licuricii pe malul apei am văzut libelule de cobalt într-o zi a lui august când fructele îmi pătaseră bluza când pe degete îmi ningea un polen străveziu când încheiasem o carte dedicată amurgului când tatăl meu Augustin se pregătise de moarte și eu nu știam o țigancă deghizată în nufăr îmi ghicea viitorul Goluri }ipătul galben se aude desperecheatele păsări își caută cuibul dacă ai ațipit în amiaza târzie casa luminii mai strâmtă se arată o culoare ce se
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/9603_a_10928]
-
mă fac căci nu sunt învățat cu binele? Eu mereu am crezut că omul emite un crin călător peste veacuri. Până nu se întunecă Parcă treziți din anestezie pe un pat costeliv de spital începe purificarea prin vomă Moartea menajeră pregătește în bucătărie o salată de cruzături Surorile de mizerie albă ale urgenței ne scot vata din nări și din gură Aleluia! Ura cojește icoanele-n biserici la rigolă aurește flegma învingătorilor Din vremuri barbare s-a ivit iarăși gheara și
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/9419_a_10744]
-
două femei nu-l băgară în seamă. Atâta tot că Ludmila își trăsese un capot pe ea, era același capot cam vechi, cu flori mari, decolorate, cu care umbla prin casă de când locuiau împreună și care anunța fie că se pregătește să facă duș, fie că de-abia a ieșit de sub duș, fie că se apucă de gătit. Altceva, cu capotul ăsta nu putea Ludmila Cervenkova să facă! Se mai frecă o dată la ochi și cu ei gata să-i crape
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
timp ca în fiecare dimineață să fie așezate pe capul scaunului haine curate, călcate, aranjate, pe care el nici măcar nu le privea. Renunțase demult să-și mai cumpere tricouri de firmă ori adidași la modă. Punea pe el ce-i pregătea maică-sa. Și odată intrat în această ruină, viața se rula lin, printre gândurile diforme, care nici măcar nu mai erau gândurile lui cele hrănitoare, ci un morman de resturi alterate. Iar într-o zi, pe când pășea apatic prin lume, s-
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
Marian Victor Buciu Într-o atitudine modernă, în primul și singurul său volum de proză scurtă, După-amiază neliniștită, 1967, pregătind o scurtă serie de romane dificile, Aurel Dragoș Munteanu (1942-2005) complică până la ambiguitate și inautentificare modalitățile structurante și stilistice de observație aplicată la existența comună. Prozatorul era și - mai ales - avea să devină un eseist și un critic informat. Dar
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
și "nași" în momente de entuziasm. Marian a făcut o mulțime de fotografii, între care una cu mirii sub portretul oficial de pe un zid al Președintelui Franței. Fotografiile au continuat și acasă la noi, unde ne-am ospătat cu bunătățile pregătite de Ultima. Vineri, 14 decembrie Este ultima mea zi de lucru la Cité de l'Air. Am fost redactor la revista L'Armement vreme de aproape un deceniu - slujba mea cea mai lungă, în Franța ca și în România. A
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
Bătrânețe (CNAV) mi-a trimis un mesaj îndemnându-mă să-mi procur toate documentele pe baza cărora se va stabili viitoarea mea pensie. Înțelept demers! La vârsta de 55 de ani, interesatul e prevenit că de el depinde să-și pregătească ieșirea din câmpul muncii în cei 5-8 ani cât va mai lucra. În cazul meu, treaba se complica cu recuperarea anilor de muncă în România. A trebuit să răscumpăr în franci acei ani, fără mândrie rău plasată: i-am plătit
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
adevărată aneantizare a eului - nu exista. Nici nu-mi trecea prin minte să mă revolt. Eram ca drogat. Într-o stare de halucinație fără seamăn. O stare de existența căreia nu avusesem habar până atunci și pentru care nu fusesem pregătit în nici un fel, așa încât binecuvântam în sinea mea fiecare apariție a Betinei. Îmi amintesc doar - ceea ce îmi repetam fără încetare în acea vreme - că mersul de până atunci al lumii nu avusese alt scop decât cel de a mă aduce
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
Cu toate acestea, raportul a fost primit: aceasta sa văzut la adunarea de la Soultzmatt, Franța, unde se află cimitirul ostașilor români din timpul Primului Război Mondial. La prima sa Întâlnire din exil cu... talpa tării”, fostul monarh și s-a dovedit bine pregătit să răspundă la Întrebările și acuzațiile care i s-au adus. Tot din cercul lui, dar mai târziu, am primit un telefon În care mi se cerea ca fostul ambasador al SUA În România, David B Funderburk, să-l Întâlnească
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
puterea de a fabula, prin puterea minții lui, dacă prima oară nu vă stăpânise decât prin violență. Poate. De unde își lua, mixându-le, detaliile atât de exacte? Cum precizam, dintr-o călătorie mai veche a sa la Paris. Se documentase, se pregătise atent pentru a doua întâlnire cu dumneavoastră, își construise un migălos eșafodaj al verosimilității. Eu cred, îmi permit să avansez această ipoteză: țelul său era și să scrie o proză valoroasă, dar și să vă atragă pe dumneavoastră, să vă
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
mai aveau ce face cu el, l-au aruncat ca pe o jucărie stricată. I-ar fi luat și viața, ca să curețe ca la carte locul, ce rost avea să mai facă umbră pământului unul ca el?!... Însă el se pregătise pentru o astfel de eventualitate, strânsese și el informații despre ei, lucruri urâte, care, scăpate în presă, ar fi fost devastatoare pentru ăia. Acesta era târgul, echilibrul fragil: el îi lasă într-ale lor, dacă ei îl lasă într-ale
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
Gabriela Adameșteanu "Simțeam uneori... că destinul îmi pregătește din nou, ceva care îmi va schimba încă o dată traiectoria vieții. Atunci, pentru cîteva clipe, vedeam semnele ca pe niște faruri care se aprind deodată în întuneric și se sting repede, prea repede ca să le pot înțelege sensul. Mă ridicam
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
de invenție. În privința asta, inginerul e cel mai puternic, e cel mai insistent" (p. 307). Inginerul e un ficționar desăvârșit, cu scopul de a stăpâni lumea. Imaginația lui întreține iluziile altora. Avea, de pildă, un fel de laborator secret unde pregătea fluturii pe care îi căuta profesorul de naturale. Răspândește ideea că, în mod tainic, K. F. avea o grădină unde își cultiva trandafirii despre care răspândea apoi zvonul că i-au fost aduși de prinț de la Paris. Demitizările de acest
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
unde Moise își ridicase o cârciumă mai arătoasă tocmai vizavi de biserica cu același nume, cu o curte ce da, la capătul opus, în Calea Moșilor. Duminica, până se sfârșea slujba și predica părintelui Traian Chirulescu, negustorul alerga grăbit să pregătească mesele din grădină și din local, grijuliu la gălețile cu gheață, în care se răcea vinul casei, mereu de Jariștea, sifonul de sticlă groasă, pregătiri sub mirosul îmbietor al grătarului cu mici și patricieni. Dreptcredincioșii trebuie doar să treacă strada
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
fi câteva detalii despre ceea ce ai scris până acum și despre ce scrii astăzi. Mie Îmi poți spune orice socotești util pentru năzuințele tale de scriitor; căci ești scriitor. Cu doriri de bine, Silveștri și până la ultimul, parcă Îndurerat și pregătit de eliberare, mi-a fost cel mai apropiat prieten. Mărturisesc că simt o durere profundă că nu l-am cunoscut personal. Periplul literar prin revistele ARP a Însemnat și perioada mea de formare, dar În aceeași măsură și de Îndatorare
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
adorm În patul de puf al muțeniei și culmea, Îmi este de-ajuns! Adevărul inimii Îl rostesc pe tăcute și vad cum uitarea mă-nvinge... SILABA ÎNVIERII MOSC VISEAZĂ Regele zăpezii a venit În poarta inimii mele și proorocit-a: pregătește-te cu smerenie, ca mâine vei muri sub povara cuvântului tandru! Apoi, fumul ecoului se va risipi pe dealuri și munți, cuprins de o beție a Dunării, iar colindătorii din Sărăcani vor trece În somn linia de dor a pâinii
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
de rod și fruct, când mândră și-a pus veșmânt de aur și s-a acoperit cu borangic de brumă, te duci În vie și o storci de sângele lui Dumnezeu, de gândul și de duhul lui, pe care-l pregătești și-l pitrocești Întocmai așa cum l-a pregătit tata, bunicul și cu străbunicul tău, fără abatere și fără greș de cind e lumea lume. Acuma e aproape gata! Așezi licoarea În butoi cu doaga veche și groasă ce stă de când
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
pus veșmânt de aur și s-a acoperit cu borangic de brumă, te duci În vie și o storci de sângele lui Dumnezeu, de gândul și de duhul lui, pe care-l pregătești și-l pitrocești Întocmai așa cum l-a pregătit tata, bunicul și cu străbunicul tău, fără abatere și fără greș de cind e lumea lume. Acuma e aproape gata! Așezi licoarea În butoi cu doaga veche și groasă ce stă de când se știe la răcoarea pivniței castelului În umbra
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
a harului”<footnote Collection II, H. Döries, E. Klostermann, H. Berthold (ed.), Die 50 Geistlichen Homilien des Makarios, Berlin, 1964, 8.2. footnote>, astfel că sufletul poate avansa mai departe spre primirea cetățeniei în Împărăția cerurilor, pentru ca mai târziu să „pregătească în mod special lampa” să lumineze sufletul<footnote Collection I, 52.2. footnote>. Deși Sfântul Macarie se referă la a fi îmbătat cu duh, sau cu Dumnezeirea, utilizează și terminologia lui a fi îmbătat cu „bine” și „bucurie”. Bunătatea, în
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
În notele sale de subsol unde urmărește infinitele versiuni și variante ale acestor poezii, la concluzia că volumul din decembrie 1883 i-a fost pus lui Titu Maiorescu Înainte gata organizat de către altcineva, criticului revenindu-i sarcina de a-l pregăti pentru tipar. Nici Perpessicius nu spune cine l-a organizat, dar este de la sine Înțeles că Eminescu Însuși este arhitectul volumului său. Oricum, Slavici ne spune că În primăvara lui 1883 poetul lucra intens și că el, Slavici, a dedus
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 266. footnote>. Iar pe cei simpli și fără cercare și experiență duhovnicească, Dumnezeu nu îngăduie diavolului să-i ispitească ca și pe cei sfinți, căci El știe că aceștia nu sunt pregătiți și nu pot să înfrunte ispitele mari ale diavolului. Numai cei ce se roagă mai stăruitor și au ajuns la o anumită treaptă a urcușului duhovnicesc, sunt tulburați de ispite înfricoșate și sălbatice, dând războaie greu de purtat. Un iubitor
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
și folosindu-se de unii oameni și de lumea aceasta cu lucrurile ei, căutând astfel să ne sustragă de la pregătirea noastră pentru viața veșnică. Cuviosul Isaia Pustnicul, nu ezită nici el să vorbească despre ispitele din partea dracilor, arătând că ei pregătesc arcuri și săgeți, rănind inima omului. Un demon săgetează ochiul ațâȚându-l spre pofte, altul săgetează auzul spre a asculta cu plăcere cele ce nu trebuie; altul, limba aceluia spre vorbirea împotriva altora și spre ascuțirea mâniei; altul mișcă pântecele
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
mă Întrebi despre o ANIVERSARE... Dar ce este aceea? Se joacă cu vorbele Poetul. Este secretul lui. Știe, că nimeni altul să aprindă luceferi În silabe. El știe că este aniversarea lui. Ochii lui râd ștrengărește și inima tânără se pregătește de sărbătoare. Aș vrea să-i fac un dar Poetului. Și pentru că Încă nu vreau să se termine magia acestei clipe, Îl Întreb: Dacă ar exista minuni, și din punctul meu de vedere există, ce ai dori să se Întâmple
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
fi reacționat dacă, În loc să-i scriu că lucram la un scenariu, l-aș fi făcut să priceapă că venisem la Capri pentru a petrece câteva nopți cu pianista de care știu că o auzise pe mama vorbind, și că mă pregăteam să fac același lucru cu o studentă de la Roma?” Crescut În valorile stricte ale unei familii de catolici devotați, protagonistul remarcă În urma unor introspecții succesive că maniera de a se raporta la feminitate se află În strânsă legătură cu normele
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92876]
-
care descrie mireasa ideală, reprezintă căsătoria sufletului cu cea pe care Sfântul Grigorie o descrie ca „femeia bărbătoasă”, înțelepciunea după Hristos. Aceasta ne conduce la cartea Ecclesiastului, care învață sufletul să abandoneze lucrurile exterioare care sunt deșarte Și trecătoare Și pregătește calea Cântării Cântărilor, unde înțelepciunea este dusă la locul mirelui, astfel ca mireasa (omul) să poată fi căsătorită cu Dumnezeu, devenind o fecioară castă în loc de mire. Verna Harrison<footnote „Gender, Generation and Virginity in Cappadocean Theology”, în The Journal of
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]