1,082 matches
-
sa mamă cu părul argintat. Palidă de emoție, cu ochii plecați, ea înaintează, alunecând pe piciorușele ei cu grația unei silfide. Soții se așează în fața arhiepiscopului, care îi binecuvântează; la dreapta nașul (martor al viitorului soț), la stânga nașa viitoarei soții. Prelatul recită lungile rugăciuni ale căsătoriei, asistența răspunde la acestea cu evlavie, apoi încep ceremoniile. Preotul care celebrează ia inelele, le sfințește și le duce în trei rânduri la fruntea logodnicilor. Pune apoi fiecăruia o coroană albă cu cercuri încrucișate, emblemă
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
participase călduros la manifestările publice. Discursurile rostite de arhiepiscopi în fiecare capitală ar merita să fie reproduse pentru stilul lor oriental plin de imagini biblice. Era cât pe-aci ca prințul Cuza să fie așezat deasupra Mesiei; pentru cei doi prelați, hospodarul e în mod evident "unsul Domnului". În timpul călătoriei sale, poporul aclama în toate orașele, în toate satele: "alesul națiunii; cel care, după atâtea suferințe și încercări, a reînviat vechea Românie, patria istorică a martirilor credinței și a libertății în
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
detaliat în capitolul despre armată și despre băile din Mehadia. Hermanstadt în original (n. tr.). raki în original; această notă este valabilă pentru toate aparițiile ulterioare ale cuvântului rachiu (n. tr.). 74 Monseniorul Dionisie, episcop sufragant al Buzăului, e un prelat remarcabil; fiind un bărbat foarte frumos, de cel mult patruzeci de ani, cu o figură simpatică, cu o privire în același timp blândă și autoritară, conversația omului bisericii este plină de farmec; vorbește latina, greaca veche și cinci limbi moderne
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
care va deveni soțul domniței Maria (cea care vorbea grecește și latinește; au rămas scrisori de la ea281), după o căsătorie oficiată în prezența lui Petru Movilă (naș de cununie - zic unii cercetători - al celor doi miri), mitropolit al Kievului (înaltul prelat și-a marcat prezența printr-o Cuvântare duhovnicească, rostită în polonă și română 282) sau pe cele - eșuate - dintre emisarii Voievodului moldovean și Sigismund Rákóczy. Se încheiase chiar logodna dintre Sigismund și Ruxandra, desfăcută apoi - crede cronicarul sas Georg Krausdon
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mortului („Finita oratione, cuncti episcopi, ablates, barones, nobiles et qui in aulices ipsius ministeriis fuerant, ad feretrum accedunt, defunctique manum dextran et quam ea tenet crucem exasculantur” 37). Pompa ceremonialului era uneori augumentată de prezența la îmormântare a unor înalți prelați ai Bisericii Răsăritului. Neculce ne spune că la îngropăciunea lui Constantin Cantemir ar fi fost de față („s-au tâmplat”) toți cei patru patriarhi ai Orientului Ortodox (doi -după alte izvoare) unul de Ierusalim și altul de Antiohia și altul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fie mil[ă] de sufletul mieu cel greșit, dacă n-am avut parte nici de soție, nici de feciori, ca să caute de sufletul mieu, ci la voi îm iaste nădéjdea sufletului...”. Traseul acestei griji însemna și ritualuri îndeplinite de înalți prelați, cu sume de bani precizate („Dintr-acea sută de tl. să dai la un arhiereǔ să-m fac[ă] un sărindari, căt să va putea”; „să dai să ni-s fac[ă] la arhierei doao sărindare, să fac cu acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și intră, fără voia ei, într-un joc parapsihologic periculos. Într-o scrisoare ulterioară, adresată lui A.C. Benson (fiul arhiepiscopului), James reia povestea cu "valeții morți" și "guvernanta anxioasă", reiterînd ideea că sursa principală a nuvelei ar fi fost înaltul prelat. Mai tîrziu, într-o altă misivă (către scriitorul H.G. Wells, de data aceasta), prozatorul își caracterizează propria operă ca pe un simplu "jeu d'esprit", refuzînd să adauge însă lămuriri suplimentare asupra enigmaticei sale intrigi. Subiectul nuvelei pare, din start
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Jilava, Târgu Ocna etc. În perioada de izolare totală, alcătuiește serii de predici proferate în fața unui public imaginar, pentru a-și proteja mintea. După terminarea regimului de izolare totală, care a durat trei ani, împarte mai multe celule cu intelectuali, prelați de diverse confesiuni, dar și cu oameni simpli. Îi cunoaște atunci pe Nicolae Steinhardt, Ion Ioanid, Ioan Ianolide, Valeriu Gafencu, dr. Aristide Lefa, Tertulian Langa, pastorul Viski Ferencz etc. După paisprezece ani de detenție (executați între 1948-1956 și, respectiv, 1959-1964
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Debutează ca traducător în 1970 și își publică prima carte, monografia Republica Populară Polonă, în 1972 (în colaborare cu Lucia Badea). Monografia Ioan Paul al II-lea, papă pentru mileniul al III-lea (2000), bogat nutrită documentar, prezintă personalitatea marelui prelat prin mijlocirea operei și a biografiei, avansând ipoteza originii sale române. Aflându-se în contact direct cu literatura polonă, M. a tradus îndeosebi poezie, contribuția sa situându-se mai ales în perimetrul liricii contemporane. Din patrimoniul clasic selectează și transpune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288012_a_289341]
-
sîrbii. Conducerea Croației Civile avea în frunte un ban, adică un guvernator, care era numit de coroană și era de obicei ungur. Parlamentul unicameral, sabor-ul, era format din marii moșieri, din reprezentanții nobilimii de jos aleși la nivel național, din prelații catolici, din delegați ai orașelor libere și dintr-o serie de alți cetățeni aparținînd altor categorii. Acest organism trimitea reprezentanți în dieta maghiară. Trei dintre aceștia deveneau membri ai camerei inferioare, unde aveau locuri speciale, iar unul intra în camera
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
monument cultural-istoric de șapte secole, unicat nu doar în țările lor. în urmă cu veacuri, în vremuri bântuite de primejdii mortale, Ștefan cel Mare muta, într-o singură noapte, cale de o poștă, o biserică, iar domnii contemporani - ministeriabili, înalți prelați, specialiști care mai de care - nu izbutesc să o consolideze și să o păstreze cum se cade în două decenii (îngăduitori fiind, totuși, cu timpul acordat). Halal contemporani! P.S. La Vatra Dornei, Cazinoul, cândva clădire emblematică a orașului, imaginea sa
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
sau nedezvăluite de Călinescu. Să transcriu, pentru obiectivitatea punctului de vedere, un pasaj din Istoria lui Călinescu. "La Agârbiceanu discutarea problemelor morale formează țintă nuvelelor și a românului și dacă ceva merită aprobare neșovăitoare este tactul desăvîrșit cu care acest prelat știe să facă opera educativa, ocolind predică anostă.Teza morală e absorbita în fapte, obiectivata și singura atitudine pe care și-o îngăduie e de a face simpatică virtutea". Dar "creația în sensul înalt al cuvîntului nu găsim". Observația călinesciana
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
o țară plină de jafuri, crime și imoralități. Cineva, iluminat, vorbeste așa: Cine voiește să simtă legea morală, legea spiritului, să-și trezească conștiința din letargie, trebuie să descopere întîi pe autorul legii morale... Pe Dumnezeu". Tactul desăvîrșit prin care prelatul Agârbiceanu știa să facă educație morală de care vorbise Călinescu aici lipsește cu totul. Ion Agârbiceanu, Opere, vol. 16. Ediție îngrijita de Mariana și Victor Iova, Editura Minerva, 1998.
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
hegemoniei Angliei și răspîndirea învățăturii lui Hristos. În această alianță cezaroclericală, crucea stă în umbra blazonului regal, preoții fiind exponenții Curții Angliei, siliți nu numai să reprezinte Coroana, dar totodată să mijlocească desele discordii care clatină unitatea familiei regale. Cînd prelații nu se ridică la înălțimea datoriei sunt pedepsiți prin surghiun sau execuție, ca numai peste cîțiva ani să fie canonizați, spre a compensa orgoliile ultragiate. Sîntem într-o perioadă de război fratricid, când reginele își omoară regii (Eduard al II
Biblioteca perfectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3899_a_5224]
-
Din acest punct de vedere, firește că și încercarea de față, deși nu își propune să fie o istorie literară, ș...ț nu a neglijat nici texte interesante prin altceva decât valoarea lor antropologică: prin faptul că aparțineau unor scriitori, prelați sau monarhi, prin faptul că vorbeau despre evenimente istorice sau, pur și simplu, pentru că așa, în lipsa lor de valoare estetică și chiar larg culturală, participau la configurarea unei «poetici» a genului. Prezența confesiunii ca modalitate este, în opinia mea, mai
O sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4032_a_5357]
-
vândut, iar membrii societății se dispersează. În 1930, este retras din parohia din Villejefui din cauza unei probleme de sănătate, dar este numit Rector al Bisericii Străinilor din Paris. Un an mai târziu, Vladimir Ghika este numit de Papă Protonotar apostolic (prelat la curtea papală, însărcinat cu înregistrarea și expedierea actelor pontificale, n.red). Începând din 1939 s-a întors în România și a slujit în București atât în biserica Sacré Coeur, cât și în biserica greco-catolică din strada Polonă. Nu a
Principele Vladimir Ghika va fi beatificat, sâmbătă, de Biserica Catolică. Vezi povestea Sfântului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/74077_a_75402]
-
de Ťgepflegtť mi se adresează în metrou: V-am remarcat ieri la lectura de la Guggenheim. Arătați atît de bine". Mărturisind feciorelnic că e ,cumintea cuminților", autoarea nu poate rezista avansurilor a doi bărbați necunoscuți ce-i zîmbesc pe stradă: ,Un prelat islamist înfășurat în cearceafuri și un neamț mic, cărunt, de-o vîrstă cu mine; mă conduce cîțiva pași, îmi arată unde e stația de metrou. îi întind mîna, e așa de fericit, știu că se va gîndi toată ziua la
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
de ajuns c a teroarea unui regim prin definiție ateu să se abată asupra României, pentru ca țara reputată prin lipsa ei de religiozitate să-și schimbe radical comportamentul. Cei șase episcopi uniți, asasinați unul după altul în închisoare, cei cîțiva prelați ortodocși scoși din scaun și arestați, ca și cei peste opt mii de preoți ortodocși omorîți în detenție și în lagăre de muncă ne-au pus în fața martirajului asumat. Toate mărturiile directe (de la aceea a lui N. Steinhardt din Jurnalul
Sîmbăta paștelui by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10694_a_12019]
-
în timpul regimului comunist. Este locul unei precizări de ordin istoric: în România, înalta ierarhie bisericească, atît ortodoxă, cît și catolică ori protestantă, a fost decimată rapid în primii ani ai comunismului. E a a luat uneori forma exterminării fizice a prelaților recalcitra n ț i . "Reîntoarcerea la credință", la care am asistat în perioada dictaturii, s-a realizat în absența unei ierarhii solidare cu o astfel de mișcare. La noi, situația a fost complet diferită de cea din Polonia, Ungaria ori
Sîmbăta paștelui by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10694_a_12019]
-
ori Germania Răsăriteană, unde conducerea bisericilor s-a aflat deseori în fruntea opoziției anticomuniste. Regimul instalat de sovietici în România a urmat pînă la detaliu lecția sovietică, iar Biserica Ortodoxă a încăput pe mîna unor slujitori fideli ai regimului. înalții prelați ortodocși au devenit în realitate complici ai unor acțiuni ce anulau sensul însuși al instituției Bisericii; rareori am putut asista la o deturnare mai gravă a unei forme milenare de civilizație. Spiritul religios din societatea românească actuală apare drept contradictoriu
Sîmbăta paștelui by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10694_a_12019]
-
După ce, la începutul anului, Arhiepiscopia Bacăului și Romanului a primit în dar din partea Ministerului Apărării Naționale două Mig-uri, iată că prelații acestei Ariepiscopii s-au hotărât să vină în ajutorul enoriașilor care se află la capătul drumului. În acest sens au scos o trusă de înmormântare. Și, ca orice produs ce are nevoie și de promovare, trusa are și un motto
La vremuri de criză, Biserica a lansat pe piaţă "Trusa de înmormântare" () [Corola-journal/Journalistic/26006_a_27331]
-
nu s-au făcut cu prea mare ușurință. Astfel, în 1990 Ștefan Odobleja a primit titlul de academician, dar post-mortem. În 1991 au devenit academicieni Traian Lalescu (post-mortem), Vasile Cocheci, Toma Dordea și Gheorghe Silaș. Anul 1992 a fost anul prelaților, episcopul Emilian Birdaș (Caransebeș) și Î.P.S. Nicolae, Mitropolitul Banatului primind titlul de membri de onoare ai Academiei. În 1993 a devenit membru al Academiei Române profesorul universitar Păun Ion Otiman. Urmează o pauză, până în 1997, când Zeno Simon dobândește calitatea
Agenda2005-05-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283342_a_284671]
-
sînt. Adică o sumă de inși extrem de diverși, mînați de mobiluri nu o dată divergente, în cadrul, după cum adaugă Vintilă Horia, unei ,entropii" în care penuria de informații și sleirea energiilor favorizau partidele de ,pocker cu diavolul", jucate pînă și de unii prelați, ,în speranța absurdă de a cîștiga ceva pînă la urmă". De unde nevoia unei diferențieri scrupuloase. A unei replieri ,pe ultima stîncă, deasupra abisului", a unui ,exil în exil", pentru ca ,esențele" să nu poată fi murdărite și învinse de ,existențe". Astfel
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
să fac sondaj, să îi întreb pe credincioși pe fiecare cât a dat, ca să înmulțesc cu câte familii sunt, ca să îi fac socotelile preoților. Au dat mai mult cei care au avut o conștiință mai puternică", este de părere înaltul prelat.
Mitropolitul Ardealului: Preoţii, obligaţi să predea cu chitanţe banii strânşi de Bobotează () [Corola-journal/Journalistic/23961_a_25286]
-
Iordachescu Ionut Un raport publicat de cotidianul italian La Repubblica poate cutremura din temelii Sfântul Scaun, după ce demisia Papei Benedict al XVI-lea este pusă pe seama existenței unei rețele de prelați gay de la Vatican, unii dintre ei fiind șantajați de alți clerici din exterior, scrie The Guardian. Purtătorul de cuvânt al Papei a refuzat să confirme sau să respingă existența unui astfel de raport. La Repubblica scrie că ziua în care
Raport devastator Vatileaks. Papa ar fi demisionat din cauza unei rețele de clerici homosexuali by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56771_a_58096]