3,420 matches
-
devenit astfel al doilea punct cardinal al anului bisericesc, după Sfintele Paști. După cum dată Paștilor guvernează întreg ciclul sărbătorilor cu data variabilă (vezi mai departe la această sărbătoare), tot așa Crăciunul reglementează un ciclu important de sărbători cu date fixe, presărate în tot cursul anului bisericesc. e) În ceea ce privește modul sărbătoririi, ziua Nașterii Domnului, fiind privită că una dintre cele mai mari sărbători creștine, era prăznuita cu mare solemnitate. În ziua precedentă se ajuna (obicei existent încă din sec. IV), se făcea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92994_a_94286]
-
au un rol excepțional. Căci aceste „locuri” nu sunt alta decât „țara”, fiecare cu personalitatea ei distinctă, în forma „în care ne-a vrut Dumnezeu”. Entități care au fost și sunt veșnic originale, căci sunt autentice, organice. (Și ele sunt presărate pe tot Pământul Românesc, din „Țara Maramureșului”, până în „Țara Almăjului”). „Țara” este element indestructibil și face parte din condiția existențială veșnică, alături de: Persoană, Familie, Neam. Aceste condiții „indisolubile” stau la temeiul ființării. Fără ele lumea, așa cum o știm, nu ar
A t i t u d i n i / MOMENT ISTORIC ŞI RESPONSABILITATE [Corola-blog/BlogPost/93386_a_94678]
-
Văcărescu. În temniță, domnitorul și fiii săi au fost torturați într-un mod aproape imposibil de imaginat în zilele noastre. Astfel, cronicarul spune că pe lângă butucii în care le-au fost prinse mâinile și picioarele, li se cresta pielea capului, presărându-se apoi sare, li se ardea pieptul și tălpile cu fierul roșu, erau bătuți cu bestialitate în fiecare zi. Și tot acest tratament nu avea decât un singur motiv: aflarea sumelor de bani depuse de domnitor în băncile apusene. După
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
Un milion de petale de trandafiri au fost presărate cu ajutorul a trei elicoptere deasupra Statuii Libertății din New York, vineri, în cadrul ceremoniilor organizate pentru a marca împlinirea a 70 de ani de la Debarcarea din Normandia, informează washingtonpost.com. Evenimentul a fost organizat de asociația franceză The French Will Never Forget
Aniversarea Debarcării din Normandia: Un milion de petale de trandafiri, deasupra Statuii Libertăţii [Corola-blog/BlogPost/93449_a_94741]
-
Sunt trandafirul înghețat de-a ta iubire falsă nici țepii mei nu te-au lăsat te-ai strecurat ca o lumină arsă pe umbra norilor târzii ai rătăcit cu gene doar lacrimile dintr-o zi - sărate perle aurii - le-ai presărat alene mai clipocesc la mine-n vis cu fine stratageme aura lor din paradis filigranată la Paris cu buze tandre geme Referință Bibliografică: Sunt trandafirul înghețat / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1797, Anul V, 02 decembrie 2015
SUNT TRANDAFIRUL ÎNGHEȚAT de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383199_a_384528]
-
a frumuseților interioare și exterioare, o îngemănare a răsăritului spiritual cu amurgul temerilor, dar și o pledoarie pentru valorile ființei umane. Poetul își cântă cu ardoare trăirile așezate pe portativul luminii zdrobind întunericul și modelând din lutul vremii un drum presărat cu credință și seninătate. Sandu Cătinean este poetul sensibilității și al profunzimilor fără de margini care înalță spre bolta divină rugi copleșitoare în care freamătă dorința de pace și armonie. Zborul său se țese în acorduri de lumină în nopți strălucitoare
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
localității, o lizieră despărțea drumul de terenul cu trandafirii. Un miros, altul decât acela pătrunzător lăsat de porumbul ce se coace, mirosul venea de la floarea de trandafiri, uscată. O adiere de vânt împrăștia frumusețea florii adunată în miros. Alei elegante presărate cu mici bucăți de piatră albă, buchete imense de trandafiri străjuiau aleea. Ici, colo, rămăseseră câteva frunze uscate, care mai păstrau un strop de culoare. — Am, pe fiecare alee, un alt soi de trandafir. Lucrez cu un horticultor de la Cluj
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383261_a_384590]
-
Care de cari mai minunate. Apoi, jeratic a adus / Pe care în groapă l-a pus, Iar peste el a potrivit / Lemn putred, să ardă mocnit. Deasupra, peste toate cele, / A pus o leașă de nuiele. Pământ și frunze-a presărat / Pe leașă și a așezat Și-o rogojină peste ea. / Apoi plecă ceară să ia, Din cari făcu un scăunel / Spre a ședea lupul pe el. Lăsă bucatele pe foc, / Să fiarbă, și-o luă din loc Să-l caute
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
Îndelung pe omul acela, Încercând să Îi smulgă o explicație. Pusese să fie eliberat din corzile cu care polițaii se apucaseră să Îi disloce Încheieturile, Însă acesta se mărginise să rostească o cantilenă de neînțeles, acompaniată de un dans straniu presărat cu invocații adresate demonilor. Dante Îl lovise violent peste față, când Își dăduse seama că Își trasa Împrejur, cu sângele picioarelor rănite, un soi de hotar, ca pentru a se Închise În perversitatea lui. — Mă lovești pentru că sunt În mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
află sub nasul tău, Îmi repetam insistent În gând; de la această axiomă am pornit, iar premisa este, cu siguranță, corectă. Probabil că atunci nasul tău este problema, el nu se află unde trebuie, el bântuie fără rost pe poteci iluzorii, presărate cu litere Îmbârligate... Hopa! Ia stai puțin, m-a luminat subit o idee. Litere... De ce litere? De ce corpurile de rafturi nu fuseseră, de exemplu, numerotate cu cifre de la unu la șapte? Dacă pui zece inși să ordoneze termenii unei mulțimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
o generație obligată să admită acest adevăr incontestabil. Camioane gigantice și rău mirositoare traversau Sahara de la nord la sud și de la est la vest, fiecare transportând încărcătura a treizeci de cămile; ca urmare, caravanele greoaie începeau să dispară de pe fundalul presărat cu dune. Instrumente surprinzătoare făceau legătura cu sateliții artificiali care se învârteau pe deasupra norilor și indicau în ce loc se afla un vehicul cu o precizie de care nu ar fi fost în stare nici cea mai experimentată călăuză a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ei dimensiune din cauza vârstei. — Și care-i această chestiune? — Motivul pentru care, de fiecare dată când li se năzărește acestor fanfaroni, noi, imohagii, trebuie să ne resemnăm și să privim cum ne invadează, ne calcă în picioare și ne omoară, presărând pământurile noastre cu mașini incendiate, cutii goale de răcoritoare, prezervative uzate și tot felul de gunoaie - bătrânul dădu din cap, furios: De ce trebuie să asistăm la acest spectacol al risipei de bogăție pentru o cauză absolut inutilă, când tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
-le ca un îndepărtat punct de reper tot timpul la dreapta lor. Ținând cont de asta, tot ce se întindea în fața ochilor săi cam pe treizeci de kilometri începând din acel loc ar fi trebuit să fie un șes nesfârșit presărat cu pietre; de aceea fuseseră avertizați că vehiculele trebuie să înainteze cu foarte multă prudență, ca să nu riște să-și distrugă cauciucurile. Acum însă, era obligat să-l parcurgă fără nici un alt însoțitor decât o cămilă proastă, pe care nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
-i în mă-sa! Hai să plecăm de aici! Îl împinse, obligându-l să urce în aparat, iar după câteva clipe zburau din nou în direcția nord-est. După vreo douăzeci de minute însă, italianul cercetă cu de-amănuntul întunecata câmpie presărată de pietre ce se întindea sub el, se asigură că masivul stâncos dispăruse de tot în spatele lui și se înclină ca să-l bată ușor pe umăr pe pilot. Aici e bine! zise. Celălalt aprobă cu un gest și începu manevra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
poartă, unde se află și cabina portarului, și Înaintezi pe poteca ce duce În interiorul parcului, vei vedea În stînga blocul Înalt ultramodern, destinat secției de neurochirurgie, ctitorită de vestitul profesor Arsene, iar În dreapta Își vor face apariția micile pavilioane anacronice, presărate pe toată suprafața terenului, asemănătoare unor bolnițe mînăstirești, care adăpostesc diferitele secții de psihiatrie și neurologie. Aici domnește o vînzoleală continuă, siluete sprintene În halate grena sau bleumarin se vîntură de la un pavilion la altul; buna dispoziție și lipsa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
contrariat de ceea ce descoperă În preajma sa - de aici Începe fascinația. Ficțiunea Își arborează seducția ca un Început de iubire. Între 2 Mai și Vama Veche se Întinde pe o distanță de vreo trei kilometri o plajă Îngustă cu nisipul zgrunțuros, presărată cu pietricele poroase și cu valve de scoici sidefii sau albastru Închis, cu crabi de culoarea coralului, mișcîndu-se letargic pe saltele de un verde mustos vegetal cu miros sărat de iarbă de mare. FÎșia de plajă e mărginită În dreapta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
am nici o bucățică de aur. — Cum se poate? m-am mirat eu din nou. — Uite, mama mea a avut două danturi complete de aur. Așa era moda atunci. Apoi, cineva mi-a spus odată “întinde mâna, copile“ și mi-a presărat toți dinții ăia în palmă, iar eu a trebuit să-i mănânc. Pentru că așa era moda atunci. Am primit în ajutor un bol de prune, care te mână și, după ce m-am golit, a trebuit să mă prezint în fața comandantului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Am simțit simpatie pentru ei până la sfârșit. Puteai să vezi că nu-l mușcă de boașe cu adevărat. — Foarte curajos și ăla, cântărețul, a spus Tom înfiorându-se. Să mă vezi pe mine dându-mi jos pantalonii pe scenă și presărându-mi mâncare de șoareci pe ouă ca să le lingă Mikey și Minnie. Am făcut un efort ca să aduc conversația la un nivel pertinent. — Dar când l-am văzut pe Paul la petrecere vorbea de parcă ar fi fost totul definitiv. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Mă desprind și plec spre stele. Eu sunt parte din unul singur acum. Mi-e frică, moarte, unde mă duci? Tu îmi arăți tot ceea ce există, ducându-mă în mâna ta puternică și fără margini. Îmi răsucești spiritul spre necuprins, presărând cu el stelele și micile lumini de pe tărâmul închipuirii. Ele, luminile, sunt ființele celor care au trăit vreodată. Sunt atât de multe! Locul meu e lângă una dintre ele, mic, pentru că nu sunt cu nimic mai mult decât o luminiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
stătea la masă cu Nelly), Ai risipit-o. Eram într-adevăr îngrozit că respirația, pe care știam că mi-am ținut-o, a putut risipi acest praf alb. Observând că haina mea e murdară pe rever de parcă ar fi fost presărată cu pudră, am început s-o șterg cu mâneca. - Dar ce faci, nebunule! începu să țipe Zander și, aruncându-se în genunchi pe podea, scoase din buzunar pachetul său cu cocaină și începu să adune în el firele căzute pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
spaima pe care a trăit-o din cauza copilului. Dacă așa arată ceea ce are omul mai bun - mama -, atunci cum trebuie să arate ceilalți oameni! Strada s-a luminat și e deja dimineață când ajung în curtea noastră. Pe alee fusese presărat nisip galben pe care niște galoși apucaseră să-și lase urma. Grădinița stăpânilor este murdară și neîngrijită. Din cauza zăpezii pe care toți locatarii o aruncaseră acolo, grădinița pare mai înaltă decât curtea, și copacii mai scurți. În această zăpadă stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
încapă mâna. Acolo scormoni el cu o săpă ligă, intrând sub rădăcina groasă. Făcuse o gaură destul de adâncă în care își așeză mica lui comoară. Acoperi cu grijă locul, mai întâi cu pietre și pe urmă cu pământ, după care presără deasupra frunze uscate, pe care le împrăștie apoi, ca să nu rămână nici o urmă. Era totuși nemulțumit pentru că avansa greu, scosul bolova nilor prăbușiți afară, mergea anevoios. Abia aștepta să termine treaba asta, să ajungă la capătul galeriei și să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
puse mănușile și apoi începu să radă cu bisturiul petele maronii de pe acestea. Pulberea cădea în vasul Petri deasupra căruia desfășura el operațiunea. Luă apoi cu vârful bisturiului câteva granule de praf și le răsturnă pe o lamelă de sticlă. Presără deasupra o cantitate egală de pudră de sare și câteva picături de acid acetic glacial. Mirosul înțepător de oțet se răspândi imediat în încăpere. Dacă vrei, aprinde tu spirtiera! îi ceru el Ilenei care îl privea curioasă. Acoperi apoi lamela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
tuneluri, scări, platforme și punți ce lăsau să se ghicească o gigantică bibliotecă de o geometrie imposibilă. M-am uitat la tata, cu gura căscată. El mi-a zîmbit, făcîndu-mi cu ochiul. — Daniel, bine ai venit În Cimitirul Cărților Uitate. Presărate pe culoare și pe platformele bibliotecii se profilau o duzină de figuri. Unele dintre ele s-au Întors să salute de la distanță, și am recunoscut chipurile mai multor colegi de-ai tatei din tagma librarilor de modă veche. În ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
lumii sale, pînă cînd suflarea dimineții mi-a dezmierdat fereastra și ochii mei istoviți au alunecat peste ultima filă. M-am Întins În penumbra albăstrie a zorilor cu cartea pe piept și am ascultat rumoarea orașului adormit picurînd peste acoperișurile presărate cu purpură. Visul și oboseala Îmi băteau la ușă, Însă m-am Împotrivit să Închin steagul. Nu voiam să pierd vraja poveștii și nici să spun adio personajelor sale. Odată, l-am auzit pe un client obișnuit al librăriei tatei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]