1,599 matches
-
acesteia pe plan internațional constituie cea mai importantă idee titulesciană, exprimată prin celebra formulă „de la național, prin regional, spre universal”. În pofida activității diplomatice dusă de Nicolae Titulescu, s-a hotărât demiterea sa sub pretextul unei așa-zise „remanieri guvernamentale”. Titulescu, presimțind acest moment, și-a prezentat demisia din funcția de ministru de externe la 11 iulie 1936. Diplomatul român declara în acest sens regelui Carol al II-lea: „Mi-am dat seama imediat că locul meu nu mai era în guvernul
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
Paris, care, contrar voinței Divanurilor, a pretins să impună moldo-vlahilor o constituție arbitrară”, că alegerea lui Cuza la Iași semnifica „triumful micii proprietăți și al partidei unioniste avansate” și se datora „stimei generale”. Cu foarte puține excepții (Buol, de pildă, presimțise” dubla alegere), oamenii politici ai vremii au fost de acord că îndoita alegere „a cufundat Poarta și diplomația în stupoare”, dar ei aveau în vedere maniera în care s-a produs și nu puneau la îndoială dorința și hotărârea românilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Realități infinit mai bogate. Deriva cea mai periculoasă astăzi este cea a gîn-dirii unidimensionale, care reduce totul la un singur nivel de realitate. Natura de astăzi nu e nici magică, nici mecanică, nici moartă ea e vie, așa cum magistral a presimțit-o Pauli. CÎTEVA REMARCI DESPRE PROBLEMA SINCRONICITĂȚII Considerațiile precedente conduc la o nouă perspectivă asupra problemei mereu controversate a sincronicității 25. Trebuie, mai întîi, să distingem "fenomenele de sincronicitate" de "teoria sincronicității". Dacă existența fenomenelor de sincronicitate este mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
unul dintre cei care cînd blînzi sînt foarte Gîndesc ticăloșii? De ești acestfel, să iei seama! Și eu sînt astfel! 325 Unul din noi stăpîn trebuie să fie. Încearcă-ți Artele. Și le cerca-voi pe-ale mele, Căci eu presimt că ai Belșug pe care il pretind al meu". Urizen statu înfricoșat, dar nu-Îndelung; Curînd strigắ: "Supune-te glasului meu, tinere Demon; sînt Dumnezeu în Veci de Veci. Ești tu un vizionar al lui Iisus, a Veșniciei dulce amăgire? 330
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
atât de potrivit Borak cel Bătrân până unde va fi împins de pasiunea sa pentru colecția atât de iubită. Și, trebuie recunoscut, domnul Leo Steinmetz are un temperament de om hotărât și un caracter puternic. 4. Sentința: De data aceea, presimțind onorabilul judecător Augustus Pavlovici-Bubulak că el va fi cel ce-l va putea, în sfârșit, condamna pe atât de nemernicul Leo Steinmetz, zis Cremvurșt, parcă i-au dispărut arsurile la stomac, cele care îl chinuiau de fiecare dată când apărător
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
acrobat: „Frumusețea gestului său e premeditată ca o perpetuă sfidare...; el alege calea abruptă, superbă, surprinzătoare, În echilibru fragil”2. Chiar dacă, În epoca la care se referă și Thackeray, și d’Ormesson, numărul snobilor crește alarmant, amenințând dandysmul „pursânge”, Byron presimte corect: „Eheu, și cât de repede dispar toți demagogii modei!”. Dar până ca el (sau, de fapt, cititorii lui) să poată vedea profeția Împlinită, În aer plutește deja dezastrul. Între 1815 și 1816 sunt dislocate prin exil trei mari modele
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cu totul demn de ocară. O Lady În Clublandtc "O Lady În Clubland" Și cu toate acestea, nimic nu poate stăvili, În jurul lui 1830, În plin avânt romantic, o nouă repliere a dandysmului pe ambele țărmuri ale Canalului Mânecii. Primul care presimte schimbarea e tot Chateaubriand, când se mai Întremează descriind prezentul dandysmului: „Din fericire, azi lucrurile nu mai stau astfel. Un dandy autentic are aerul cuceritor, distant, insolent, o toaletă Îngrijită, mustața sau barba tunse cu grijă ș...ț”. La fel
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
zi și noapte la război, poate Într-un mod mai dureros acum, când nu pot fi pe front”, Îi scrie el În 1915 unui prieten 2. Aproape toți cei dragi sunt mobilizați sau pleacă voluntari. Când fratele său e Încorporat, presimte, Încă din 1914, că „milioane de oameni vor fi masacrați”. Iar În 1916 știe că „nimic nu va mai fi ca Înainte de război”. Pentru cei câțiva dandy cărora primul război mondial le curmă Într-un fel sau altul zilele (Jacques
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și dependență. Chiar ființă socială fiind, omul se bate pentru el, pentru viața sa, pentru libertatea sa și independența sa. El nu poate fi considerat degradat, inferior, pentru că trăiește în mijlocul întrebărilor și fricilor. Cel mult poate fi căinat. "Poate că presimțea Thomas Morus atunci când, în 1516, scrie Utopia, de aceea îl face pe navigatorul portughez Hythlodeu să mărturisească: "Dragul meu Morus, ca să-ți spun ce mă frământă și acolo unde toi măsoară totul în bani, ei bine, în acele ținuturi este
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Divinația este o activitate magică asociată cu situații de incertitudine, În care interpretarea evenimentelor și luarea unei decizii nu se mai pot baza pe rutinele existente. De aceea, ea apare ori de câte ori indivizii sau comunitatea se confruntă cu un pericol sau presimt o posibilă confruntare. Ceea ce Înseamnă că divinația este frecvent asociată cu celelalte activități magice (vindecare, vrăjitorie de apărare, șamanism etc.), pe care le precedă sau pe care le duce la bun sfârșit. Așa cum observa Victor Turner (1968), divinația se referă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aboli.1408 À d'autres occasions, c'est la virgule celle qui remplace le tiret dans ce recueil de traductions.1409 Parfois, la traductrice emploie un tiret même și le texte de départ ne contient pas de tiret : Nu-mi presimți văpaia când în brațe îmi tremuri că un picur de rouă-mbrățișat de raze de lumină ? (Nu-mi presimți ?) (Blaga, 2010 : 34) Ne pressens-tu pas la flamme quand dans mes bras tu es tremblante comme une goutte de rosée enserrée par
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de traductions.1409 Parfois, la traductrice emploie un tiret même și le texte de départ ne contient pas de tiret : Nu-mi presimți văpaia când în brațe îmi tremuri că un picur de rouă-mbrățișat de raze de lumină ? (Nu-mi presimți ?) (Blaga, 2010 : 34) Ne pressens-tu pas la flamme quand dans mes bras tu es tremblante comme une goutte de rosée enserrée par des rayons de lumière ? (Ne pressens-tu pas ?) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 69) Ne pressens-tu pas mă flamme quand tu trembles
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1998 : 92) Le sommeil est bien doux. (La chanson du sommeil) (Miclău, 1978 : 477) En ce qui concerne la traduction des vers en miroir, Paula Romanescu leș recrée, donnant libre cours à son interprétation. Par exemple, le poème Nu-mi presimți (Ne pressens-tu pas ?, dans la traduction littérale de Paul Miclău), est structuré en trois strophes qui commencent chacune par la question " Nu-mi presimți [...] ? " du titre. Paula Romanescu reformule chaque question et, par son choix, elle affecte la symétrie des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Paula Romanescu leș recrée, donnant libre cours à son interprétation. Par exemple, le poème Nu-mi presimți (Ne pressens-tu pas ?, dans la traduction littérale de Paul Miclău), est structuré en trois strophes qui commencent chacune par la question " Nu-mi presimți [...] ? " du titre. Paula Romanescu reformule chaque question et, par son choix, elle affecte la symétrie des vers d'origine. On peut lire dans son texte-traduction leș questions successives " Comprends-tu [...] ? ", *" Préssens-tu [...] ? " et " Devines-tu [...] ? ", qui introduisent une variation dans le discours poétique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
81). L'adverbe " odată " (" un jour ") est traduit par " une fois ", solution qui rend le texte cible confus. " O, niciodată n-am văzut pe Dumnezeu/mai mare !? " " Ô, jamais je n'ai vu Dieu/avec plus de grandeur !? " (Nu-mi presimți ?/ Ne pressens-tu pas ?) (Veturia Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 69). Dans le texte source, " mai mare " est un adjectif (" plus grand "), et non un adverbe de manière, comme le considère la traductrice. " Înalt unicorn fără glas/s-a oprit spre asfințit să asculte
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mâini/Jolies mains...) (Romanescu, 1998 : 23) ; " de la-nceputul lumii " (" dès le commencement du monde ") " dès l'aube première du monde " (Pax magna/Pax magna) (Romanescu, 1998 : 14) ; " picur de roua " (" une goutte de rosée ") " une perle de rosée " (Nu-mi presimți ?/ Le comprends-tu ?) (Romanescu, 1998 : 19) ; " gândind aiurea " (" distrait ") " égaré/au labyrinthe de mes pensées " (Mugurii/Leș bourgeons) (Romanescu, 1998 : 38) ; " drumul meu îl ține soarta-n palme " (" le sort tient dans să main mon chemin ") " Et le destin/Tient dans
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
agir je ne suiș pas) 1 fois ; Bunăvestire (Annonciation) 2 fois ; Cuvântul din urmă (Le moț de la fin) 1 fois. 4. Fréquence des vers en miroir dans la poésie de Blaga : V. Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît.: Nu-mi presimți ? Ne pressens-tu pas ?), p. 34 ; O toamnă va veni (Un automne viendra), p. 56 ; Veniți după mine, tovarăși ! (Suivez-moi camarades !), p. 65 ; Lumină de ieri (La lumière d'hier), p. 167 ; Moară (Le moulin), p. 472 poème construit sur une
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Lucian Blaga, Vreau să joc ! (Je veux danser !), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 11. Le syntagme " le Bon Dieu " est à retrouver aussi dans la traduction des poèmes Pax magna (Pax magna) et Nu-mi presimți ? (Le comprends-tu ?). V. Idem, p. 13-14 et 19. 1451 Lucian Blaga, Veșnicul (L'Éternel), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 21. Même situation dans la traduction du poème Mi-aștept amurgul (J'attends mon crépuscule). V.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Beckett. Studiul pune în valoare în primul rând imaginea lui Caragiale ca adept al „teatrului total”, criticul afirmând și argumentând ideea că I. L. Caragiale „a fost, cu adevărat, un mare vizionar: dramaturgul a pătruns adânc sensurile lumii sale și a «presimțit» unele dintre dezvoltările ei ulterioare”. În acest mod, dramaturgul devine un predecesor al lui Gordon Craig, Georg Fuchs și Antonin Artaud. „Reteatralizarea” teatrului, despre care vorbește C. în cazul lui Caragiale, este pusă în legătură atât cu conceptul modern de
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
bacovianism gesticulația amplă și încrederea în puterea poeziei de a făuri noi lumi. Dar adoptarea unui limbaj poetic sacral amenință sinceritatea comunicării. Ceea ce „salvează” în bună parte poemele este scepticismul ivit din conștiința unui antecedent livresc, resimțit ca o piedică („presimțeam că voi rămâne închis într-o carte”). Acest fapt duce la despărțirea de modele și idoli, pentru că finalmente C. nu poate fi încadrat în paradigma autorilor de factură livrescă. Lectura a avut, într-adevăr, putere ascensivă („toată copilăria am crezut
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
literară”. La înaintașul junimist, sublinia organicitatea, limbajul generalizator, dar nu omitea limitele: „Dacă Maiorescu ar fi cunoscut și asimilat critica lui Sainte-Beuve, și n-ar fi rămas la Lessing și la estetica generală, ar fi întemeiat, nu numai ar fi presimțit, adevărata noastră critică literară modernă. El privea opera în sine; în cazul lui Eminescu privea chiar capodopera; nu privea însă și structura unui scriitor” (Eros și Daimonion). Lui N. Iorga, critic de direcție, i se impută atitudinea retardatară, militantismul anacronic
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
s-a întors și a exclamat bucuroasă: - Un cap-de-mort! Uite, un cap-de-mort! Am văzut un fluture mare, cafeniu, un sfinx crepuscular care vibra, străduindu-se să pătrundă în adâncurile înșelătoare ale oglinzii. M-am repezit la el, cu mâna întinsă, presimțind deja în palmă gâdilarea aripilor lui catifelate... Atunci mi-am dat seama ce nefiresc de mare era. M-am apropiat și nu mi-am putut stăpâni un strigăt: - Dar sunt doi! Sunt doi fluturi siamezi! Într-adevăr, cei doi fluturi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
nisip. Sub privirea mea, s-a smuls parcă din vecinătatea aceea banală, asemenea unui meteorit căzut dintr-o galaxie necunoscută, cât pe-aci să se confunde cu pietrișul de pe alee... Așa am ghicit lacrimile tăinuite de bunica noastră și am presimțit că în inima ei exista acel îndepărtat iubit francez care-l precedase pe bunicul nostru Fiodor. Da, un ofițer chipeș din Marea Armată, bărbatul care strecurase în palma Charlottei ciobul colțuros „Verdun”. Descoperirea aceea ne tulbura. Ne-am simțit legați
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
un obiect unic... A doua zi dimineața, o întreagă delegație găsise atârnată pe o cruce, în colțul cel mai umbros al cimitirului - „poșetuța de pe Pont-Neuf:”... Imaginându-mi geanta aceea de femeie printre cruci, sub cerul Siberiei, am început eu să presimt destinul incredibil al lucrurilor. Acestea călătoreau, strângeau sub învelișul lor banal perioadele vieții noastre, legând între ele clipe foarte îndepărtate. Cât despre căsătoria bunicii cu judecătorul poporului, eu nu remarcam probabil tot pitorescul istoric pe care adulții puteau să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
subiecte. De altfel, curajul și absența totală de ipocrizie din relatările Charlottei au demonstrat ceea ce știam deja: ea nu semăna cu celelalte bunici. Nu, nici o bunică rusoaică nu s-ar fi hazardat într-o astfel de discuție cu nepotul ei. Presimțeam în libertatea aceea de expresie o concepție insolită despre trup, despre dragoste, despre relațiile dintre un bărbat și o femeie - o misterioasă „privire franțuzească”. Dimineața, am plecat în stepă ca să visez singur la nemaipomenita schimbare adusă în viața mea de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]