70,602 matches
-
pensionarilor cu salivă neputinței voastre și mințeați cu nerușinare că suntem puțini, pe sub geamurile suspendate peste bulevardele orașelor, realitatea vie, concretă, vă contrazicea! Va arunca în ridicol! Va constata moartea! Cea mai acceptată teza cu privire la dispariția dinozaurilor este cea care presupune ciocnirea unui asteroid cu pământul! Se pare ca asteroidul avea zece kilometri în diametru! A râs într-o clipă dominația de milioane de ani a dinozaurilor. Un lucru e cert: la Roșia Montană nu va fi nici un crater! Dar după ce
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
E. Lovinescu - Istoria civilizației române moderne despre care D. V. Barnoschi a publicat o amplă recenzie , înțesată de observații critice, în revista Viața românească, 17, nr. 2, februarie 1925, p. 241-245 (Note pe marginea cărților). Rescrierea biografiei lui Paul Zarifopol presupune cunoașterea, în detaliu, a operei și, evident, a tuturor materialelor privitoare la destinul acestui iconoclast.
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
întregul univers, au fost consemnate de lectori competenți, cât și de critica literară în multe, foarte multe pagini. O carte unică prin substanța misterului însuși, prin dimensiunea suprasensibilă, motiv pentru care a stârnit elogiile lui Mircea Eliade, făcându-l să presupună, să prevadă, ca un adevărat inițiat, că succesul romanului lui Vona, va fi cândva în viitor. Și spunea asta la Paris, după ce citise romanul, într-un timp când nici cea mai firavă rază de speranță de publicare a cărții nu
In memoriam Al. Vona – Marele invizibil by Elena Ghirvu Călin () [Corola-journal/Imaginative/12334_a_13659]
-
bare metalice șterpelite de pe un alt șantier din apropiere. După aspectul feței apoplectic și după răcnete, hipopotama în fustă colorată și înfoiată, și în târlici, pare să fi fost trezită din somn de larma mitraliorilor. Sau poate - de ce nu am presupune, de vreme ce gura lumii-i slobodă? - din cine știe ce altfel de răsfăț. Oricum, culoarea roșie din obraji, combinată cu părul morcoviu, se potrivește cu fondul galben și cu florile mari, vișinii, de pe bluza care mai mult o dezbracă decât o îmbracă. Este
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
unei literaturi pe care, desigur, nu din dispreț o părăsise și nu fără dramă. Proba faliei produce acea bizară datare a multora dintre eseuri - 1970-2003 - indicând firește, nu o perioadă de gestație de lungimea vieții unui poet de geniu, ci, presupunem, reluarea unor mai vechi texte, aduse în actualitate. Dacă aceste eseuri au apărut într-o primă versiune în presa literară a vremii, autorul nu ne mai lămurește, considerând, probabil, amănuntul lipsit de relevanță. Numai că istoricul literar își are curiozitățile
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
putut menține prestigiul în ochii noștri, faptul se datorește, într-o măsură importantă, prezenței neîntrerupte la catedră a profesorului Iorgu Iordan. El este primul dintre aceia care au întruchipat pentru noi ideea de școală, materializată în cîteva trăsături importante. Școala presupune, alături de simpla existență a unui magistru înconjurat de discipoli, stabilirea între ei a unor legături durabile, în egală măsură intelectuale și afective. Școala presupune un sentiment activ al continuității, certitudinea că munca ta se adaugă unor eforturi anterioare și că
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
dintre aceia care au întruchipat pentru noi ideea de școală, materializată în cîteva trăsături importante. Școala presupune, alături de simpla existență a unui magistru înconjurat de discipoli, stabilirea între ei a unor legături durabile, în egală măsură intelectuale și afective. Școala presupune un sentiment activ al continuității, certitudinea că munca ta se adaugă unor eforturi anterioare și că va fi urmată de strădania celor ce vin. Școala presupune stabilitate și rigoare, exprimate între altele prin fidelitatea față de anumite teme și de anumite
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
stabilirea între ei a unor legături durabile, în egală măsură intelectuale și afective. Școala presupune un sentiment activ al continuității, certitudinea că munca ta se adaugă unor eforturi anterioare și că va fi urmată de strădania celor ce vin. Școala presupune stabilitate și rigoare, exprimate între altele prin fidelitatea față de anumite teme și de anumite metode de abordare a lor. Școala presupune o împletire strînsă și permanentă între știință și învățămînt, îmbogățirea necontenită a acestuia din urmă cu cele mai noi
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
că munca ta se adaugă unor eforturi anterioare și că va fi urmată de strădania celor ce vin. Școala presupune stabilitate și rigoare, exprimate între altele prin fidelitatea față de anumite teme și de anumite metode de abordare a lor. Școala presupune o împletire strînsă și permanentă între știință și învățămînt, îmbogățirea necontenită a acestuia din urmă cu cele mai noi rezultate ale cercetării. Sub toate aceste aspecte, la care firește s-ar putea adăuga și altele, o ilustrare desăvîrșită a ideii
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
Gabrielei Defour. Cu excepția Gabrielei Defour, toți cei care au reprodus informația transmisă de Ion Voiculescu au consemnat un singur text: "Ionică, eu mor... M-au omorît... Să nu le dai nimic... Tu nu știi ce perverși sînt." George Corbu, care presupun că notează cu bună credință ceea ce i-a relatat Gabriela Defour, scrie: "Ionică, tu nu știi cît de mult te-am iubit. |stora (comuniștilor) să nu le dai nimic. Eu m-am omorît (a evitat formula: m-am sinucis)." Rămîne
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
spre lume, are dimensiunile jertfei și ale vinovăției, în măsura în care, prin intermediul ei, ființa umană cunoscătoare iese din perimetrul protector al sinelui, din recluziunea sa benefică și ia cunoștință de dramele, neîmplinirile, fisurile, anomaliile și nedesăvârșirile firii. În viziunea Ilenei Mălăncioiu, cunoașterea presupune depășirea limitelor admise de percepția iluzorie, utopică a făpturii umane, surmontarea barierelor, a hotarelor și, implicit, găsirea căii de acces spre "zona interzisă". Pasărea tăiată este o poezie emblematică pentru lirismul Ilenei Mălăncioiu, un lirism marcat de volutele alegoriei și
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
variații pe tema continuității cu lucrările lui Alexandru Țipoia, în sensul că pornesc de la stilizarea și geometrizarea figurativului pentru a spiritualiza realul și pentru a da suferinței o dimensiune ascendentă. în cea de a doua fază, descopăr că pictura fiului presupune inițierea într-o filozofie a privirii: crucea poate fi și sarcofag, emblemă a morții, dar și deschidere spre lumina învierii, săgeată metafizică și înaripare. Mobilitatea sufletească a spectatorului e chemată să participe nu atât la metamorfozarea formelor, cât la descifrarea
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
Roxana Racaru În lipsa unei biografii românești substanțiale, la aceste întrebări a căutat răspunsuri în textele cunoscute și mai puțin cunoscute, I. Necula, profesor de filosofie care nu se află la prima sa carte despre Cioran. Tema cărții, identitatea popoarelor, presupune delimitări delicate și situarea voită într-o discuție care, profitînd de beneficiile multiculturalismului, și-a reconfigurat premisele și modul de abordare. I. Necula se limitează însă la a analiza opiniile lui Emil Cioran, cît mai aproape de text, cu trimiteri la
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
permite să creeze în afara perimetrului fixat de forurile de îndrumare, dar e obligat să prefacă structura internă a creației, tematica, stilul, compoziția, fiind dator să participe la programul de educație și agitație elaborat de partid, trebuie să facă propagandă. Ceea ce presupune accesibilitate, reducere a câmpului de acțiune, personaje pozitive exemplare. în cultura română, dogmatismul a ruinat producția unor mari scriitori: Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, G. Călinescu. E uimitor și deprimant saltul în gol, de la Baltagul, Creanga de aur până la
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
asupra definițiilor emoțional-resentimentare ale românismului. Însăși selecția operată de astă dată asupra materialului publicistic și, pe alocuri, literar, respectiv opțiunea deliberată pentru a ilustra imaginarul "românilor" exclusiv prin dimensiunea sa violentă, este doar în aparență o metodă de cercetare care presupune neutralitatea științifică. Dimpotrivă, această focalizare asupra violenței proiecțiilor imaginare, tradusă în plan lingvistic, constituie încă din primele pagini ale cărții o premisă accentuat polemică. La fel și supoziția că ea le-ar fi specifică "românilor" (de remarcat ostentativa opțiune pentru
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
Petru Comarnescu îi era teamă că va fi arestat. El n-a avut curajul bătrânului C. Rădulescu-Motru sau al colegului său de generație Pericle Martinescu și s-a automutilat, făcând să dispară însemnările lui și nu numai despre comunism, dar presupunem și despre evenimente ale învolburatei epoci pe care a travesat-o. Altfel cum ne putem explica absența în bloc a anilor 1938-1940, 1943, 1944, 1946, 1950-1955, notele cu totul sporadice din 1941-1942? Sigur, a fost posibil ca el să neglijeze jurnalul
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
Ciprian Macesaru Dragă Radu, te rog să ne spui care au fost cărțile ce ți-au marcat copilăria. Presupui că mi-am petrecut copilăria citind, Ciprian, și îți mulțumesc pentru compliment. Cît despre opțiunile în sine, sînt atît de banale, încît n-am convingerea că merită pomenite. Dar dacă tot m-ai întrebat, hai să facem un inventar scurt
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
Liviu Franga Nu cred că poate exista o carte mai actuală despre Roma antică și istoria ei decât aceea, de curând apărută, a profesorului Eugen Cizek*. Actualitatea ei presupune două aspecte. Primul - o poate citi oricine. Pentru că este destinată tuturor și oricui, iubitor sau nu de Antichitate, specialist sau nespecialist, filolog-istoric sau altceva. Condiția pe care o cere lectura acestei cărți este să te intereseze și altceva în afara zonei
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
perfecțiune Vianu înțelege aici autarhia operei de artă (termen pe care nu îl folosește), caracterul ei suficient sieși, faptul că, asemenea cosmosului conceput „naturalistic”, adică fără reprezentări religioase, opera de artă își are principiul determinării ei în sine însăși, nu presupune intervenția nici unui „factor străin de organizația sa”. Ideea artei ca formă (perfectă) a muncii nu este afirmată neechivoc în Estetica fie și pentru faptul că în capitolul menționat Vianu respinge ca „excesivă și în parte inexactă” concepția lui É. Souriau
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
în care ea se întrupează sînt obiecte pe care cercetătorul le postulează de la începutul lucrării sale”. Aspectele speciale pe care esteticianul le descoperă în cursul investigațiilor sale nu fac decît să detalieze și să aprofundeze obiectul ca totalitate, dat și presupus de la început. Demersul esteticii este deci analitic, estetica reprezintă un ansamblu deductiv. „Din această pricină... orice cercetare estetică manifestă o tendință spre sistem”. Dacă ne vom întreba care este acea concepție despre valoarea estetică și, mai ales, despre opera de
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
spre a vedea că, în sinteză și în detalii, autorul se dovedește un bun cunoscător al fenomenului literar, de la antichitate până la el, cu arte poetice cu tot. Cel puțin confruntarea cu Arta poetică a lui Boileau atestă lecturile scriitorului român, presupus a fi rătăcit temporar și prin Franța și prin Italia. De nimic inhibat, el comite dintr-odată, cu hărnicie și umor, un text parodic al unui tip de operă, epopeea, nescrisă în literatura noastră, dar existentă în culturile de o
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
fi, cel mult, amânată încă doi-trei ani”. Privind lucrurile din această perspectivă, este clar că Mircea Eliade simțea că a învins „Istoria”, reușind să devină „el însuși” și scriind majoritatea cărților pe care visa să le scrie. Este greu de presupus ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi refuzat în 1940 șansa de a pleca, dar este greu și de imaginat că „Istoria” și posibilitățile din țară i-ar fi permis să-și realizeze visele în aceeași proporție. Eliade a
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
galbena-i placă dentară: Cea de colo e ușa lui Ilie Pintilie, nu? Aferim! zic mie. Clandestinitatea (doctrinară) a portretului ca gen e notorie deja de vreo sută de ani. E nu-știu-cum, pictor fiind, să mai faci portret. E de presupus însă - maniacală suspiciune! - că în spatele ușilor închise faptul continuă să se producă. Ușile închise ale atelierelor, ușile închise ale caselor cu blazon. Ultimul dezmăț s-a consumat - demențial - sub Ceaușescu, iar dispariția totală a genului, azi, e, probabil, purgatoriul ce
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
al receptării de către critica stalinistă. Îmi dau seama că n-am cuprins aici toate operele pe care le-a comentat cu atâta competență Teodor Vârgolici și nici n-am zăbovit asupra lor pe cât ar fi fost necesar. Ele ar mai presupune încă o cronică. Cred însă că și așa ne putem face o idee despre unul dintre cei mai pasionați și mai laborioși istorici literari români, care ține realmente cu folos condeiul în mână de peste patru decenii, oferind generației tinere un
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
prezentați lui Zaharia Stancu, redactorul-șef. S-a stabilit să lucrăm în secția de critică, începînd de la 1 iulie, cînd vom fi terminat examenul de stat. Zaharia Stancu ne-a făgăduit să ne aranjeze și o oarecare vacanță. E de presupus că treaba acolo va fi agreabilă, mai cu seamă că ne vom afla laolaltă trei inși din vechea gașcă. Asta face ca redacția să pară mai ispititoare decît facultatea, care - pe lîngă că e încă dubioasă - nu oferă la început
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]