12,874 matches
-
orice intervenție în favoarea sa, citând-o în mod repetat și creând impresia că o întreagă armată de susținători îl urmează. Până la urmă, chiar așa se și întâmplă. Impresia de participare numeroasă atrage prin ea însăși noi participanți. George Pruteanu se pricepe să întețească agitația, în mijlocul căreia se simte foarte bine. Din carte mai reiese că autorul are un demon al contrazicerii, demon care, în cazul lui, reprezintă o achiziție de dată recentă. Până nu demult, el era un pedagog - mai exact
Recital George Pruteanu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16155_a_17480]
-
să-și aducă acordorul care îi convine, Dan Grigore a părăsit Filarmonica. Cronicarul e gata să admită că Mircea Badea e un maestru al acordajului și că solistul Dan Grigore e o persoană dificilă, dar nu e în stare să priceapă că Filarmonica a putut renunța la solist pentru a da satisfacție integrală acordorului. * Mai vechea noastră cunoștință, Dan Diaconescu, a devenit mai marele unui post de televiziune Oglinda TV. Postul a început să emită - pînă aici totul pare în regulă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16151_a_17476]
-
și cuvintele scoase din textele lui Creangă, atent traduse și explicate de poet, că o interesează la profesor mai mult omul. "Cum nu văzuse ea pînă acum și se legănase într-așa înșelare de sine, medita Mite în roman. Nu pricepuse... că nu era vorba de un subiect de conversație, ci că tot ce i se întîmpla, tot ce vedea și auzea nu căpătau vreo valoare decît dacă îi erau împărtășite și lui. Cum fusese atît de oarbă să lase lucrurile
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
prea tîrziu, va deveni patroană de bar. Pînă a o lega fedeleș pe fiica sa Sara pentru a o duce acasă, Musa a făcut rost de o lucrare ispititoare de a zugrăvi hotelul unui evreu ursuz. Adrian Zografi, bineînțeles, era priceput și în ale zugrăvelii, încît lucrau de zor împreună, firește, fără un deviz prealabil și fără un contract încheiat între părți. Nu le păsa de nimic. Deviza inimilor le era "Faceți loc visurilor!". Evident, patronul n-a voit să le
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
al Uniunii, nu ar fi multe de spus. Nu m-a interesat și nici nu mă interesează cîtuși de puțin. Dacă aș fi avut asemenea vanitate aș fi trecut pe la Uniune măcar o dată în acest ultim deceniu sau, fiindcă mă pricep la lobby, aș fi găsit diverse drumuri spre sufletul unor membri ai juriului. Mai mult, nu am avut cum să urmăresc discuțiile ce au precedat acordarea premiilor, fiindcă nu eram în țară în perioada respectivă. Mai tîrziu, după ce s-au
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
fost intentate. O imunizare asupra căreia planează bănuiala că nu e tocmai ce pare. Dar care nu poate fi considerată o reacție de porunceală. Al doilea motiv, care e și cel mai important, e că Justiția încă nu și-a priceput rolul esențial în democrație, ci așteaptă indicații, semnale și alte asemenea impulsuri fundamental dezonorante. Să ne întoarcem însă la cazul în discuție. C.V. Tudor a ajuns în postura de politician votat de milioane de cetățeni și din cauza somnului justiției. Dacă
Nota de plată a lui C.V. Tudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16365_a_17690]
-
chiar demnitate. Nu știu de ce personalități străine pentru care am toată stima încurajează transformarea țării în petice rău-mirositoare de naționalism, xenofobie și dictatură a unor clanuri sau partide. Încă două-trei inițiative de acest fel și vom ajunge să nu mai pricepem nimic din planurile occidentale pentru România! Sau te pomenești că tocmai asta se urmărește: să devenim cu toții purtători de plăcuțe tricolore, eventual cu chipurile lui Funar și Vadim în mijloc! Funar și Vadim sunt primii care au simțit slăbiciunea structurală
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
au minunat? Vor spune lumii cum cresc? (SFETNICUL confirmă.) Bun... Cupa asta chiar îmi place. Parcă-i o țâță tare... (Către GENERAL.) Tu nu știi să răspunzi când te întreb? Dacă-l ochesc din greșeală?... Habar n-ai, nu te pricepi la arme... (Către MARELE PREOT.) Pentru cine vroiai să mai păstrezi mir?... Și cu ce drept te dai drept locțiitorul lui Dumnezeu? Ești doar un popă gras și înzorzonat, ca o curvă. Transpiri ca o vită și-ți curg balele
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
a fost privatizată iresponsabil, dacă Z. Ornea are dreptate, la fel cum nu-mi poate fi indiferent nici drumul Editurii Univers de aici înainte. În România sînt mult prea multe edituri și tot mai puțini editori de carte care se pricep la această meserie. Unde e, mă întreb ca scriitor, o Magdalena Popescu Bedrosian? Unde sînt lectorii de carte cu care puteai discuta pe îndelete, fără să-ți spună că trebuie să se ducă la celălalt sau celelalte servicii ale lor
Unde semnează scriitorul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16401_a_17726]
-
căutau doi scriitori "comuniști" în spațiul nordic finlandez?... Avea înfățișarea unui personaj shakespearian surghiunuit la miază-noapte. Discutaserăm și despre valută. Cum ședeam noi cu valuta... Mirarea lui când îi spusesem că "la noi" nu circula liber dolarul. Abia la plecare pricepusem de ce ne făcuse reducere. Imaginația mea îl vedea uneori ca pe un agent secret britanic lucrând în pustietățile cercului arctic. Altfel, de unde să-i fi venit lui ideea să ia de nevastă o laponă, supusă, răbdătoare și care făcea o
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
țiganii. Să fiți cu ochii pe ei... Dar voi... voi... - se scarpină în capul lui alb, în soarele verii... voi să aveți grijă, atîta vă cer... Să fie o casă de veci trainica, să înfrunte veacurile alea ce vor veni, pricepeți?... Formă va privește. Știți voi mai bine ca mine ce este frumos. Da' eu vă cer mai întîi să țină și să scrieți voi acolo pe el la intrare, mare, să se vaza: AICI ODIHNEȘTE COLECTIVUL FAM. ZĂVOI. Atît. Și
Fise de roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16453_a_17778]
-
la destinul nostru dumnezeiesc, la asemănarea cu Dumnezeu 84. Atunci când au fost chemați să conducă Biserica, au părăsit pustiul și au venit în lume, mânați de insistentele rugăminți ale credincioșilor și de dragostea acestora. Sufletele lor înțelepte, curate ca fecioarele, pricepând că lumea se găsea în neștiință, vin în mijlocul ei și aprind lumina, deșteaptă mințile multora, luminează întunericul, alungă neștiința și arată adevărul 85. O altă problemă capitală abordată de Părinți în operele lor a fost combaterea ereziilor. Apologeții erau nu
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
opera inventivității ziariștilor Adevărului. Acestora li se poate reproșa că au îngroșat tonul și că i-au lovit pe țărăniști cu un exces de zel suspectabil de fobie. Cine e însă de vină că aceștia din urmă nu s-au priceput să-și chivernisească imaginea? Pentru că țărăniștii au avut o presă tot mai proastă pe măsură ce s-au deprins să-și spele în public rufele murdare, afacere pe care conducerea partidului fie că a încercat s-o minimalizeze, fie - mai rău! - s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
pe primul ministru că a semnat, el, convenția militară din 1916. De aceea a cerut prea puține ajutoare militare din partea Rusiei, cînd trebuia să obțină o încincire a lor. Apoi, de la al patrulea articol din serial, generalul, știut ca foarte priceput în meserie, începe să releve marile greșeli militare (ca, de pildă, amestecarea unităților active cu cele de rezervă; slaba putere a artileriei etc.). Și de toate astea îl făcea responsabil pe ministrul de război, care nu era altul decît chiar
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
e motivat de refuzul acestui partid de a se folosi de voturile PRM pentru a-și asigura majoritatea. * Totuși nu putem cere presei ceea ce le lipsește partidelor politice. De pildă, proaspăt intrat în opoziția extraparlamentară, PNȚCD pare să nu fi priceput nimic din motivele pentru care n-a atins pragul intrării în Parlament. Acest partid se sfîșie la vîrf în prezent cu o iresponsabilitate a liderilor care fac acest lucru grăitor pentru faptul că PNȚCD se va afla în următorii patru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16516_a_17841]
-
Zece ani de frustrări i-au învățat că vor putea jefui în liniște, cu condiția să nu iasă din vorba șefului, oricât de idioată și de iresponsabilă ar fi aceasta! Nu are nici o importanță că lacheii lacheului Vadim nu vor pricepe nici cât negru sub unghie ce legi votează. Mă amuză, însă, gândul că la votul cu bile destui vor avea serioase probleme să depună corect în urnă obiectele rotunde: e un rafinament care, cu siguranță, le scapă multora dintre parlamentarii
(Slu)goi și flămânzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16532_a_17857]
-
este de aruncat, toată lumea aplaudă. Spune "generația" că literatura nu mai are voie să mai dea de-acum încolo capodopere și nici să-și aducă aminte că a dat vreodată, toată lumea e fericită. Chiar așa să fie? Este greu de priceput autoritatea pe care o are, în cultura română, acest "optzecism", cu oarece trenă "nouăzecistă". La drept vorbind, mare lucru, până acum, nu a dat. Literatura postmodernistă este, cu vagi excepții, o literatură destul de previzibilă și căznită, o literatură de plantație
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
îngădui, dar nu-mi fac nici plăcere nici neplăcere. Evident, depinde de întrebări. Mi se pare, totuși, că obsesia recentă de a pune artistul să explice ceva de îndată ce creația s-a încheiat e cam absurd. Iar artiștii nu se prea pricep la asta, oricum. L.V.: Considerați că romanul "îi va supraviețui și lui Dumnezeu." Izvorăște oare vitalitatea lui din limbă, intrigă sau o tehnică ce trebuie permanent inovată? Este inovația un factor ce mărește sau reduce șansa la supraviețuire a romanului
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
de lei, lefurile rămîneau mereu în urmă, inflația era justificată de mizeria care se instalase după război, dar pe care n-o cunoscuserăm în timpul războiului. Reforma monetară și arestarea lui Maniu s-au produs în același timp. Cine voia să priceapă comunismul trebuia să-i priceapă și metodele. Iar metoda diversiunii, a digresiunii, a acumulării de evenimente folosește cîștigurilor permanente. Comunistul este omul făcut să cîștige. El crede că are și niște drepturi. Eu mă gîndesc că ar trebui scrisă o
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
în urmă, inflația era justificată de mizeria care se instalase după război, dar pe care n-o cunoscuserăm în timpul războiului. Reforma monetară și arestarea lui Maniu s-au produs în același timp. Cine voia să priceapă comunismul trebuia să-i priceapă și metodele. Iar metoda diversiunii, a digresiunii, a acumulării de evenimente folosește cîștigurilor permanente. Comunistul este omul făcut să cîștige. El crede că are și niște drepturi. Eu mă gîndesc că ar trebui scrisă o declarație universală a drepturilor omului
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
ne adîncim în clișee și neputințe, pentru că simt că trebuie să strige CUVÎNTUL către lume. Cu orice preț. Zilele astea le-am ascultat, ca pe o terapie, cele două CD-uri, La tarara și Troika. M-au acompaniat. Și am priceput altfel confesiunea lui Norman Manea din Suplimentul de cultură editat de Polirom la Iași. Din ce în ce mai bun, mai viu și, uneori, emoționant. Ca textul amintit al lui Manea Sumară geografie personală. Și Guliveriada Adrianei Babeți, sursă inepuizabilă de invenții lingistice, de
Amintiri cu Papa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11829_a_13154]
-
pericol de a fi demontate; suntem consecvenți când nu mai avem nici o șansă. Ne revendicăm de la tradiție când prezentul ne depășește și clamăm urgențele timpului nostru când nu avem operă. În ambele cazuri, ne erijăm în guru intelectual care se pricepe la toate problemele timupului și dă sfaturi tuturor. În lipsa eticului reclamăm esteticul. Și vicerversa. Suntem plini de complexe, frustrați și încrâncenați. Deseori din articolele noastre răzbate scrâșnitul dinților. Pe unii îi criticăm cu orice ocazie, pe alții îi ocolim elegant
Nervii intelectualului român by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11844_a_13169]
-
care îi succed. Sfântul Apostol Pavel constituie în acest sens, pentru Sfântul Grigorie, o paradigmă, pentru că nici el nu ne dă o pildă diferită; el care a fost favorizat de cele mai înalte vederi, „nu se laudă că ar fi priceput” , ci „se avântă mereu spre ceea ce este înaintea lui ... Și după auzirea negrăită a tainelor raiului, merge încă mai sus, și nu încetează să-și facă urcușul, necunoscând niciodată, din binele ajuns, hotarul dorinței” (In Canticum canticorum, 8, P. G.
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
și patriotic să fie măcar cineva care să cânte ca "marinarul" lu' Minulescu, da' nu mai avem proră, fi-r-ar a nabii de flotă, că iar mă inervă! Mă rog... -Cum adică, de prin hrube ? îl întreb. -Păi, vezi că nu pricepi ? Apoi, omule, nu ne amenința Ceaușescu săptămânal la televizor că "vom ajunge pe cele mai înalte culmi de progres și civilizație" ? Ba da. Poate că am și ajuns, da' n-am băgat de seamă, fin'că tocmai ne zgâiam să
Așa grăit-a Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11848_a_13173]
-
Emil Constantinescu, DA... - ce nu ți-e clar ? Și-apoi, dacă tot am ajuns pe "culmile progresului și civilizației", domnu' preten, de-acolo unde naiba să te mai duci decât înapoi, la hrube și la sape de lemn? -Tot nu pricep... -Mai sunt și alții, nu ești singur... Chestia e că, ori de câte ori văd la televizor ședințe ale Guvernului Tăriceanu, noaptea visez un soi de feldmareșal cu chipiu prusacian și cu o țâră de mustăcioară... Mă, fratre, și mă trezesc în mare
Așa grăit-a Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11848_a_13173]