762 matches
-
cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă! 8. Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu! 9. Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemați fii ai lui Dumnezeu! 10. Ferice de cei prigoniți din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăția cerurilor! 11. Ferice va fi de voi cînd, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, va vor prigoni, și vor spune tot felul de lucruri rele și neadevărate împotriva voastră. 12. Bucurați-vă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemați fii ai lui Dumnezeu! 10. Ferice de cei prigoniți din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăția cerurilor! 11. Ferice va fi de voi cînd, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, va vor prigoni, și vor spune tot felul de lucruri rele și neadevărate împotriva voastră. 12. Bucurați-vă și veseliți-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot așa au prigonit pe proorocii, care au fost înainte de voi. 13. Voi sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
voi cînd, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, va vor prigoni, și vor spune tot felul de lucruri rele și neadevărate împotriva voastră. 12. Bucurați-vă și veseliți-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot așa au prigonit pe proorocii, care au fost înainte de voi. 13. Voi sunteți sarea pămîntului. Dar dacă sarea își pierde gustul, prin ce își va căpăta iarăși puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decît să fie lepădată afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
pe aproapele tău, și să urăști pe vrăjmașul tău." 44. Dar Eu vă spun: "Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvîntați pe cei ce vă bleastămă, faceți bine celor ce vă urăsc, și rugați-vă pentru cei ce vă asupresc și vă prigonesc, 45. ca să fiți fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni, și dă ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți; 46. Dacă iubiți numai pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
-său, și tatăl pe copilul lui, copiii se vor scula împotriva părinților lor și-i vor omorî. 22. Veți fi urîți de toți, din pricina Numelui Meu, dar cine va răbda pînă la sfîrșit, va fi mîntuit. 23. Cînd vă vor prigoni într-o cetate, să fugiți într-alta. Adevărat vă spun că nu veți isprăvi de străbătut cetățile lui Israel pînă va veni Fiul omului. 24. Ucenicul nu este mai presus de învățătorul său, nici robul mai presus de domnul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Șerpi, pui de năpîrci! Cum veți scăpa de pedeapsa gheenei? 34. De aceea, iată, vă trimit prooroci, înțelepți și cărturari. Pe unii din ei îi veți omorî și răstigni, pe alții îi veți bate în sinagogile voastre și îi veți prigoni din cetate în cetate; 35. ca să vină asupra voastră tot sîngele nevinovat, care a fost vărsat pe pămînt, de la sîngele neprihănitului Abel pînă la sîngele lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l-ați omorît între Templu și altar. 36
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
am dăruit o figurină din porțelan, reprezentând un cerb carpatin viguros - de coarnele căruia am agățat textul următor: „Sunt cerbul carpatin, coborât din țancurile munților să luminez și să învăț semenii să 22 trăiască frumos prin lumina cărții! M-au prigonit și persecutat invidioșii și lacheii regimului comunist, dar am satisfacția că, chiar în condiții vitrege n-am renunțat la idealul meu umanist! Astăzi sunt umbra celui care am fost și trăiesc cu satisfacția că mi-am îndeplinit misiunea ce mi-
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Sf. Sava sau mucenicii lui Hristos de peste Dunăre.11 După 275, creștinii daco-romani au beneficiat de o situație mai favorabilă, acum, când în Dacia, rămasă în afara frontierelor Imperiului, religia creștină se putea manifesta liber, fără a mai fi îngrădită sau prigonită de oficialitățile romane. Mai mult, la începutul secolului al IV-lea, în nordul Dunării, își puteau găsi refugiu și mulți creștini sud-dunăreni persecutați. Concret, prezența unor comunități creștine în Dacia romană se adeverește prin vestigii neîndoielnice de această factură. Creștinismul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
romane și nici de simpatia adoratorilor vechilor divinități. Suspectați de autorități, respinși de mulțime pentru practicile lor contrare zeilor, creștinii erau considerați un corp străin, marginal, în afara legii romane, iar religia lor o "superstiție", ce atrăgea persecuții. Creștinismul a fost prigonit începând de la Nero și până la Diocletian, adică de la mijlocul secolului I și până la începutul secolului al IV-lea. Persecuțiile au atins apogeul sub împăratul Diocletian, care a dat patru edicte împotriva creștinilor. Primul edict, datat februarie 303, prevedea dărâmarea lăcașurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
urmată de aceea a bulgarilor (679-680), a provocat mari dislocări de populație și a avut consecințe de durată asupra teritoriilor din această zonă. În primul rând, episcopatele creștine de la Dunăre și-au încetat activitatea, iar populația creștină romanizată a fost prigonită și a îndurat multe suferințe din partea slavilor și protobulgarilor, pe atunci neamuri păgâne. După o lungă și grea perioadă, în 864-865, bulgarii s-au creștinat, fiind subordonați canonic patriarhiei de Constantinopol. Instalarea slavilor în nordul Dunării, creștinarea bulgarilor și răspândirea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
chip, să-și deschidă drum a respinge cu așa dispreț de defăimare pe un singur român” funcționar al acestei instituții. Tatăl lui Corneliu, comisul Gheorghe Filipescu Dubău, a adresat o plângere domnitorului, în care a arătat că fiul său era prigonit pentru că era moldovean. „Iar apoi - adăuga el - ceea ce este mai de luat aminte, fie-mi ertat Înălțate Doamne a zice, este, căci voește [directorul austriac Librecht] ca numai din străini să fie întrebuințați de amploaianți în această serviție, dovadă, căci
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în care istoricul concepe utilitatea ei pentru „simplul particular”, care „în cetirea istoriei găsește mângâiere pentru relele de față; ea îi arată că, printr-o tristă fatalitate, perfecție n-a fost niciodată în lume, vă virtutea mai întotdeauna a fost prigonită în viață”; nenorocirile proprii „trebuie să le socotim de nimică” atunci când cunoaștem marile nenorociri ale trecutului. Ideea, pe care Mihail Kogălniceanu a preluat-o dintr-o scriere anonimă de la începutul secolului și asupra căreia va reveni mai târziu are la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
profeții. Atât din partea soldaților creștini, cât și din cea teologilor exista conștiința solidă de a fi soldatul lui Cristos, un popor sacerdotal care nu se lăsa condiționat de vreo putere civilă totalitară. În persecuția din februarie 303 nu mai era prigonit numele de creștin ca până atunci, ci refuzul de a sacrifica, iar efectele care derivau din aceasta au fost diferite pentru întreg Imperiul: dacă în Gallia, Constantius Chlorus deși promulgase edictele anticreștine a menținut o politică oarecum moderată, în Italia
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
toți Împărtășesc aceleași valori și nu toți au aceeași Înțelegere despre ceea ce morala socială apreciază ca fiind „bine” sau „rău”, „drept” sau „nedrept”.) „Cuvintele sincere nu sunt totdeauna elegante; cuvintele elegante nu sunt totdeauna sincere.” (Lao Zi) Adevărul poate fi prigonit, dar nu poate fi Înăbușit. (De adevăr n-ai unde să te ascunzi, pentru că: „Adevărul iese la suprafață ca untdelemnul”.) „Nu există decât o singură putere: conștiința În slujba dreptății.” (V. Hugo) Făgăduiala dată e datorie curată. (Pentru un om
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pe o singură carte.) Nu da cu piciorul, că vei duce dorul. (Ocazia, o dată pierdută, nu se mai Întoarce.) Cocoșului care cântă Înainte de vreme i se taie capul. (Cu cât o idee aduce schimbări mai mari, cu atât este mai prigonită de vechile obiceiuri și mentalități.) Cine nu privește Înainte rămâne În urmă. (Lipsa interesului, ca și a anticipării ne va ține strâns legați de prezent sau de trecut: „Orice gospodar Își face vara sanie și iarna car”.) Nu poți duce
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de martor, București, Editura Cartea Românească, 1970, p. 112)". 101"Poate că puritatea și eleganța discursului poetic blandian sunt în mare parte moștenite din familie poeta nu a ascuns niciodată că este fiica preotului Gheorghe Coman, om de înaltă cultură, prigonit de autoritățile comuniste (îndreptând astfel ocheanul neiertător al cenzurii și asupra cărților ei) oricum, acest amănunt biografic nu vine decât să certifice o dată în plus o sensibilitate artistică deosebită, materializată excelent în expresia poeziei". Liliana Armașu, Ana Blandiana, poeta prin
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fiecare cu al său, fiecare cu treburile sale... oneste bibere... Farfuridi: Da' de onest n-ai încotro!... (grupurile Cațavencu și Farfuridi încep a se despărți, fiecare de o parte.) Cațavencu: (cu totul înțepător) Stimabile, nu știu pentru ce dta mă prigonești de la o vreme... Ce ai cu mine? Suntem în fața alegătorilor, stimabile: or, nu încape pică; să luptăm: d-ta o să-ți pui candidatura, o știm; eu ți-o declar că mi-o pui pe a mea... luptă electorală! Și știm
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
jude- cată». Trimite la preotul păcătos care a ridicat mîna împotriva celui ce a propovă- duit Legea după dreptate, pentru a-l osîndi la moarte și pentru a pune capăt Legă- mîntului, și Legii. Cu toate acestea, deși l-a prigonit, Elohim nu-l va da pe mîinile lui și nu-l va lăsa să fie osîndit sau... El îl va răsplăti pe omul acela dîndu-l în mîi-nile celor răi, care să-l judece.” ,,Cei răi” din text sînt romanii care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
făcătura ce o punea la cale, recunoscîndu-și cu indecență faptele făcute ca turbat mozaic, cum găsim în Epistola lui Pavel către galateni la 1,13-14: ,, Ați auzit în adevăr care era purtarea mea de altădată, în religia iudeilor. Cum, adică, prigoneam peste măsură de mult Biserica lui Dumnezeu și făceam prăpăd în ea; și cum eram mai înaintat în religia iudeilor decît mulți din neamul meu, de o vîrstă cu mine. Eram însoțit de o rîvnă nespus de mare pentru datinile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Dumnezeu și făceam prăpăd în ea; și cum eram mai înaintat în religia iudeilor decît mulți din neamul meu, de o vîrstă cu mine. Eram însoțit de o rîvnă nespus de mare pentru datinile strămoșești.” El se referă aici că prigonea ,,Dumnezeul veacului acesta” fiindcă slujea sub patrafirul lui Iah-we care ridicase sabia împotriva Ziditorului lumilor cerești și pămîntești. Este cea mai clară și mai neîndoioasă mărturie a conspirației pe care ivriții o puneau la cale împotriva religiei geților care se
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Gamaliel și a fost plin de credință și rîvnă față de Iahwe cum sînt toți iudeii. Dacă în prima scrisoare către tesaloniceni Saul spune că: ,,1,5 Iudeii aceștia au omorît pe Domnul Iisus și pe prooroci, pe noi ne-au prigonit, nu plac lui Elohim și sînt vrăjmașii tuturor oamenilor’’ iar în epistola către galateni nu se laudă ,,cu altceva decît cu crucea Domnului nostru Iisus Hristos prin care lumea este răstignită față de mine și eu față de lume’’, cînd este încolțit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
teocrația mozaică o cotește plin de viclenie și spune că nici usturoi nu a mîncat, nici gura nu-i miroase. În Faptele apostolilor vrea să îi convingă ce iudeu sadea și cu credință în Tora este el: ,,23,4 Am prigonit pînă la moarte această Cale, am legat și am pus în temniță bărbați și femei’’. Calea sau Legea la care se referă Șaul sigur nu este Tora, dar nici un iudeo-cretin nu a fost curios pînă în prezent să afle ce
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
încă în mod sistematic, iar cărți ca aceasta a lui Lilla vor putea servi drept temeinice prolegomene. În multe situații, influența europeană este pur și simplu transplantată peste noapte în Lumea Nouă; cazul cel mai frapant este imigrația savanților evrei prigoniți de naziști, un contingent fără de care științele sociale și umanitățile ar arăta mult mai modest în Statele Unite, cel puțin între anii 1830 și 1980, poate pentru totdeauna, dacă socotim și generațiile succesive de discipoli; în științele naturale și în tehnologie
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
din România prin înființarea Partidului Național Democratic în 1910. Codreanu invoca rolul de mentor în materie de naționalism și antisemitism „rațional” jucat de Iorga până la despărțirea de A.C. Cuza în 1920, rol pe care, considera Codreanu, acum îl făcea uitat prigonind Legiunea. După două săptămâni, Iorga și- a retras plângerea justificată neverosimil, dar mecanismul Justiției carliste, odată pornit, a reușit să-i fabrice lui Codreanu o condamnare la 10 ani de temniță. Pe 29 noiembrie 1938, Codreanu este ucis în detenție
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
chin,/ Decât iubirea voastră s-o dezbin./ Eu te dezleg, domniță, pe vecie/ De tot ce mi-ai făgăduit tu mie,/ și te dezleg de orice jurământ/ Ce mi te leagă pe acest pământ./ Mă jur nicicând să nu te prigonesc/ Cu ce-ai jurat, și ție mă smeresc,/ Cea mai curată-n inimă soție/ Din câte știu că sunt și-au fost să fie!” 828 și pentru ca șirul generozității să fie complet, vrăjitorul nu mai pretinde nici el banii, ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]