25,554 matches
-
sunt mai mulți decât rămașii care mai fac umbră pământului într-un anonimat mântuitor. Până și copiii copiilor celor sub ochii cărora am crescut, încep să fie secerați. Neamul meu e ca o miriște arsă. Când ne adunăm cu vreun prilej, vag văd pe fețele lor trăsăturile alor noștri. Moșul de pe năsălie mi se pare străin. întruchiparea lui vie se află printre noi sub înfățișarea unui nepot care ne vorbește cu glasul buniculu. Căutătura unora ușor tulbure de semnul neantului. Clătinăm
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/11902_a_13227]
-
multe personaje pentru a reține un singur chip obsesiv. Fascinat și intrigat de conversația strălucitoare a bardului, silit de regim să ducă o viață aproape incognito la marginea noii societăți postbelice, poetul lucrînd "sub acoperirea" traducătorului, Nichita nu pierde totuși prilejul așteptat de a-i citi un poem Ťimpregnat de Jocul său secundť. Versurile n-au fost, se pare, foarte gustate de bătrînul matematician, încîntat totuși să descopere, în vremurile de prigoană a poeziei sale, un june emul atît de conectat
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
ei? Și mai e ceva, la capitolul Referințe bibliografice. Dl Coloșenco semnalează în finalul ediției - selectiv, zice, și așa și este, numai că selecția e dirijată - o mulțime de articole și studii, unele din ele ocazionale publicate în ziare cu prilejuri aniversare. De aici lipsesc însă (tot întâmplător?) trei articole publicate de mine între 1988 și 1990 în cea mai importantă revistă de lingvistică românească Studii și cercetări lingvistice, revistă girată chiar de Academia Română; studiile se intitulează, n-ați crede, Note
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
pe-o cărare Un Câine de rasă: mare, Frumos, gras și instruit, Iar el un schelet arcuit. Împins de-un impuls nativ, Vru să-l atace pe guraliv, Dar, privind-ul mai bine, Un alt gând în minte-i veni: Prilejul să-l folosească Cu el să se-mprietenească -Bună ziua, amice dragă! Stau și te admir de-un ceas Ce frumos ești! Și ce gras! Iar eu -o biată arătare- N-am nici oase pe spinare. Spune-mi, cum de
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Întâlnește pe-o cărareUn Câine de rasă: mare,Frumos, gras și instruit,Iar el un schelet arcuit.Împins de-un impuls nativ,Vru să-l atace pe guraliv,Dar, privind-ul mai bine,Un alt gând în minte-i veni:Prilejul să-l foloseascăCu el să se-mprietenească-Bună ziua, amice dragă!Stau și te admir de-un ceasCe frumos ești! Și ce gras!Iar eu -o biată arătare-N-am nici oase pe spinare.Spune-mi, cum de reușeștiDe-așa gras și
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
cu vocația complexității. Toată gama de stări afective se regăsește în aceste poeme, magistral surprinsă de starea eului poetic: melancolia, spaima, ardoarea, solitudinea, patosul, bucuria, durerea, căutarea, tristețea, nemulțumirea... Tema preferată este iubirea, dăruirea totală, căci numai ea, iubirea, “E prilej de preaplină/ Lumină...” (Numai credința) Creația poetică este cea a esențelor izvorâte din întreaga ființă a poetei: “Un nu știu ce s-a furișat în leagăn/ Purtându-mă-ntre ceruri și pământ/ Și mi-a pecetluit vremelnicia/ Cu arderea-ntruparii în cuvânt” (Ca
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > ORȚENII ÎN SĂRBĂTOARE Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 1667 din 25 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Miercuri, 22 iulie 2015, a fost mare sărbătoare în Țara Codrului. Prilejul, oferit de Hramul Mănăstirii „Sfânta Maria Magdalena” din Ciutruci - Oarța de Sus, a adunat câteva sute de credincioși din cele trei județe limitrofe : Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Serviciul religios, oficiat de un sobor de peste 30 de preoți, a fost condus
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
de Sus, împreună cu P.S. Macarie Drăgoi, Episcopul Ortodox al Europei de Nord. Prezența celor doi înalți ierarhi a conferit un caracter special liturghiei, iar cuvintele de învățătură au fost primite cu mult respect de către toți cei de față. Cu acest prilej a fost sfințită și o troiță ridicată în cinstea lui Dumnezeu de către locuitorii comunei Bicaz (primar dr. Dorin Mitre) și noul altar de vară, oferit mănăstirii prin grija primarului comunei Oarța de Jos, prof. Bogdan Pop. Același harnic primar a
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
Să-i spunem cu iubirea,despre care El ne-nvață: "Vino Hristoase și Te naște-n viața mea "? Se naște Domnul și ne pune o întrebare: "Ați fost fost mai buni în anul ce-a trecut ? Nașterea Mea ,nu e prilej de mare sărbătoare, De-o așteptați pentru ospețe și îndestulare, Vi-s sufletele reci,ca ieslea-n care M-am născut "! Se naște Domnul și mult dar ne-aduce, El vrea să dăruiască mântuirea,cui o vrea! Dar ce păcat
SE NAȘTE DOMNUL! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380755_a_382084]
-
viață, dar îl trăiești doar odată, pe când anotimpul primăverii îl trăiești în plinătatea lui în fiecare an. Dacă privim prin această prismă un alt moment fundamental pe care îl trăim, cel al sfârșitului vieții noastre, și acesta este tot un prilej al altui început, dar e unic și acesta. Cei care au trecut granița vieții și s-au întors, au spus că dincolo, în cealaltă lume, au trăit un început într-un altfel de energii, necunoscute pe pământ. Moartea trebuie privită
ORICE ÎNCEPUT E O PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380792_a_382121]
-
în același timp limba liturgică pentru Roma, iar pentru ortodoși - slavona - care izvorăște tot de la noi. În această zi festivă se desfășoară manifestări în fiecare colț de țară, dar și cu ecouri oriunde în lume se vorbește limba română, un prilej de a-și exprima dragostea și prețuirea pentru graiul sfânt cu miresme de azimă, grai de o rară frumusețe și armonie, limba generatoare de poliseisme și metafore, adânc înfiptă în pământul țării noastre. La o astfel de manifestare care se
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
țării noastre. La o astfel de manifestare care se desfășoară la Râmnicu Vâlcea anul acesta, voi participa și eu, împreună cu organizatorii și inițiatorii acestui însemnat eveniment, alături de numeroase personalități ale culturii noaste și, desigur și un numeros public. Voi avea prilejul să mă bucur din plinul inimii la această sărbătoare a zilei limbii române, ca slujitor al ei de-o viață întreagă, mai întâi ca profesor de limba română și mai apoi prin scrierile pe care le-am publicat. Așa cum a
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
-i scoată creierii, sau alte organe nobile, orbecăind și scoțând în continuare acele sunete terifiante. După câteva clipe de confuzie totală, bietul om din capul căruia fugiseră complet aburii băuturii se ridică și fugi înapoi la bufet ca să se refacă. Prilej cu care povesti de mai multe ori e i se întâmplase. Fiind de fiecare dată mult mai explicit fiindcă și paharele de trăscău se înmulțeau... În acest timp, doamna Filica se întorsese acasă de la o vecină unde ghiciseră în cafea
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
lucrurilor un sens și un rost, integrându-le într-o rețea de legături și coincidențe, povestitorul obține o victorie simbolică împotriva neantului. Rememorarea unei povestiri aproape uitate, despre un unchi mort cu trei sferturi de secol în urmă, devine un prilej pentru a sugera forța amintirii, capacitatea ei de a zădărnici lucrarea implacabilă a timpului: "... lumea te uită, e aproape ca și cum nici n-ai fi existat, pentru ca târziu, târziu, după 40-50 de ani (și numai dacă ai noroc, dacă ai mare
Sipetul cu amintiri by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10252_a_11577]
-
Răzvan Mihai Năstase Marina Dumitrescu este fără îndoială o voce cunoscută. BBC, RFI, Europa Liberă, Radio România Cultural, au fost tot atâtea prilejuri de a o cunoaște, din 1988 și până în prezent. De ceva vreme încoace Marina Dumitrescu a ales să își facă auzită, cu discreție și eleganță, și o altă voce. A ales poezia. Debutul din 2002 la editura Aritmos cu volumul
Prezentul de ieri by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10235_a_11560]
-
pe care-o avea în mintea mea personajul: o știm încă din Biblie că, alături de perceptorii de taxe, vameșii se numărau între cei mai urâți oameni. Într-o oarecare măsură, realitatea confirma aceste prejudecăți. La începutul anilor '90, am avut prilejul să văd de aproape, la lucru, vameșul român. Era încă bruta bănuitoare, agresivă, rapace, pregătită să te dea pe mâna Poliției, dar începeai deja să simți în el lăcomia și dorința sălbatică de înavuțire. Pe vremea comunismului, fusese o piesă
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
Poliției și în sălile de Tribunal. La câte probe s-au adunat în presa ultimilor șaisprezece ani, la deșănțarea și luxul mitocănesc arătate de mulți dintre șefii vămilor, mă așteptam la un spectacol plin de revelații consistente. Era un bun prilej să înțelegem, noi, profanii, unde începe și unde sfârșește lanțul corupției pe scară industrială. Totul a durat până când i-am văzut pe cei optsprezece fioroși delincvenți înghesuiți cu forța în dubele Poliției. N-aveau nimic din bățoșenia insului care stă
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
ideologic al "Scînteii", unde dintr-un oarecare Saul Bruckner, Brucan se transformase în marele Brucan, judecătorul de presă al lui Maniu. Omul care în ultimii ani devenise un mare suporter al privatizării și care critica ori de cîte ori avea prilejul deviațiile spre stînga ale fostului președinte Iliescu părea să fi uitat ceea ce scrisese în anii cincizeci despre proprietatea întregului popor. Mulți au văzut în asta un act de impostură și de cameleonism politic marcînd o uriașă ironie a sorții. Fostul
Fețele lui Brucan by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10264_a_11589]
-
de două ori cartea lui Ion Vartic, "Bulgakov și secretul lui Koroviev. Interpretare figurală la Maestrul și Margareta", publicată la Cluj, în 2004, de Biblioteca Apostrof - sînt multe bijuterii publicate acolo. Și tot de atîtea ori am recitit, cu acest prilej, romanul lui Bulgakov, care m-a marcat decisiv, încercînd să urmăresc, cu pixul în mînă, anumite pasaje și interpretările lui Ion Vartic. Cu tipul de discurs și de investigație eram obișnuită de la postfața scrisă în 1995, cînd Editura Univers publica
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
preluat, recunosc, cu oarecare ușurință acele fragmente având pe retină imaginea unor contribuții ale lui Radu Cosașu din anii '50, care nu făceau cu totul implauzibilă paternitatea unui astfel de articol. Să sperăm că și d-na Orlea va găsi prilejul de a-și recunoaște eroarea. Sau să aducă argumentele incontestabile că n-a făcut afirmații fără acoperire.
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
Nu sunt numeroase situațiile în care relația dintre operă și artistul om, autorul muzicii, al paginilor de eseistică, de muzicologie, să fi fost atât de intim condiționată ca în cazul lui Anatol Vieru. L-am cunoscut în numeroase, în diferite prilejuri încă din anii '60, perioada importantelor sale afirmări în planul vieții noastre muzicale. L-am reîntâlnit - de asemenea - mult mai târziu, inclusiv în ultimii ani de viață. Grație, în mare parte, unor firești relații de apropiere inclusiv față de familia artistului
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
în lumea austeră și nonfigurativă a iconarilor, cît și în dezlănțuirile cromatice ale expresioniștilor sau în construcțiile voluptuoase și luxuriante ale nabiștilor, în mod special ale unui Vuillard, de pildă. Chiar dacă fiecare dintre etapele sale, așa cum încercam să sugerez cu prilejul amplei sale expoziții de la Muzeul Național de Artă, are o logică interioară proprie și o mișcare particulară a expresiei, adevărata anvergură a personalității lui Bernea nu poate fi determinată decît printr-o lectură globală. Pentru că, asemenea marilor creatori, pictorul trăiește
Horia Bernea, un arhitect al contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10281_a_11606]
-
o dezbatere serioasă În țările cu pricina pe tema dacă Lermontov, Heine, Schiller, Baudelaire, sau Poe sunt relevanți pentru alte culturi? Sau pentru modernitate? Implicat activ În promovarea lui Eminescu În SUA (unde trăiesc de 25 de ani), am avut prilejul să observ impactul direct pe care poezia lui Eminescu Îl are asupra vorbitorului nativ al englezei. Adică cel neinfluențat de patriotisme, de prefațările criticilor literari sau de judecățile de sus asupra culturii românești. În ultimii 10 ani am susținut peste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
funcționat, câte patru luni în fiecare an, ca profesor vizitator la Departamentul de Antropologie culturală de la Universitatea Laval (Canada), unde profesorul Pierre Maranda mi-a propus să studiez așa-numita formulă canonică a mitului, lansată în 1955 de Claude Lévi-Strauss, prilej cu care am așezat sub microscop o serie de mituri analizate de maestru în ciclul său "Mythologiques", dar și în cărți ulterioare, mai puțin cunoscute în România. Mi s-au cristalizat atunci o serie de trăsături ale miturilor pe care
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
de ingratitudine: în filosofie poți iubi un om fără să trebuiască să-i împărtășești neapărat părerile. În cartea Protrepticul, Aristotel scrie că "toți oamenii se simt ca acasă în filosofie și vor să-și petreacă timpul cu ea." E un prilej de uimire să vezi că o fire atît de caustică și lucidă ca cea a lui Aristotel putea împărtăși o credință atît de naivă. Pesemne că ea îi fusese iscată de prejudecata filantropică a mai tuturor învățaților din acea vreme
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]