3,755 matches
-
sfârșit, Tehnologia explică modurile de organizare acolo unde aceasta joacă un rol esențial. Spiritul kata, dezvoltat În capitolul 3, impregnează ansamblul acestei a doua părți, dată fiind, consubstanțialitatea sa, am putea spune, cu societatea japoneză. În alcătuirea acestor capitole a primat grija pentru echilibru, căci mărturia anumitor Întreprinderi s-ar fi putut regăsi Într-un alt capitol decât cel În care se Încadrează. Această a doua parte ilustrează ipoteza centrală a cărții, potrivit căreia, prin recursul la propria cultură și, mai
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
lucruri nu sunt spuse și poți jigni foarte ușor pe cineva dacă Îi cerâi să verbalizeze ceea ce se Întâmplă; asta poate apărea ca o nerușinare. Americanii funcționează pe modul explicit; pentru ei, orice lucru trebuie să fie definit. În Japonia, primează procesele, mutațiile, ceea ce se Întâmplă Între, mișcarea și schimbările calitative. Chiar dacă totul s-ar prăbuși japonezii vor sărbători Întotdeauna sub strălucirea cireșilor Înfloriți primăvara și vor contempla lenta mutație a nuanțelor și a culorilor toamnei. Emoționalul este esențial pentru japonezi
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
care ea dispune. Ea Înglobează, Într-o mișcare creatoare, chiar și competențele și cunoștințele clienților săi. În lumina acestui tip de dispozitiv, se Înțelege mai bine afirmația provocatoare a președintelui fondator al grupului, care declara că nu concurența pe piețe primează, ci capacitatea Întreprinderii de a crea cunoaștere pentru clienții săi. Pentru că un avans de cunoaștere În fața concurenței se traduce și În termeni economici. Marketing natural Mayekawa Fiecare echipă (doppo) Își asigură supraviețuirea și dezvoltarea pornind nu de la propriul punct de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
fără să-mi pese de mediul natural și uman; cât despre viitor, e treaba celorlalți... nu a eului! Cultura japoneză se fundamentează pe un alt tip de relație. În Arhipelag, nu eul este punctul de plecare, comunitatea e cea care primează. Plecând de la această conștiință pentru a lua În considerare abia apoi și În mod adecvat contribuția indivizilor, se procedează În ordine inversă față de dictonul „Gândesc, deci exist”. Anticiparea adaptată la mutații este Înrădăcinată În tradițiile Arhipelagului Nipon, unde responsabilitatea colectivă
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
o bandă pentru cei grăbiți și alta pentru ceilalți; nu există nici Învălmășeală, nici treceri peste rând la urcarea În vagoane. Din această armonie rezultă un beneficiu individual ce nu intră În contradicție cu interesul colectiv, În măsura În care acesta din urmă primează! În densitatea lumii actuale, profitul individual imediat, care nu se sinchisește de efectele sale, generează crize și dezechilibre periculoase. Mai mult tactică decât strategică, o asemenea atitudine nu poate aspira la perenitatea realizărilor sale, În vreme ce una dintre rațiunile de a
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
metode. Avantajele și dezavantajele cursului magistral sunt similare celor relatate deja În cadrul caracterizării globale a metodelor expozitive și a prelegerii. Vom sublinia totuși că În situația tipică a prelegerii universitare, „comunicarea verbală se realizează În Întregime În sens unic și primează tehnicile pedagogice, ca elocința, gesturile și talentul profesorului”, așa cum remarcă N. MacKenzie și colaboratorii săi (MacKenzie, Michael, Jones, 1975, p. 148). 11. Expunerea cu oponenttc "11. Expunerea cu oponent" Recent, prelegerea cu oponent se afirmă ca o nouă variantă dramatizată
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Condiții de organizare a jocurilor de simularetc " d) Condiții de organizare a jocurilor de simulare" Principala condiție a „jocului” este aceea de a face ca participanții să-și dea seama că ei se află Într-o situație de Învățare, că primează aspectul cognitiv și, ca atare, este necesar să se desfășoare cu toată seriozitatea; altfel, prea puțin obișnuiți cu o asemenea modalitate de lucru, ei sunt Înclinați să vadă În acesta un moment de divertisment, de amuzament, ceea ce prejudiciază atingerea sarcinilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
respectă întru totul realitatea economică. Chiar Cadrul conceptual IASB scoate în evidență acest aspect: „Fondul tranzacțiilor sau evenimentelor nu este întotdeauna în concordanță cu ceea ce transpare din forma lor juridică sau convențională” (IASB, 2009). În astfel de situații, realitatea economică primează în fața dispozițiilor juridice la recunoașterea în contabilitate a acestor tranzacții. În acest sens, OMFP nr. 3055/2009 precizează: „În cazuri rare, atunci când există diferențe între fondul sau natura economică a unei operațiuni sau tranzacții Și forma sa juridică, entitatea va
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Între diferitele componente trebuie să existe o relație logică. • Componentele trebuie integrate într-un tot unitar. • Trebuie evitată asemănarea cu rapoartele anuale, care sunt cosmetizate, uneori triumfaliste, și vizează marcarea unui punct în relațiile publice. • Orientarea spre viitor trebuie să primeze față de explicarea prezentului sau trecutului organizației. • Trebuie păstrat un echilibru între exprimările concrete și cele vagi. Dacă strategia este considerată ca fiind un proces deliberat (Mintzberg, 1978), atunci declararea misiunii apare ca fiind prima etapă a formulării strategiei. Se pune
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pot fi provocate deliberat noțiunilor noastre primitive asupra relațiilor text/imagine, relații care se constituie într-un orizont cu caracter pronunțat politic. Arta conducerii nu se validează sub aspect etic luând în considerare valorile individului, ca entitate separată. Binele cetății primează. „Ci, mai degrabă, ceea ce convine mai multora, cred, și pentru mai multe situații și, cumva, în felul aceste va alcătui legea - așa, mai în mare - și pentru fiecare individ, aducând fie reglementări scrise, fie nescrise și legiferând obiceiuri străbune.” Aceasta
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a dezadaptării sau a eșecului școlar. • Proiectarea unor acțiuni de orientare școlar-profesională adecvate, care să se desfășoare pe tot parcursul școlarizării, dar mai ales la sfârșit de cicluri și la trecerea în viața activă. În realizarea acestor acțiuni trebuie să primeze interesele elevilor, dar și cererea pieței muncii. Activitatea de înlăturare a eșecului școlar este mai dificilă decât cea de prevenire presupunând, în principal, elaborarea unor strategii de tratare diferențiată și individualizată a elevilor aflați în situație de eșec școlar. Punerea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de ritm intelectual și stil de lucru, de rezistență la efortul de durată, de abilități comunicaționale și nevoi cognitive, existente în general între elevi, impun acțiuni de organizare diferențiată a procesului de predare-învățare, pe grupuri de elevi, în care să primeze însă sarcinile individuale de învățare (sau de lucru). Poate că nimeni n-a exprimat mai bine decât Emile Planchard acest deziderat al individualizării pedagogice: „Randamentul optim al acțiunii educative din școală este în funcție de formula următoare: unei psihologii diferențiale să-i
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
versiune. Platonismul și stoicismul, revendicate uneori de Părinții Bisericii ca înțelepciuni propedeutice, pregătitoare, pentru creștinism, beneficiază de un avantaj asupra concepțiilor realmente ostile idealului ascetic catolic. Și apoi, cartea antică servește ca exercițiu mnemotehnic accesoriu, într-o epocă în care primează oralitatea și transmiterea verbală. Discursul evanescent, neconsemnat de scribi ori de copiști, este pierdut pentru totdeauna. Așa s-a întâmplat și cu învățăturile orale ale lui Platon probabil foarte diferite de cele din textele care ne-au rămas. Obstacol al
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Teoria gnostică vizează o practică în consecință. Nu ne-a rămas nimic, sau aproape nimic, despre aceste comportamente comunitare. Epoca funcționează pe principiul oralității. Cartea există doar ca mijloc mnemotehnic destinat conservării unui discurs, dar numai în mod secundar. Ceea ce primează este verbul și, odată cu el, relația magistru-discipol. învățătura se bazează pe cuvânt și nu pe texte. Astăzi cuvintele schimbate între gnostici și comunitatea sa au dispărut. Ne-au rămas doar niște fragmente compilate de adversari. Cu tot ceea ce aceasta presupune
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
identitatea. Faimosul „Ce știu eu oare?” poate fi interpretat și: ce pot ști eu sigur și de netăgăduit despre mine, ceva care să-mi permită să conchid la certitudinea ființei mele? Un fel de „cine sunt eu oare?”. Cuvântul montaignian primează. Eseurile rămân, dar în mod accidental, un accesoriu, ca un îndreptar, un fel de calendar mai consistent în date decât agenda în care sunt doar consemnate faptele și evenimentele familiei sale. Eseurile sunt cronica deturnată de pe parcursul ei și orientată
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
activității agricole, progresul tehnic și industrializarea sunt premisele „precondițiilor creșterii”. Un rol decisiv în desprinderea către modernitate îl are însă educația, care slăbește rezistența la schimbare a vechilor structuri. După cum remarcă Bogdan Voicu, în explicațiile de acest tip „determinismul economic primează, iar doctrina sugerată este cea a unor politici de accentuare a industrializării, de raționalizare a modurilor de producție din agricultură, de stimulare a progresului tehnologic și de investire în educație și infrastructură” „(Voicu, Pop, 2002, p. 263). .Perspectiva sociologică asupra
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fi niciodată sigure că nu vor fi atacate, există o permanentă incertitudine cu privire la intențiile celorlalți - aceasta este a treia ipoteză teoretică a lui Mearsheimer. Urmează ipoteza referitoare la țelul fundamental al statelor, supraviețuirea, ceea ce face ca preocupările de securitate să primeze asupra oricărui alt domeniu. În fine, ultima ipoteză este aceea că statele sunt actori raționali, cu o gândire strategică. Cumulate, aceste ipoteze stimulează statele să se comporte ofensiv unele față de celelalte, conturându-se trei modele generale de comportament: teama, auto-ajutorarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
una holistă și multidimensională. Cele mai cunoscute tehnici sunt: jocul de rol, focalizarea explorării, tehnici nonverbale, tehnica fanteziei ghidate. Terapia rațional-emoțională (reprezentant: A. Ellis) accentuează latura rațională a omului care poate controla latura emoțională a acestuia. Rațiunea este cea care primează, cea care developează gândurile și sentimentele ei raționale, ilogice și mitologice. I se arată clientului că izolarea, anxietatea, depresia, culpabilizarea izvorăsc din atitudini iraționale sau din trimiteri ilogice față de anumite evenimente din viață, ca părți componente ale unui parcurs existențial
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
putere, se manifestă un nivel mai mare de participare și cooperare între superiori și subordonați, egalitatea pozițiilor fiind mult mai acceptată. În culturile individualiste, angajații acționează în virtutea propriului interes și pe baza propriei inițiative, în timp ce în culturile colectiviste, interesele grupului primează. Nu este dificil de observat cum astfel de diferențe influențează aprecierea performanțelor. În culturile organizaționale caracterizate de o distanță mare față de putere, comunicarea reciprocă este îngreunată în cadrul procesului de evaluare iar în culturile colectiviste, utilitatea feedbackului este percepută ca fiind
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
vitală pentru funcționarea internă a organizației pentru că aceasta integrează funcțiile manageriale. Comunicarea leagă, de asemenea, organizația de mediul său exterior. 11. 3.2 Direcția comunicării Comunicarea poate fi verticală (ascendentă - descendentă), orizontală sau pe diagonală. În organizațiile cu rețele centralizate primează comunicarea verticală, în cadrul căreia lanțurile ierarhice sunt stabilite. În organizațiile cu rețele descentralizate predomină comunicarea orizontală, directă. Comunicarea descendentă are loc de la nivelurile ierarhice superioare la cele inferioare ale managementului. Astfel se comunică deciziile, instrucțiunile, repartizările sarcinilor de muncă. De
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
semn mai sigur al unui suflet rău și al unei profunde josnicii morale decât un sentiment de bucurie la vederea nefericirii altuia.” (A. Schopenhauer) De: frate, frate, dar brânza-i pe bani. Frate, frate, dar până unde se poate. Când primează interesul material, nici măcar sentimentele fraterne nu mai contează: „Rău Îmi pare de tine, dar de mine mi se rupe inima”; „Poftim la masă, cu mâncarea de acasă”.) Invidiosului nu-i vine indigestia din ceea ce mănâncă el, ci din ceea ce mănâncă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
față de el. Μ Prea repede și prea aspru Îi Învinovățim, adeseori, pe tineri că nu acționează Îndeajuns, că nu sunt În măsura În care ar trebui oameni ai faptei. Dar se uită un lucru esențial: ei sunt Încă la o vârstă În care primează acțiunile interioare, care nu sunt cu nimic mai puțin importante decât cele obiectivate În fapte și atitudini exterioare; În cuprinsul lor, tinerii reușesc să-și plămădească o mentalitate, un crez de viață, care-i vor face să vină apoi cu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a infrastructurilor. Desigur, în toți acești ani, nu a-ncetat lupta de clasă, care continuă încă. Așa se explică, de fapt, aspectul exterior al acestei reacțiuni revoluționare, aspect ce se prezintă în formele tradiționale ale dreptei fasciste și clerico-liberale. În timp ce reacțiunea primară distruge în mod revoluționar (față de sine însăși) toate vechile instituții sociale - familia, cultura, limba, Biserica -, reacțiunea secundară (de care se folosește temporar cea dintâi, pentru a se putea înfăptui la adăpostul luptei directe de clasă) urmărește să apere aceste instituții
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
minimalizează importanța cazului. Schema detectivistică reprezintă mai curând un pretext narativ pentru dramatizarea și personalizarea unor psihologii și identități. Axat pe căutarea adevărului personal, ca și pe gravitatea singurătății comunitare, romanul acordă numai în aparență pondere mediului. În fapt, ceea ce primează sunt natura lirică, adică apăsat individuală, a personajului, și subtextul ideatic al fapticului. Proză reflexivă, îndatorată parțial climatului dialogului „alexandrin” al psihologismului din Noul Roman francez. În altă ordine de idei, nu este inutil a menționa că A. este primul
ADAM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
ca proiect utopic Fiind convins că urbanismul său revoluționar exprima adevăruri științifice universale, Le Corbusier a tras concluzia naturală că, după ce Îi vor fi Înțeles logica, oamenii Îi vor susține planul. Primul manifest al CIAM propunea ca elevii de școală primară să Învețe principiile elementare ale gospodăririi științifice: importanța soarelui și a aerului curat pentru sănătate, chestiuni de bază privind electricitatea, căldura, lumina și sunetul, principiile corecte de mobilare a locuinței și așa mai departe. Toate acestea erau chestiuni ce țineau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]