1,135 matches
-
urbane antice, ca expresie cultural? ?i arhitectural?. �n timpul Rena?terii, �n cadrul mi?c?rîi umaniste, spectacolele se elibereaz? de influen?a religioas? pentru a celebra valorile profane ale fericirii, dragostei, naturii, prin balete, pastorale, carnavaluri, �n cur?ile princiare, dar ?i �n strad?; decoruri ?i mă?în?rîi imaginate de arti?ți concur? la realizarea feeriei. �n secolul al XVI-lea, se practic? o scenografie extras? din tratatul lui Vitruvius, măi �nt�i cu dispozitivul scenic inventat de Serlio
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Situa?ia, mai ales �n nord ?i �n est, este comparabil? cu cea din Anglia: persisten?a tradi?iilor locale ?i influen?a Reformei nu las? s? p?trund? vocabularul clasic dec�ț �n c�teva rare re?edin?e princiare: aripa Othon-Henri a castelului de la Heidelberg, �nceput? �n 1556, sau Antiquarium de la re?edin?a de la M�nchen (1569-1571) de W. Eckel. Dar Bavaria catolic? asimileaz? cur�nd modelele italiene, cu biserică Sf�ntul Mihai (M�nchen, 1583-1599), construit? pentru
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
vezi pliantul, foto 15), desf??oar? spa?îi care, desigur, s�nt datoare operelor lui Bernini, ale lui Borromini sau ale lui Guarini, dar ale c?-ror viziuni decorative se identific? total cu acele ?inuturi germanice. Arhitectură civil? regal? sau princiar? asociaz? fericit prestigioasele ordon?ri de la Versailles sau de la Marly cu figurile geniului baroc german. Arhitec?i cultiva?i ?i constructori ingenio?i conduc dou? dintre cele mai ambi?i-oase comenzi. Prima este �ncredin?at? lui J. Effner (1687-1745
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ionalist?. Apoi, o adev?raț? renovare urban? �i este �ncredin?at? lui John Nash (1752-1835), la Londra. �ntre Regent�s Park, pe care-l �nconjoar? de imobile de �nchiriat prestigioase (Chester Terrace, Cumberland Terrace etc., 1820) ?i re?edin?a princiar? de la Carlton Terrace, pe o distan?? de doi kilometri de la nord la sud, el ordoneaz? Regent Street (1813-1830), p?str�nd inflexiunile drumurilor ini-?iale. Aici, el d? o remarcabil? lec?ie de urbanism voluntarist ?i pragmatic. Opozi?ia este
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de spaimă nebunia fiind o boală răspîndită. În ceea ce-i privește pe cei puternici sau bogați, baluri, serbări, vînători se dezlănțuie în luxul cel mai țipător posibil, ca pentru a sfida moartea. Cei care frecventează petrecerile de la curțile regale și princiare încearcă să-și mute gîndurile și să uite moartea care bîntuie, îmbrăcînd haine extravagante, în culori țipătoare, cu garnituri de blană, cu coafuri exagerat de înalte și pantofi ascuțiți. Este moda deghizărilor pentru balurile mascate, ca acel al "Înfocaților" care
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în 1389. Sfîntul Imperiu se reduce în curînd la regatul Germaniei și la cel al Boemiei în care se înfruntă populația cehă cu cea germanică. Chiar în interiorul acestui teritoriu limitat, anarhia și fă-rîmițarea devin regulă. O serie întreagă de dinastii princiare (Habsburg în Alsacia și Elveția, Witelsbach în Palatinat, vechea dinastie în Brandenburg, fără a omite Ordinul Teutonic în Prusia) domnesc ca stăpîni absoluți pe teritoriile, ce le aparțin. În timp ce orașele libere (Ratisbonne, Strasbourg, Mainz, Köln) sau imperiale (Frankfurt, Nüremberg, Aix-la-Chapelle
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cheltuielile pentru obiecte de lux: bijuterii, haine somptuoase, mobilă de preț sau veselă de argint. Orașele se umplu de construcții care sînt o dovadă a dorinței de a face paradă de succesele lor, de a se bucura de viață. Curțile princiare și marile monarhii europene servesc de model și impuls acestor noi trebuințe în care luxul are un rol esențial. Prinții văd în etalarea bogățiilor lor un mijloc de guvernare, un factor destinat să impresioneze celelalte state. Construcții, serbări și cheltuieli
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ascensiune. François I etalează un lux nemaiîntîlnit pentru a construi "Camp du drap d'or" în care îl primește pe suveranul englez Henric al VIII-lea și folosește sume imense pentru construirea castelelor de la Fontainebleau și de la Chambord. Marile lucrări princiare urmăresc în aceeași măsură să stimuleze economiile statelor cît și promovarea unei anume "imagini" a europenilor în exterior. Acestea prefigurează rolul pe care îl vor avea marile expoziții din secolul al XIX-lea și de la începutul secolului XX, și mai
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Marx). Îmbogățiți din comerț, ei își folosesc capitalurile pentru a le fructifica în ciuda interdicțiilor religioase care continuă să stînjenească această formă de activitate. La începutul secolului al XVI-lea, acești capitaliști sînt mai ales florentini. Deveniți membri ai unei case princiare, cei din familia Medici au lăsat locul familiei Strozzi sau Chigi din Sienna. în cursul secolului se observă dezvoltarea deosebită a marilor bănci din Germania de sud, băncile Fugger, Welser și Hochstetter. În același timp apar băncile spaniole ale familiilor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
apoi inventează tehnica "estompării" care dă senzația unei ușoare cete ce învăluie formele și creează impresia de blîndețe, de poezie și de mister (Madona pe stînci sau Gioconda). Strălucirea școlii florentine se răsfrînge asupra întregii peninsule. Chemați la toate curțile princiare și în toate orașele italiene, artiștii florentini arată tuturor temele și noile tehnici ale "Quatrocento-ului". La sfîrșitul secolului al XV-lea, arta nouă se dezvoltă în toate regiunile Italiei. Dar acest prim avînt artistic nu face decît să anunțe adevărata
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
trupele imperiale jefuiesc Roma. Alte centre artistice preiau atunci ștafeta. Mai ales Veneția, care, după ce a rămas timp îndelungat fidelă artei gotice, devine adepta școlii florentine și romane și dezvoltă o puternică școală de pictură reprezentată de Tizian. Fiecare curte princiară din Italia de nord protejează un artist celebru. Dar inspirația viguroasă care a creat bogăția artei italiene de la sfîrșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea pare secătuită. Dacă artiștii care au fugit din Roma răspîndesc în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pe funcționari, pe președinții tribunalelor, mențin ordinea, se ocupă de problemele de aprovizionare, de poduri și drumuri sau veghează asupra repartizării și perceperii impozitelor. Principali agenți ai centralizării monarhice, ei reprimă fără milă tendințele de independență ale nobilimii, ale suitelor princiare, ale parlamentelor, ale funcționarilor, ale adunărilor provinciale sau ale orașelor. Modelul monarhiei absolute pe care Ludovic al XIV-lea intenționează să-1 impună are totuși limite. Mai întîi în domeniul dreptului, pentru că regele este obligat să respecte "legile fundamentale ale regatului
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
are întotdeauna dreptate. Curioasă perioadă este aceea a secolului al XVIII-lea european. Spiritul cosmopolit, care pare că face să triumfe rațiunea asupra întregului continent, se învecinează cu exprimarea brutală a intereselor naționale, care duce la împărțirea Poloniei. Rafinamentul curților princiare sau a sensibilității este însoțit de menținerea intoleranței și a persecutării minorităților. În sfîrșit, progresul științific deschide calea către ezoterism și formele moderne ale superstiției. Dar secolul al XVIII-lea, dincolo de aceste paradoxuri, se caracterizează mai ales printr-un optimism
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
religie catolică, ele fiind aproape inexistente în cronicele rușilor, de care ne despărțeau chiar ei. Pentru această perioadă suntem și rămânem tributari mai ales oamenilor de cultură apuseană, care au însemnat evenimentele ca martori oculari, fie în cadrul cancelariilor regale sau princiare, fie în notele lor de călătorie, ca misionari ai Papei. Bibliografia problemei pentru secolele XIII-XV Din categoria izvoarelor străine, cel mai prețios este Carmen Miserabile a lui Rogerius, care, odată cu relatările sale asupra distrugerii de către tătari a statului ungar, sub
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
se aflau ei în 7 aprilie 1340, când a murit la Liov principele Gheorghe Trojadenovic. Moartea principelui Haliciului ar fi rămas un fapt divers,dacă tronul lui ar fi fost asigurat printr-un fiu legitim. Dar fără așa ceva, deschiderea succesiunii princiare la scaunul halician de la Liov, în jurul căruia am văzut că se aflau, în anii 1334 și 1335, și doi boieri moldoveni, a avut o influență foarte serioasă asupra evenimentelor din aceste părți ale Europei. Fostul principe Boleslav Troiden, duce de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lui erau groase ca niște trunchiuri. Era cam stângaci la treburi, dar la cosit era fruntaș. Lama și mânerul cotit al coasei păreau jucării în mâinile lui. Coșea întotdeauna cu mișcări ample, într-un ritm egal care-i dădeau forță princiara a meșteșugului bine făcut. Nicolae, vecinul lui, purta pantaloni negri, roși în genunchi, gumări, iar fata lui părea obișnuită sub pălăria de paie zdrențuita pe care și-o împodobise cu margarete înfipte în panglică decolorata. Și, în sfârșit, urma Nicolae
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
-mi amintească toată viața. Frontul a trecut recent pe acolo, iar dealungul Dunării epavele eșuate încă mai fumegau. Pe mine, însă, toate acestea nu m-au impresionat, eram acum școlar, iar noua mea uniformă și ghiozdanul păreau ca niște simboluri princiare. După ocuparea sovietică din august 1944, viața noastră de refugiați a fost din nou bulversată. În scurt timp majoritatea proprietarilor de moșii s au retras în marile orașe, în capitală sau au părăsit România, iar administrarea moșiilor a încăput pe
PE URMELE UNUI REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
nocturne, pentru că și nopțile Iașului sunt parcă altfel. La lumina Lunii celeste reflectată pe zidurile vechi de secole, ieșenii se simt ca-ntr-o lume de basm, fermecătoare, feerică. Nu sunt acestea doar vorbe într-o comunicare între "sordid și princiar", sunt trăiri ale acelora care pot pătrunde nu în formule superlative, ci în tainele orașului moldav. Pelerini ai frumosului, veniți să redescoperiți Iașul! Grupuri de tineri vioi, exuberanți urcă panta lină a Copoului spre Universitate, conversând în ritmul pașilor elastici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Detronarea s-a făcut în următorul mod. Regimentul de infanterie din Kustendil a intrat în cea mai mare tăcere în Sofia: erau orele 12 noaptea. Imediat, regimentul s-a împreunat cu elevii din școala de cadeți, apoi a înconjurat palatul princiar și a ocupat toate porțile. Trei ofițeri au intrat în camera prințului și, cu revolverele în mână, l-au silit să semneze abdicarea. Apoi a fost scos afară din oraș sub escortă, dimpreună cu fratele său. Dar peste mai puțin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Sofia. Prințul avea o pasiune pentru această doamnă. Se știa că foarte des venea in cognito la Rusciuk, trecea Dunărea tot incognito și acolo, în vagonul său la Smârda, petrecea o noapte cu femeia pe care o iubea. O idilă princiară! Odată cu detronarea prințului de Battenberg a murit și mitropolitul primat Calinic Miclescu. Mitropolitul a murit de piatră la rinichi și bășică. O anecdotă rămasă de pe urma defunctului. Cu un an mai înainte, în august 1885, mitropolitul Calinic s-a dus să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
următoare, prezența lui Carol și a Elenei este semnalată la diferite acțiuni sociale ori la evenimente mondene. În acest timp, Prințul Mihai a stat la Sinaia, în grija bonei și a valetului (doamna și domnul St. John). După revenirea perechii princiare din Grecia, raporturile dintre soți se deteriorează treptat, ajungându-se la separare în 1925. Lui Mihai îi va fi dat să crească într-o familie în curs de destrămare. În lipsa soției, dar și după revenirea acesteia în țară, Carol a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și delicatețe, conțin simboluri înțelese doar de cei ce iubesc florile cu pasiune. Și nu există ființă umană care să nu se sensibilizeze în fața unei flori sălbatice sau cultivate. De-a lungul istoriei omenirii, „floarea”a fost reprezentată în blazoanele princiare, sigiliile împărătești sau în „ordinele” cavalerilor precum trandafirul în Ordinul Rosacrucienilor, floarea de măr la români ( floare prezentă în colinde: „florile dalbe, flori de măr”), macul albastru în Himalaya, crizantema la japonezi... Florile sunt pline de viață și prospețime, vrăjindu
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
le cruță de Îmbătrânire. M-am găsit aici Într-o atmosferă aproape familiară, Într-un loc unde oamenii se acceptă cu deschidere și Înțelegere, spo rind farmecul orașului. Dar am avut și alte motive. Printre ele, fascinația istoriei unei familii princiare pragmatice, ducii Zähringer, „Înte meietorii de orașe“, care au Înființat, pe lângă Freiburg, orașe ca Villingen, de la izvoarele Dunării, Berna, Fribourg, din Elveția, și altele, cu o arhitectură specifică, cu o concepție uni tară, foarte precisă, neobișnuită pentru acele vremuri - sfârșitul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
celor prezenți se Întipărea o neliniște crescândă. În Încăpere Începea să se audă din ce În ce mai lămurit un murmur surd. Ducele Bertold ședea, adâncit În gânduri, pe tronul său. Fratele său, Conrad, căruia ca de obicei nu-i scăpa nimic, aruncă duhovnicului princiar o privire care spunea multe. Ca urmare, părintele Bernhard se apropie pe neobservate din fundul estradei și-l căută cu privirea pe ministerialul Hilde brand. Când Îl descoperi, Îi făcu un semn aproape neob ser vat. Bătrânul cavaler dispăru după
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
dreptul să aibă un loc de casă, ca să clădească după voia sa. Fiecare femeie din acest oraș este părtașă bărbatului ei și fiecare bărbat părtaș femeii sale; soții vor avea fiecare drept la moștenirea celuilalt, În părți egale... Când secretarul princiar sfârși de citit, Îngenunche lângă tron și Îi dădu pergamentul stăpânului său Bertold. Acesta se ridică pentru a le vorbi supușilor: — Loialitatea și respectul pentru străduința fratelui și co re gentului meu, ducele Conrad, Îmi cer să-i Înmânez lui
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]