1,382 matches
-
lume ce au o determinare cauzală strictă, ca și toate celelalte evenimente. Prin urmare, explicația acțiunilor va putea fi dată în cadrul modelului deductiv-nomologic prin derivarea lor din legi generale și caracteristici de stare particulare. Orice explicație cauzală, prin legi, este principial simetrică cu predicția. Reacțiile comportamentale și acțiunile, ca evenimente în lume, vor putea deveni obiect al predicției și al retrodicției de îndată ce vom căpăta o cunoaștere satisfăcătoare a legilor și stărilor de fapt relevante. Validitatea explicației cauzale depinde întotdeauna de adevărul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fapt relevante. Validitatea explicației cauzale depinde întotdeauna de adevărul anumitor corelații legice." În schimb, "dualismul metodologic" susținut de hermeneutica filozofică printre ai cărei exponenți se numără și Dilthey este înfățișat de același autor astfel: "Acțiunile oamenilor se deosebesc în mod principial de evenimentele ce au o determinare cauzală. Ele au o determinare intențională fiind îndreptate spre realizarea unui anumit țel. Stabilirea intenției ne oferă înțelegerea acțiunii. Prin corelarea lor cu entități cum sunt motivele și intențiile, acțiunile vor primi, spre deosebire de evenimentele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pe seama acestei relativizări a apriorismului kantian. Consecința faptului că "apriorismul cunoașterii istoriei este integrat el însuși în procesul istoric" este o intensificare extremă a tendinței istoriste, ceea ce face ca relativismul sau perspectivismul să devină de nestăvilit în absența unei "rațiuni principiale, independente de istorie"38. Trebuie să observăm totuși că atât la Droysen, cât și la Dilthey, o asemenea "stavilă" există încă. În cazul lui Droysen credem că ea apare sub forma a ceea ce Dilthey numea "o teleologie externă". (De altminteri
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Până și "proiectele filozofice noi" se declară de la bun început Weltanschauungen. Această gândire istorică se răsfrânge și asupra trecutului, astfel încât vechile școli și tendințe filozofice aflate altădată în dispută pentru adevăr sunt privite acum ca "viziuni despre lume la fel de posibile, principial vorbind". În locul vechilor controverse (am arătat că relativizarea sporește gradul de toleranță vezi II, 1Bb) apare acum "o tipologie a viziunilor despre lume; ea caută să înțeleagă fiecare tip de Weltanschauungen în ceea ce are el specific și apoi să-i
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
240. Revenind la termenii folosiți de noi, putem spune acum din nou că Dilthey percepe mai întâi discontinuitatea conținuturilor, care, abia corelate, îl conduc spre ideea unei continuități a formelor. Aceasta din urmă este însă absolut necesară, pentru că arată tot principial M. Florian în absența ei "nu este cu putință înțelegerea lucrurilor"241. Se poate vedea încă de aici rolul major pe care corelațiile îl au de îndeplinit în procesul cunoașterii, după cum vom sublinia în capitolul ce urmează. În acest context
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
științelor spiritului. Astfel, enunțurile se împart în: 1) "realități"; 2) "teoreme"; 3) "judecăți de valoare și reguli". Drept urmare, Dilthey face distincția între: 1) enunțuri care exprimă "ceva real, dat la nivelul percepției" (ele constituie "componenta istorică a cunoașterii"); 2) enunțuri principiale, care arată cu ajutorul abstractizării "uniformitățile conținuturilor parțiale ale acestei realități" ("componenta teoretică"); 3) enunțuri care exprimă "judecăți de valoare și prescriu reguli" ("componenta practică") s.n.111 Mergând mai departe, observăm că această triadă pare să-i slujească lui Dilthey drept
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
termenii lui Husserl 129 -, și așa cum credem că este justificat și onest să se întâmple. Ca atare, nu ne-am propus decât să analizăm critic conceptele și logica internă a viziunii sale, în cadrul "presupozițiilor asumate". Desigur, dincolo de o atare poziție principială, nu putem susține carențele de construcție, abaterile de la criteriile admise din capul locului de către autor. În această privință suntem întru totul de acord cu Husserl: Dacă însă critica dovedește că filozofia dezvoltată istoricește operează cu concepte confuze, că ea a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în acest fel vocația "autoîntemeierii", la care se referă și Blaga (vezi I, 3C, precum și nota 185 din același capitol, apoi II, 2 și 2Bf). În orice altă știință menționează Simmel în Vom Wesen der Philosophie există un scop general, principial recunoscut al cunoașterii. Acesta se descompune ca să spunem așa abia la un nivel superior într-o diversitate de sarcini speciale. Doar în filozofie fiecare gânditor cu adevărat original stabilește nu numai ce intenționează să răspundă, ci și ce vrea să
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Cuvântul introductiv) din perspectiva (in)capacității acesteia de a găsi un concept universal valabil pentru totalitatea existenței. În această măsură, Dilthey vorbește despre un eșec al diverselor viziuni metafizice (vezi II, 2Bf), deși eșecuri există numai în cazul unor întreprinderi principial realizabile. Altminteri, incapacitatea evocată se dovedește a fi un factor stimulativ pentru creația filozofică (vezi din nou II, 2Bf). În fond, această tentativă de "unificare a lumii", care nu este altceva decât "răspunsul sufletului la impresia produsă asupra lui de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
exercita și ulterior momentului încheierii contractului, posibilitatea de retractare sau de retragere a consimțământului putând fi exercitată în interiorul unui anumit termen. prevăzut de lege. c. Încheierea contractului prin mijloace electronice Regimul juridic al încheierii contractelor prin mijloace electronice este consacrat principial prin dispozițiile Legii nr. 365/2002 privind comerțul electronic și ale Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică. Contractele încheiate prin mijloace electronice 141 produc toate efectele pe care legea le recunoaște contractelor, atunci când sunt întrunite condițiile cerute de lege
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
5) Potrivit crititcului, romanul ar fi o "demonstrație", să adăugăm, fără voia naratorului, "în ciuda autorului, a tragediei Ioanei, care iubește fără să fi obținut nici un semn de stimă, care a făcut din deznădejde un gest necugetat, îngreunător al stării ei principial insolubile. Cartea ar trebui să se numească Romanul omului care n-a înțeles că trebuia să o ia pe eroină în căsătorie." Există, pe de altă parte, o vanitate a situării narcisiste (în imaginar), drept centru al universului celuilalt. Gelozia
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
trebui să-ți spună că partenerul tău este preocupat mai degrabă de orgoliul lui decât de pudoare. În acest caz, nu este necesar să-i vorbești despre acea faptă care l-a umilit, ci despre persoana lui, despre cât de principial este și cât de mult trebuie să-l fi afectat gestul tău. Vei fi surprins să vezi că perechea ta își schimbă radical atitudinea față de acel gest, tot din orgoliu. Nebun de iubire „Ești nebun de-a binelea!“, îi spune
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Act oficial, elaborat de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, sub egida Guvernului României, aceasta reprezintă o modalitate de aliniere a politicii autohtone la politicile de cercetare-dezvoltare-inovare ale Uniunii Europene, precum și la tendințele existente în Spațiul European al Cercetării. La nivel principial, Strategia națională de cercetare, dezvoltare, inovare se concentrează pe o serie de direcții de urmat pentru a conduce la crearea unei piețe a cercetării-dezvoltării-inovării, prin conturarea unor principii directoare. Pornind de la acestea, opinăm în sensul unei reformulări a principiilor existente
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
exemplu, Ezekiel Emanuel, un filosof cu orientare libertarian-comunitariană, "a eșuat în tentativa de a furniza o cale adecvată de a identifica serviciile medicale fundamentale care trebuie garantate de societate în numele dreptății"19. Aceasta pentru că ea nu poate preciza "nicio limită principială pentru cererea de servicii de îngrijiri medicale"20. Există numeroase servicii de îngrijiri medicale care au un impact asupra oportunităților indivizilor în cadrul societății. Garantarea accesului tuturor cetățenilor la toate aceste servicii ar fi, datorită costurilor implicate, imposibilă. Prin urmare, pentru
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
neatinsă"46. Acest răspuns nu este, însă, îndeajuns de convingător. Nu toate aceste argumente pot fi "citite" doar ca îngrijorări față de consecințele aplicării acestui principiu. Cele mai multe dintre ele, și în special cele avansate de Elizabeth Anderson, sunt, dimpotrivă (și) argumente principiale împotriva egalitarianismului șansei. Anderson nu susține numai că, prin aplicarea principiului responsabilității individuale în distribuția bunurilor sociale s-ar încălca alte valori fundamentale ale societății (valori precum, de pildă, solidaritatea, libertatea sau respectul egal datorat de către stat tuturor membrilor acesteia
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
CONSTĂ ÎN CONTROLUL CONȘTIENT ASUPRA MOTIVELOR. Ea este irealizabilă fără eliberarea pe față de opiniile publice. EFORTUL DE ELIBERARE necesită deci participarea conștiinței penetrante a determinării ascunse subconștient. El nu poate fi sprijinit fără conștiința pertinentă a existenței unei false motivații principiale fondată nu numai pe falsele autojustificări individuale, ci mult mai insidios pe existența falselor justificări colective: ideologiile dominante, fiecare din ele înarmată cu un întreg arsenal de justificări. Libertatea spiritului se realizează în măsura în care omul are curajul să ridice la nivelul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ar fi motivele externe) plîngerea patetică și patogenică împotriva lumii și a vieții: consecința auto-disculpării fiecăruia și a inculpării implicite a tuturor. Justiția este imanentă pentru că sancționarea legal imanentă a dizarmoniei funcționării deliberante intime este angoasa psihopatică sub forma sa principială: angoasa față de propriul adevăr, vanitatea culpabilă și tendința ei spre falsa justificare a fiecărei greșeli și vini. Cauza esențială a psihopatiilor este refularea, oricărui sentiment de culpabilitate, tendință care fară știtea noastră și în ciuda diverselor grade de intensitate este subconștient
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
falsa justificare a fiecărei greșeli și vini. Cauza esențială a psihopatiilor este refularea, oricărui sentiment de culpabilitate, tendință care fară știtea noastră și în ciuda diverselor grade de intensitate este subconștient ascunsă în forul interior al fiecărui om. Ea constituie motivul principial al plîngerii patetice sau patologice împotriva nedreptății lumii și a vieții, întrucît autojustificării false în exces îi corespunde excesul de inculpare a tuturor celorlalți, considerați ca fiind nedrepți. Nemulțumirea este prea ușor justificabilă prin faptul că toți oamenii sînt motivanți
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
autentică a spiritului valorificator, adevărul referitor la promisiunile de satisfacere a materialității și sexualității adesea exaltate sau inhibate imaginativ, dar mai ales și înainte de toate adevărul spiritului față de el însuși prea ușor pradă autosupravalorificării mincinoase vanitatea -, promisiune falsă de satisfacție principială. Tot ce are legătură cu sensul și nonsensul vieții este supraconștient sau subconștient imanent: spiritul valorificator, judecățile de valoare juste sau false, avertismentul salutar al supraconștiinței etice, sentimentul de culpabilitate, totul este imanent vieții psihice și poate deci fi ridicat
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
însăși, un fenomen de ordin economic. În stadiul actual al cunoștințelor noastre, nu putem paria pe continuitatea realului, iar această lume, ca dat imediat sau nu al conștiinței, a devenit nesigură. Ea nu există pentru noi decît pe baza convențiilor principiale și metodologice care o fondează. Însăși concepția tradițională a științei, gîndirea carteziană, este repusă în cauză, ca fiind fondată pe o ignoranță comună (și admisă) și nu pe adevăruri primare, indubitabile, garantate de o instanță sursă de cunoaștere absolută. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
odată cu realizarea fuziunii, i s-a încredințat în martie 1926 conducerea Ministerului Finanțelor în guvernul general Ion Averescu din perioada martie 1926-iunie 1927. Însă, după un an de activitate, la 19 martie 1927 s-a retras, pe chestiuni de ordin principial, rămânând în raporturi cordiale cu șeful guvernului și colaboratorii săi27. Datorită competențelor sale în 24 Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938), Editura “Silex”, București, 1996, p. 195. 25 D. Braharu, Ion I. Lapedatu. Note bio bibliografice..., p. LXII
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
odată cu realizarea fuziunii, i s-a încredințat în martie 1926 conducerea Ministerului Finanțelor în guvernul general Ion Averescu din perioada martie 1926-iunie 1927. Însă, după un an de activitate, la 19 martie 1927 s-a retras, pe chestiuni de ordin principial, rămânând în raporturi cordiale cu șeful guvernului și colaboratorii săi27. Datorită competențelor sale în 24 Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938), Editura “Silex”, București, 1996, p. 195. 25 D. Braharu, Ion I. Lapedatu. Note bio bibliografice..., p. LXII
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Ei au reacționat față de ceea ce au perceput drept o criză a culturii și a moralei propunând, fiecare în felul lui, o reorientare radicală. În eseurile sale polemice, Kraus a examinat evoluțiile de pe scena social-politică și culturală în lumina unei reflecții principiale asupra valorilor. În degradarea limbajului public, bunăoară, vedea simptomul coruperii spiritului și al degradării relațiilor interumane. Căci defectele din caracterul unui om, cele ale gândirii și mentalității unei comunități se exprimă în modul în care se vorbește și se scrie
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Cititorul va fi înclinat să accepte drept ceva de la sine înțeles că dacă scrierea lui Wittgenstein și-a propus să delimiteze propozițiile - acele expresii ale limbajului care spun ceva despre lume - ea a realizat această delimitare pe baza unor considerații principiale despre ceea ce este limbajul, lumea și experiența noastră. Se poate susține însă că Wittgenstein nu a urmat această cale. Sumar și schematic, alternativa poate fi înfățișată în felul următor. Spre deosebire de filozofii care au încercat să determine întinderea și limitele cunoașterii
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Wittgenstein țelul activității filozofice a fost în mod constant obținerea unui plus de claritate în gândire prin eliberarea acesteia de acele confuzii și antinomii de nedepășit care sunt consecința inevitabilă a încercărilor de a oferi soluții unor probleme de ordin principial, în orizontul „gândirii pure“. Poziția formulată în Tractatus, aceea că filozofia nu este o știință care s-ar deosebi de celelalte doar prin demnitatea aparte a obiectului ei (4.112: „O operă filozofică constă, în esență, din clarificări. Rezultatele filozofiei
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]