711 matches
-
sa, după cum a înființat grădinița - cu o cantină pentru copiii săraci (lucru cu totul nou în acea epocă). Deasemeni a înzestrat școala cu un aparat de radio, a pus bazele unei biblioteci, a creat o pepinieră de pomi și o prisacă pentru albine, a desfășurat o campanie pentru plantarea de pomi fructiferi; a inițiat creșterea iepurilor și a porumbeilor de casă și a înființat un cămin cultural. Cea mai de seamă realizare a sa aici a fost însă edificarea localului școlii
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
decembrie 1669 este menționat "„Ion Racoviță, Mare Comis”", prima atestare de deținere a unei poziții de „boier velit” În aceeași poziție este menționat și în zapisul din 13 august 1673: "„Ion Racoviță, comis, a primit în dar un loc de prisacă din Mogoșești - Fălciu, de la Dumitașcu, ginerele Albului din Mircești, pentru ajutorul dat fratelui său Chiriță.”" Rangurile boierești pe care le-a avut Ion Racoviță de-a lungul vieții sale au fost: În anul 1683, la aflarea vestei eliberării Vienei de către
Ion Racoviță (caimacam) () [Corola-website/Science/331915_a_333244]
-
Pentru spațiul transilvănean, bătălia de la Chiraleș a avut drept consecință câștigarea în anii următori de către statul maghiar, a unei fâșii de teritoriu de la Chiraleș până în sud spre zona Sibiului; aceste modificări teritoriale sunt marcate de mutarea sistemelor fortificate de tipul prisăcilor și a porților de frontieră, mai spre est. Sub conducerea pecenegului Osul (sau Oslu), triburile pecenege din Moldova și Transilvania au intrat în Regatul Ungariei (zona Transilvania, Sălaj, Bihor). Invadatorii forțează "Poarta Meseșului", distrug întăriturile și ajung la cetatea "Biharea
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
Acesta este situat în sud-vestul Moldovei, pe teritoriul județului Vrancea. Aria naturală se întinde în extremitatea vestică a județului Vrancea (aproape de limita de graniță cu județul Buzău), pe teritoriul administrativ al comunei Nereju, în apropierea drumului județean DJ205D, care leagă Prisaca de satul Nereju. Aria naturală fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a
Căldările Zăbalei () [Corola-website/Science/331133_a_332462]
-
începerea anului 1395, Sigismund a declanșat pe direcția Cristuru Secuiesc - Pasul Oituz invazia, printr-o avangardă comandată de comitele secuilor Ștefan de Kanizsa. Aceasta care a reușit să treacă de apărătorii moldoveni înarmați în principal cu arcuri și fortificați în prisăci. Corpul principal al oastei maghiare - comandat chiar de către rege, a trecut în Moldova prin altă pas - cel mai probabil prin cel de la Bicaz cu intenția de a ajunge la Hârlău, reședința domnitorului. Hărțuită de oștenii lui Ștefan I armata ungară
Bătălia de la Ghindăoani () [Corola-website/Science/332644_a_333973]
-
și înălțimi de peste 30 de metri. Prima atestare documentară a acestui ținut apare într-un act de donație din 15 iunie 1431, prin care domnul Alexandru cel Bun acordă unui boier pe nume Cupcici mai multe sate din ținut, cu prisăci (terenuri pe care se aflau stupii de albine). El a fost menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și în lucrarea "Descriptio Moldaviae", scrisă în perioada 1714-1716 de cărturarul Dimitrie Cantemir. Centrul ținutului era
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]
-
este un catehism protestant care a văzut lumina tiparului în satul Prisaca din Transilvania, în anul 1642. Ediția s-a tipărit după o traducere românească aparținând clericului Gheorghe de Secul, făcută după ediția Heldelberg din anul 1563. Lucrarea este importantă deoarece a dat naștere unei reacții din partea Bisericii Ortodoxe din Țara Românească
Catihismul calvinic () [Corola-website/Science/333116_a_334445]
-
îndemnătura și cu cheltuiala Domniei lui Ciulai Gheorghi, păstoriul sufletescu a curței Mării Sale. Cu scrisoarea s-au ostenitu popa Gheorghi de Secul, și s-au izvodit în cetate în Belgradu (Alba Iulia) și s-au tipărit în sat în Prisacă. Meșterul tipariului au fost popa Dobrea din Țara Munteneascâ, și s-au început în luna lui Iul(ie) 5 dzile. și s-au săvărșit în luna lui Iul(ie) 25 dzile, în anul de la Facerea lumii 7148, de la Nașterea lui
Catihismul calvinic () [Corola-website/Science/333116_a_334445]
-
lor; astfel: Fenomene exocarstice: vârfuri ("Dâmbău, Corabia, Ciumerna, Secu, Bebeleu, Pleașa Râmețului"), abrupturi cu depozite de grohotișuri la bază, turnuri, masive ("Colții Trascăului, Cireșu, Dosul Blidarului, Geamănu, Piatra Grohotișului, Pleașa Râmețului, Secu"), creste ("Ardoscheia, Fața Pietrii, Fața Râmețului, Piatra Craivii, Prisaca, Galda-Colții Caprii"), ciuperci, poduri, cheiuri ("Ampoiței, Caprei, Gălzii, Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Întregalde, Vălișoarei, Cheile Mănăstirii, Pravului, Tecșeștilor, Plaiului, Siloșului, Râmețului, Runcului, Pociovaliștei, Găldiței, Turcului"), defilee ("Hășdatelor, Turenilor, Pietroasei, Răchitișului"), doline, lapiezuri, uvale, platouri ("Ciumerna, Piatra Cetii"), depresiuni ("Poiana Galdei
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
răzgândit. În data de 6 aprilie 2008 a avut loc în biserica din Vălani prima slujbă duminicală greco-catolică de după anul 1948. O săptămână mai târziu, pe 13 aprilie 2008, a avut loc prima slujbă greco-catolică de după 1948 în biserica din Prisaca, Bihor, unde de asemenea a fost convenită folosirea prin alternanță a lăcașului de cult. În data de 5 mai 2008 Protoieria Ploiești a Bisericii Ortodoxe Române a făcut publică restituirea casei parohiale greco-catolice din Ploiești. Predarea-primirea imobilului, situat în str.
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
a așezat în Poiana- Dealului, unde-i azi biserica Sf. Neculai-nou. Aici și-a făcut el casă, cu femeia lui Safta și fecioru-su Ghiorghe. Casa și-a-ngrădit-o cu cioate de copaci și pe lângă celelalte ale gospodăriei, și-a făcut și-o prisacă, fiindcă erau flori multe de tei și de buruiană avrămeasă care le place albinelor. Împrejurul casei lui Avram tot și-au făcut gospodării, feciori, gineri și argați de-ai lui și tot s-au înmulțit casele până s-a făcut
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]