3,372 matches
-
Bavaria, iar la Blaue Flasche din Hall Platz, unde am ajuns noi ca să cinăm, mâncarea era chiar mai bună. Când ne-am întors la Deutscher Hof, am intrat în barul hotelului pentru un brandy și am fost întâmpinați de o priveliște uluitoare: așezat la o masă din colț, era un grup de trei persoane, îmbătate zdravăn, care includea două blonde cu înfățișare de capete seci și un fruntaș politic de la NSDAP, îmbrăcat într-o tunică maro deschis la un rând de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
oferă cel mai bun remediu pentru ceea ce o frământă. Dar, la urma urmei, sunt multe femei așa. — Nu-i nici un deranj, i-am zis, ochii mei urmărindu-i picioarele în timp ce se urcă în mașină, bucurându-mă pentru puțin timp de priveliștea marginilor ciorapilor ei și a jartierelor. Mută-ți gândul, mi-am spus în sinea mea. Asta e prea scumpă. În plus, avea alte lucruri pe cap. Cum ar fi dacă pantofii se potrivesc cu geanta și ce se întâmplase cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
spre școala SS. Grifonii zburători, simbolurile runice și cuvintele vechi din germană, care erau sculptate sau zugrăvite în aur pe cadrele vopsite în negru ferestrelor, mă duseră cu gândul la vrăjitoare și vrăjitori, astfel că am fost aproape pregătit pentru priveliștea hidoasă care mi se prezentă la ușa din față, decorată cu un cerc de fum de lemn și carne de mânzat prăjită. Fata era tânără, nu avea mai mult de 25 de ani, și, cu excepția cancerului uriaș care îi mânca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
aflată la mică distanță de câteva camioane militare și mașini de ofițeri, care erau parcate în fața a ceea ce părea să fie ghereta de pază a castelului de pe latura estică. Pentru o clipă, furtuna aprinse tot cerul și am avut o priveliște spectrală în alb și negru asupra întregului castel. După orice standarde, era un loc cu o înfățișare impresionantă, cu un aer de film horror care nu i-ar fi fost indiferent unui trecător întâmplător. Această așa-zisă școală semăna cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
muschete și arme albe în panoplii pentru a purta un război cu regele Gustav Adolf și întreaga armată suedeză. Prin comparație, salonul, la care am ajuns pe o scară din lemn în spirală, era mobilat cu simplitate și oferea o priveliște spectaculoasă asupra luminilor de aterizare de pe o mică pistă aflată la doi kilometri depărtare. — Serviți-vă cu ceva de băut, zise locotenentul deschizând dulapul. Dacă aveți nevoie și de altceva, domnule, sunați din clopoțel. Apoi lovi din nou din călcâie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Camera Regele Arthur și Sfântul Graal. Dar cine știe? Poate că astăzi cel puțin o voi învinge pe Morgana le Fay. Sala de judecată era la parterul aripii vestice. Cum ușa de la una dintre camerele alăturate era crăpată, aveam o priveliște perfectă asupra a ceea ce se întâmpla înăuntru. Camera avea peste patruzeci de metri lungime, o pardoseală goală din lemn lustruit, pereți lambrisați și un tavan înalt cu bârne de stejar și gurgui sculptați. Încăperea era dominată de o masă lungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
cu mine însumi, care se sfărâmau și trosneau sub picior pe măsură ce îmi continuam drumul pe stradă. Pentru cei precum Weisthor și Rahn, care credeau într-o legătură simbolică între cristal și un Hristos german străvechi din care îi deriva numele, priveliștea trebuie să fi părut foarte incitantă. Dar pentru un geamgiu trebuie să fi părut o licență pentru a tipări bani și erau o grămadă de oameni afară, la privit, care demonstrau asta. În capătul nordic al Fasenenstrasse, sinagoga din apropiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
fost deloc evreii. Eu n-aș crede tot ce citești în Der Stürmer, să știi. Heinrich se întoarse la prietenii săi cu o considerabilă lipsă de elan după ce el și cu mine terminaserăm de vorbit. Am zâmbit posomorât la această priveliște, reflectând că propaganda funcționează în ambele sensuri. Trecuse aproape o săptămână de când o văzusem pe Hildegard. La revenirea mea din Wewelsburg am încercat să-i telefonez de vreo două ori, dar ea nu era niciodată acolo sau, cel puțin, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
interplanetară a omuleților verzi și, foarte repede, nava spațială „Bourul” intră în viteza ei obișnuită, de croazieră. În cabina largă, confortabilă, era destul de cald. Cei trei roboți pământeni și cu roboata extraterestră Getta 2 stăteau în fotolii, privind prin hublouri. Priveliștea nu era prea atractivă: rar de tot, pe lângă navă treceau plutind bucățele de asteroizi și căpăcele de „Coca-Cola” pe care le lansase cine știe ce navetă spațială publicitară. Comandantul Felix S 23 își puse căștile radio la urechi și învârti butonul aparatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
cu mine, le zise pedagogul, scuturându-și tweedul și aranjându-și pălăria. Îi conduse la baza unui turn, de unde luară liftul până în vârf, pe un fel de terasă deschisă. — Sistemul nostru e foarte simplu, zise pedagogul după ce îi lăsă să admire priveliștea întregului așezământ. El se bazează pe stimularea motivației de a învăța a fiecărui copil, cuplată cu o disciplină de fier, liber consimțită. Copilul dumneavoastră a apucat să învețe ceva? — Nu, răspunse comandantul. — Excelent, zise pedagogul. Noi nu primim decât copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
răcoream la vântul de-amurg obrazul-jar; Când - ghindă cafenie - picau jos cărăbușii, Când era zarea frunză uscată de stejar. Cu țâțe tăvălite-n funinginea din slavă, Tot mai aproape norii - ei mă-nțărcau întîi; În somn plângeam să-mi șteargă priveliștea hîrlavă Și piroteam pe prispă cu pragul căpătâi. Dar fețe mai lățoase, mai cornorate, turmă Nășteau sub țarc de gene și se prindeau în șir La hora dezmățată a spaimei, ce se curmă Târziu, când mâini de lună presară tibișir
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Figurația e mai abstractă decât intuiția simbolică și mai naivă ca alegoria. A o confunda cu alegoria e o eroare sistematică, din acelea care altădată făceau pe domnul Lovinescu să ia poezia intelectualistă ca poezie parnasiană. Procedeul figurației (Pastel pustiu, Priveliște), așa de Palatu-i e vechi și vrăjit,/ S-a scufundat din mări adînci,/ A stat neclintit și stă neîncetat/ Să ferece fuga spre cer./ Pe dinăuntru un tainic brîu/ Se-nfășoară pe supușii împărăției,/ Iar norii, pe peretele de stîncă-n
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a fost achiziționarea unei case situate chiar pe plaja din orașul vestitei Sagrada Familia. De la ferestrele celor șase dormitoare ale vilei, fotbalistul are vedere directă la mare. Până și din piscina interioară și chiar din pat, Ronaldinho poate admira superba priveliște. Kaka și CR7, vecini Pe cele două staruri de la Real Madrid, Cristiano Ronaldo și Ricardo Kaka, îi despart doar 400 m. Reședințele acestora sunt situate într-o zonă rezidențială a Madridului, numită La Finca, ce dispune de trei filtre de
Vezi aici cele mai luxoase case ale fotbaliştilor - GALERIE FOTO () [Corola-journal/Journalistic/69437_a_70762]
-
ușile urechilor tale. Să le închizi față de toate șoaptele și ispitele diavolului. Să-ți închizi apoi ușile ochilor tăi. Să nu citești cărți rele, pline de otravă și să nu te duci nicăieri unde inima ta se poate otrăvi cu priveliștea ochilor. Să-ți închizi apoi ușa gurii tale, ascultând de sfatul psalmistului: ‘Pune Doamne pază gurii mele și ușa de îngrădire buzelor mele!', gândindu-te neîncetat la cuvintele Mântuitorului, ‘ca pentru orice cuvânt nefolositor omul va da seama în ziua
O CARTE CALEIDOSCOP DESPRE NEVOIA NOASTRĂ DE DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364423_a_365752]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > MIROASE-A TOAMNĂ Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Miroase-a toamnă din vale până-n creste, Pădurea-ncepe să aprindă ruguri, Cât vezi cu ochii priveliști de poveste, Și aurii ca lună sunt boabele de struguri. Miroase-a must și viespile-și iau vama, Încep să-și schimbe câmpiile veșmântul, Șirag de nunți și-începe sarabanda, Dezmăț de frunze-n aer , e mare crai azi vântul
MIROASE-A TOAMNĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364499_a_365828]
-
care cei cu limba ascuțită știu s-o folosească cu promptitudine cînd se ivește prilejul. Și Vasile Conioși-Mesteșanu știe s-o facă. Totul este spus și rămîne de o simplitate desăvîrșită. Dacă tot e iarnă, tablou de iarnă ne sugerează priveliști albe liniștitoare care par să ne purifice și într-un fel să ne redea dispoziția stenică. Doar un pic deviată formula, făcută să vibreze de o emoție nespusă, interiorizînd empatic sărăcia populației, și tabloul, de data asta unul domestic, devine
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364538_a_365867]
-
870 de hectare, cu lungimea de 14 kilometri și lățimea de 2,2 kilometri în zona Valea Lupului - Călugărița. Vestit punct turistic care număra anual zeci de mii de turiști din țară și străinătate ce veneau să se bucure de priveliștile deosebite. Am prezentat până acum partea frumoasă a tabloului pictat cu greutate, cu penelul muncii istovitoare a oamenilor, în puțuri, galerii, excavând milioane de metri cubi de pământ, spărgând roca muntelui. Un număr impresionant de muncitori, veniți din toată țara
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
regală» de Harion Voronețeanul și «Metafizica triunghiului originar» de Petre Ciobanu -, Craiova, Editura Autograf-MJM, 2008). Așadar, prin «Nunta Cuvintelor» din manuscrisul neoexpresionist ce se află sub lupa noastră, eroul liric negulescian vrea să certifice o nouă treaptă de elansare în priveliștea ființei, încearcă să omologheze un „salt“ dintr-un cinci, număr Yang-solar, de logodnă, într-un șase, număr-Yin, de căsătorie galactică, în cea mai înaltă accepțiune croceană a sintagmei. Din cele semnalate de critica de întâmpinare a celor cinci volume de
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
un etern balerin-cosmonaut“ între dionisiac și apolinic, între profan și sacru, între esențe / chintesențe derivate din monumentalitatea expresionist-brâncușiană, ori blagiană / gottfried-benn-iană, evadarea din mrejele magnetice ale sferei Yin spre a plonja în cele de tip Yang, survolarea registrelor thanatic-bacoviene spre priveliștea ființei, ori spre „poarta“ «Republicii» lui Platon, cultivarea mitemelor păgâne (mai rar), sau creștin-biblice - de la „Geneză“ / „Facere“ până la cele mesianice (frecvent), pe „adâncul calmei creste“ barbiene, ori conjugarea acestor miteme, fie în spațiile lirice dintre elementele (cele cinci) dominate de
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
niciodată atingerea lui de prea dorință. Așteptarea mâini la marginea sânului, tremurul frunții la aroma apropiată a buzelor cărnoase care nu uimeau tăcerea, ci doar o îmbrățișau cu timiditate, glasul ochiului care uitase să clipească din dor nemăsurat de aceeași priveliște, toate acestea îl înfiorau. Parfumul glasului ei tăcut, vibra parcă la marginea timpului oprirea de sine, popasul dinaintea mareului drum care i se pierdea în toate direcțiile. Din mijlocul camerei, tăcut, o privea înaintea lui plutindu-și șoaptele nerostite ca
FLUTURI SUB CEARCĂNE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361452_a_362781]
-
peretele cabinei se rujă pe fugă. Bărbatul se arătă încântat de cochetăria tinerei, însă își reprimă orice dorință de a o atinge, de a o mângâia. Camera în nuanțe vișinii, cu un balcon mare, dădea spre parcul orașului, oferind o priveliște grozavă. Își roti privirile de câteva ori prin încăpere. Ar fi dorit să fie singură, să-și adune gândurile, stările, să se reculeagă, să conștientizeze că era liberă, că putea să-și regăsească drumul pierdut, dar, mai ales, să afle
PROMISIUNEA DE JOI (XIX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363875_a_365204]
-
odată ajunși acolo, au îmbrăcat din nou veșmintele codrului care și-a revărsat peste ei candoarea cu delicatețe, oferindu-le un colț de rai pe o fâșie de timp. S-au cazat la o pensiune confortabilă, pe versantul unui munte. Priveliștea era grozavă. Vor rămâne aici câteva zile, suficient pentru a strânge lanțul acela de care fiecare dintre cele două cupluri avea nevoie. Timpul se scurgea în murmure fine, fiecare secundă avea prețul ei, bine încorporată în decorul zilelor bune, sosite
PROMISIUNEA DE JOI (XVIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363869_a_365198]
-
Locului și orei acesteia poate li se potrivesc, mai bine, întâmplări amintite, cu noduri mari și-atât de puternice încât nu s-au rupt acum, când prezentul le-a ridicat atât de sus, și le face să călătorească prin alte priveliști la care nici nu se gândeau..." (Nichita Stănescu) Succes! La revedere :1977! Suntem,iată,în anul de grație 1977! De aceea mă adun lângă voi și vă întreb : CE MAI FACEȚI! CE MAI ZÂMBIȚI! CE MAI PLÂNGEȚI! CE MAI...NOU
DEŞERTUL DE CATIFEA (71-74) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363897_a_365226]
-
din ugerul unui munte dus la păscut, pe pășuni dumnezeiești de transilvane, te ador din cana malului de lut. Te sorb cu înghițituri de vis, având în mână un codru de pădure, din grâul dealului unde urcam ades, să las priveliștea să mă fure. Și plâng în fibra mea de harul, din meandrele tale de a fi dezgiocat de pământ, antidot al înstrăinării mele de mine, smălțuiești trecerea mea prin cuvânt. ”, iar în altă parte spunea că ”poartă în cârcă un
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
mi-au exaltat sufletul pe care le-am văzut doar o singură dată și-mi este dor să le revăd. Dar sunt și zone prin care am trecut de multe ori și tot nu m-am săturat să le admir priveliștile încântătoare oferite de mama natură. Cu toate acestea mi-au rămas străine multe ținuturi, creste de munți, lacuri, peșteri... Uneori anii trec prea repede și-n vâltoarea luptei pentru supremație a marilor puteri ce a cuprins planeta, a luptei pentru
ŢINUTUL ÎNĂLŢIMILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364020_a_365349]