3,106 matches
-
Chelcea Multe surse din interiorul „industriei” de dezvoltare relatează faptul că rolul culturii în funcționarea proiectelor economice a început să fie luat în serios (Rao, Walton, 2004; Kottak, 1990). Foarte multe proiecte de dezvoltare întreprinse până prin anii ’80-’90 au privilegiat factorii tehnici și financiari și planificarea „din birou”, mai degrabă decât înțelegerea factorilor sociali și culturali prin contactul direct (deși uneori minimal) cu comunitățile-țintă. O conferință recentă ce a reunit economiști de vârf ai Băncii Mondiale (Culture and Public Action
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
relația dintre adicția tabacică și narcisism. Deși au pus În evidență rolul factorilor de personalitate În conduita adictivă, nu au putut explora variabilitatea efectelor adicției tabacice În relație cu variabilitatea dispoziției narcisiste. Studii psihometrice au fost interesate de această relație, privilegiind dimensiuni determinate ca: particularitățile psihice și pulsionale ale adicției, economia adicției, relațiile obiective, dificultățile de identificare, chestiunea auto-erotismului În detrimentul evaluărilor trăsăturilor și/sau tipurilor de personalitate narcisistă. S-a formulat ipoteza conform căreia dispoziția narcisistă la un fumător afectează și
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
adică „sănătatea” organizațională a ecosistemului pedagogic. Această abordare, neîndoielnic originală, nu a avut totuși ecou. „Scientiștii” teoriei curriculumului au considerat-o un simplu exercițiu hermeneutic, bazat pe metafore biologice; „umaniștii”, în schimb, au considerat că modelul de „școală sensibilă” nu privilegiază suficient omul, ci îl lasă abandonat „condițiilor naturale” pe care omul aspiră, dintotdeauna, să le depășească. Conștienți de prestigiul pe care îl aveau în epocă moderniștii pozitiviști, unii umaniști au încercat să le corecteze erorile. Este cazul lui W.J.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este „miza propriei ființe”, modul Dasein-ului de a se anticipa pe sine, faptul că Dasein-ul „are sinele înaintea sa” și se află mereu „în preajma lucrurilor” (das Seinbei). Dasein este ființa întrebătoare și privilegiată; suntem noi, oamenii, care ocupăm un loc privilegiat în lume pentru că suntem „ființele care pun întrebarea despre ființă”. Dasein, spune Heidegger, este das fragende Seiende, „ființa care întreabă”117. Max van Manen are și el în vedere acea alertă generală și continuă la care este obligat individul uman
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sens poate fi „local”, din punctul de vedere al originilor sale, și „global”, din punctul de vedere al interconexiunilor. După Doll jr., focalizarea asupra relațiilor culturale ar trebui să fie (și este!) mai mare în postmodernism decât în modernism. Modernismul privilegia cultura individului; postmodernismul promovează relațiile culturale ale individului cu ceilalți membri ai ecosistemului cultural și cu ecosistemul însuși; d) Rigor protejează transformarea curriculară de prăbușirea în relativism exagerat (rampant relativism) și/sau solipsism sentimental (sentimental solipsism). Acesta este „postulatul” prin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de viață, trăind bucurii, îndurând suferințe și, în cele din urmă, întorcându-se acasă pentru a medita în liniștea căminului conjugal asupra rostului celor trăite. Acesta este Dasein-ul, în ipostază umană, descris de Heidegger în secolul XX: „omul cotidian”, ființa privilegiată din „luminișul” (Lichtung) pădurii ontologice, dar și „ființa-întru-moarte” (Sein-zum-Tode). Ne interesează acest Ulise matur și calm de după nostos. Nu știm cursul ulterior al vieții sale. Cele câteva încercări de a continua Odiseea ale unor grammatici fără talent nu contează. Trebuie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sau, mai complet spus, ale „microistoriei de zi cu zi”), sesizabile în toate anchetele de gen: reinterpretarea mai flexibilă a duratei și însemnătatea contextelor. Dacă în domeniul de cercetare al antropologiei istorice temporalitatea lungă și medie avuseseră funcția unui cadru privilegiat de referință (anchetele de acest tip juxtapunând, de obicei, secțiuni cronologice de mărime egală, pentru a face, apoi, inventarul asemănărilor și al deosebirilor dintre ele și a deduce o anumită procesualitate), în sfera de preocupări a istoriei cotidianului mărunt fresca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o probează. Cu toate acestea, interpretarea dominantă a genezei și evoluției acestui sistem complex pare a fi tot aceea convențională, elaborată la începutul ultimei decade a secolului abia încheiat. Din această perspectivă, pe care aș numi-o a „exteriorității”, care privilegiază, în chip vădit, factorul politic de analiză, nu pe cel social, am avea de-a face cu un regim de ocupație, impus prin forță, care a supraviețuit prin forță și prin exercițiul terorii. Comunismul ar fi fost așadar suportat, nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
adaptat” situației, făcând concesii, adormindu-și propria conștiință și spunând că totuși actualul regim, pretinzând că promovează interesele muncitorimii, țărănimii, ale păturilor nevoiașe, are merite care trebuie recunoscute. Treptat însă, această iluzie avea să se destrame, dezvăluind o dictatură ce privilegia o minoritate - și încă una fără merite de nici un fel. Ultimul val de concedieri a avut loc în 1958. Chiar și atunci, subiectivismul epurărilor era foarte mare. De pildă, din biblioteca unei universități a fost concediată o bibliotecară, pe motiv
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
personalitățile vremii. Cu o reputație de oameni stimabili și mai presus de orice suspiciune ideologică, erau ușor de dirijat în mediile sensibile, spre deosebire de figurile compromise, mediocre sau fără proeminență socială. Informatorul fără dosar, cu o funcție de răspundere sau o poziție privilegiată în societate este deci creația cea mai de preț a sistemului. În fața Legii Deconspirării, e aproape nevinovat, pentru că lipsesc probele directe care l-ar putea incrimina. Dacă e deconspirat accidental 5, în fața societății se apără cu formula: „n-am semnat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
socială și politică, scăderea calității mărfurilor, creșterea prestigiului social al gestionarilor ș.a. „Gardieni” și „Moș Crăciuni” În continuare, aș vrea să mă opresc asupra vânzătorilor/gestionarilor, și asta din mai multe motive. În primul rând, pentru că aceștia au un statut privilegiat în socialismul real, sunt personaje-cheie în distribuția mărfurilor și nu se poate vorbi despre rândul de așteptare fără a-i aduce în discuție. Apoi, fiindcă relația vânzător-client este cu totul diferită în cele două ideal-tipuri conturate, fiind strâns legată de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
identificarea cărora sunt necesare investigații suplimentare. Așadar, aș adăuga proliferarea cozilor printre celelalte fenomene pe care Daniel Chirot le nominalizează la cauza morală a prăbușirii regimurilor: birocratizarea excesivă, răspândirea tiraniei mărunte, creșterea capitalului educațional, crearea instituțiilor sociale alternative ș.a., care privilegiază dezgustul față de sistem. Prin aceasta nu subscriu necondiționat la considerarea cauzei morale ca fiind cea mai importantă în declinul acestor regimuri și nici la rolul decisiv al intelectualilor/artiștilor. Mai mult, cred că rândurile de așteptare contribuie la efectul de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nou-apărute” (Verdery, 1999, p. 84). Aș disocia aici două probleme distincte: una este penuria/sărăcia, iar cealaltă e inegalitatea în fața distribuirii stocului scăzut de resurse. Dacă suntem de acord că lipsurile economice sunt cele care favorizează căderea regimurilor înseamnă că privilegiem mai curând cauza economică a fenomenului, iar dacă credităm inegalitatea în fața distribuției sărăciei ca element delegitimator, acordăm prioritate cauzei morale. Fără îndoială, în realitate, lucrurile sunt mai complicate și e greu de stabilit o prioritate. Aș spune doar că rândurile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
victimele trecutului provoacă satisfacții, a te ocupa de cele de azi deranjează”, conchide Todorov (1995, p. 54) cu referire la „abuzurile memoriei” postnaziste și comuniste. Un individ, fie și numai în rolul de membru al unei familii, își asumă ipostaza privilegiată de victimă pentru că astfel le poate atribui celor din jur rolul de vinovați. Evocarea amintirilor de profundă intimitate ale femeilor ce-au suportat consecințele avorturilor provocate nu este în avantajul statusurilor de soții și mame și, desigur, lezează relațiile și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ceața, focul, stropii revin frecvent, intrând în componența unor imagini ce se remarcă prin plasticitate. O anumită tensiune lirică ce se transmite lectorului e semnul unei stări de nesiguranță în perceperea realului, ca expresie a inconsistenței și a evanescentului. Poeziile privilegiază metamorfoza prin mișcare regresivă către germinativ („Orele lichide până la țărmuri curg / Și trupul îmi descrește în neștire” - Stăvilare). Influențe din Ion Minulescu sunt evidente în amestecul de intimism melancolic și sugestivitate căutată. De altfel, V. se remarcă prin culorile, parfumurile
VOINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290626_a_291955]
-
învățare). 2. Disimetriile funcționale rezultate din specializarea celor două emisfere cerebrale și activitatea de învățare - este cunoscut faptul că fiecare emisferă cerebrală este specializată, dar educația actuală nu valorifică și nu stimulează suficient funcțiile emisferei drepte 1, emisfera stângă fiind privilegiată din acest punct de vedere și monopolizată în materie de educație și valorizare socială. Altfel spus, un copil care prezintă mai multe abilități în activizarea și utilizarea emisferei drepte este dezavantajat și poate prezenta în timp unele tulburări de funcționare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de beneficiari cărora li se pot adresa aplicațiile tutoriale este aceea a tinerilor delincvenți în scopul eradicării analfabetismului. Realizări interesante au avut loc și în rândul tinerilor cu deficiențe profunde de auz, pentru care folosirea textelor scrise rămâne un mod privilegiat de exprimare. Însă, chiar și pentru domeniile menționate mai sus, principala dificultate de punere în practică a informaticii pedagogice de tip tutorial rezidă în cvasiabsența unor programe adaptate la nivelul școlar și/sau la dificultățile motrice ori senzoriale ale tinerilor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
element, cel biometric. 3.2.1. Principii de bază ale controlului accesuluitc "3.2.1. Principii de bază ale controlului accesului" Ca principiu general, simpla posesie a unui element de control al accesului nu trebuie să constituie și proba accesului privilegiat la informațiile importante ale firmei, întrucât el poate fi dobândit și pe căi ilegale sau poate fi contrafăcut. Un al doilea principiu arată că, atunci când valorile patrimoniale sunt deosebit de importante și mecanismul de protecție trebuie să fie pe măsură, persoanele
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
regulă, sunt monitorizate zece tipuri de violări ale sistemului de securitate: 1. a treia tentativă eșuată de deschidere a sesiunii de lucru a sistemului; 2. un răspuns eronat la cererea de reautentificare a utilizatorului; 3. folosirea greșită a unor instrucțiuni privilegiate; 4. tentativa de depășire a spațiului de memorie alocat utilizatorului ce a deschis sesiunea de lucru; 5. tentativa de folosire neautorizată a fișierelor cu date secrete; 6. defectarea oricărui mecanism de protecție; 7. orice încercare de a citi mai întâi
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
că principala cauză a lipsei de interes pentru versificări de acest gen în aria de cult ortodoxă o constituie slaba cuprindere a psalmilor în ritualul sacru (cele câteva inițiative din Transilvania, înregistrate după 1673, apar sub influență calvină). Aceeași metodă, privilegiind informația documentară, stă la baza întregii activități a lui P., ce reunește lucrări de istorie literară centrate în jurul controverselor din biografia lui Mihai Eminescu, cum sunt Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu (1962), Mărturii. Eminescu - Veronica Micle (1967), Noi
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
impropriu structurii poetice a lui P., nu este urmat decât accidental. Firea lui nu este înclinată către violența ce ține de „estetica țipătului”, ci mai degrabă către sugestia imponderabilă, încărcată de sensuri întunecate, de un insinuant tragism. Poetul, solar, dar privilegiind lumina crepusculară, filtrată, blândă - omul-Flacără, în Pisicile din Torcello (1997) -, excelează în arta sugestiei evanescente, a pastelului alegoric-simbolic. Tendința, firească pentru o astfel de natură poetică, este de manierizare. Începând chiar de la Focul și sărbătoarea și din ce în ce mai pregnant în următoarele
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
cu lirica americană, respirau un aer proaspăt, un individualism juvenil, triumfător, de alură sportivă, un narcisism susținut de elan vitalist intelectualizat, dublat de propensiunea către meditație și introspecție. Poetul producea exerciții de destructurare calculată a percepției și a transcripției imagistice, privilegiind substratul existențial (iar nu livresc), într-un vers „caligrafiat” ultramodernist, cu ingenioase manevre tipografice (rândurile sunt întrerupte de spații albe, astfel încât în pagină să fie aliniate la ambele margini etc.). Poezia e preponderent enunțiativă, moderat metaforică, autorul procedează la încifrări
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
unde pledează pentru literatura eseistică, la fel ca Mihail Sebastian în Eseu și critică. În 1933 Eugen Ionescu are numeroase articole, printre care Decesul criticei („Critica literară a murit, cum au murit epopeea și tragedia clasică”). Eseul, cu un loc privilegiat în revistă, e ilustrat și de Nae Ionescu, Emil Cioran, B. Fundoianu, Panait Istrati, Gib I. Mihăescu, Carol Ardeleanu, Emanoil Bucuța, Horia Stamatu sau Lucia Demetrius, care asigură și cronica dramatică în câteva numere din 1947, Petru Manoliu, Mihail Sebastian
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
poate și în Occident. Mai târziu va sprijini domniile fraților săi, Gavril și Moise Movilă, după ce, la un moment dat, dorise pentru sine tronul Moldovei. Prestigiul ascendenței voievodale, sprijinul nobilimii poloneze, solida sa cultură umanistă cu deschideri occidentale și legăturile privilegiate cu mitropolitul Iov Borețki de la Lavra Pecerska din Kiev au determinat alegerea sa, în 1627, ca arhimandrit al influentei mănăstiri kieviene. Mare prelat și din 1633 mitropolit al Kievului, M. va trasa un vast program cultural-religios de emancipare a clerului
MOVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]
-
aproape locuit, aproape tânăr/ brusc înserat crescut la loc”) se proiectează ca durate ale vegetalului. Starea de pustiire se amplifică, translând, cu urme expresioniste în limbaj, seismele din imediatul existenței, într-o tendință de cosmicizare a climatului „absenței”, cu asumarea - privilegiată în final - a complementarităților spre care se aspiră („Râs și lacrimi, în adânc bolțile se-mpreună”). În teritoriul poeziei însă, nu s-au pierdut ireversibil sevele, lumina, care mai rar, dar cu accent notabil, ies la iveală, pe chipul ei
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]